Unii consideră că au existat 2 valuri ale globalizării:
- 1820-1914 (înainte de 1820 toată lumea era săracă şi agrariană) şi
- 1960 - prezent (omenirea este împărţită în naţiuni bogate şi sărace)
"Primul val a creat premisele apariţiei divergenţei între veniturile realizate de statele industrializate şi cele dezindustrializate, iar cel de-al doilea val a pus bazele convergenţei între statele dezvoltate aparţinând unui mic grup cu un produs intern brut foarte înalt pe locuitor". (Baldwin R.E., Martin Ph., 1999, p.57)
Antiglobalizare sau avantaje ale globalizării?
. Globalizarea este considerată de catre multi specialisti a fi atât un proces istoric inevitabil şi un avantaj pentru specia umană
. Pe de alta parte GLOBALIZAREA este deseori atacată
- Ei sustin ca sunt necesare politici care să asigure o creştere economică durabilă, pe baze echitabile şi democratice. (.) A putea să cumperi genţi Gucci dintr-un magazin universal moscovit nu înseamnă că în ţara respectivă a fost creată o economie de piaţă. Dezvoltarea priveşte transformarea societăţilor, îmbunătăţirea vieţii celor săraci, asigurarea şanselor
. Problema gravă constă în faptul că România nu a reuşit să-şi formeze inca o elită economică, să aibă, cu alte cuvinte, agenţi versaţi în procesele pieţelor integrate, practic actori ai globalizării (Martin H - Capcana globalizării)
.
Strategii nationale, sectoriale si locale de investitii
. Conceptul de dezvoltare durabila
. Strategii nationale
. Strategii sectoriale
. Strategii regionale si locale de investitii
1. Conceptul de dezvoltare durabila
. Conceptul a fost propus si dezvoltat in anii 70-80 si oficializat in anii 90
. Dezvoltarea sustenabila este forma de creştere economică care satisface nevoile societăţii în
termeni de bunăstare pe termen scurt, mediu şi lung.
. Ea se fundamentează pe considerentul că dezvoltarea trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor prezente fără să pună în pericol pe cele ale generaţiilor viitoare (din Raportul "Viitorul nostru comun" -1987).
. Necesitatea dezvoltării durabile a societăţii a fost statuata încă din 1992 la Summit-ul Pământului
de la Rio de Janeiro (Principiul 3 al Declaratiei)
Importanta triadei
Fără ocrotirea mediului, nu se poate asigura dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea durabilă include protecţia mediului, iar protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă.
Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspiraţii umane: necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale, precum şi protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului (ca singura cale pentru bunăstare atât a generaţiilor prezente, cât şi a celor viitoare).
Momente cheie
Ü Summit-ul Pământului de la Rio de Janeiro (1992)
Ü Tratatul de la Maastricht (1993)
UE trebuie să ajungă la stabilitate şi dezvoltare
durabilă a Statelor Membre
Ü Consiliul de la Göteborg (2001)
adoptarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a UE
(COM(2001)264)
Ü Consiliul de la Barcelona (2002)
a fost adăugată o dimensiune externă la
dezvoltarea durabilă (COM(2001)264)
Ü Summitul Mondial de la Johannesburg (2002)
UE şi Statele Membre au fost semnatare
a Planului de Implementare
2. Strategii nationale
. Documente strategice:
. Strategia de dezvoltare a României "Orizont 2025"
. Raportul asupra obiectivelor de dezvoltare ale mileniului;
. Planul Naţional de Dezvoltare Durabilă
. Cadrul Strategic National de Referinta
a) Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă
Ü Obiectiv fundamental
Creşterea bunăstării şi prosperităţii individuale şi a ansamblului social la nivel naţional, urmărind o dezvoltare economică în limitele de suport ale Capitalului Natural, într-un mod care să garanteze şi calitatea vieţii generaţiilor viitoare.
Ü Obiective principale:
asigurarea stării de sănătate a populaţiei;
redimensionarea şi remodelarea structurii economico-
sociale, şi transformarea ei într-un sistem durabil;
dezvoltarea unui sistem legislativ şi instituţional
coerent, compatibil cu cel al Statelor Membre;
monitorizarea şi evaluarea permanentă a performanţelor
economice, sociale şi de protecţie a mediului, printr-un
sistem de indicatori cantitativi şi calitativi determinabili.
Indicatorii de Dezvoltare Durabilă
Criterii de selectare a indicatorilor
- să fie clari şi viabili din punct de vedere statistic;
- să fie obţinuţi din cele mai bune surse de date;
- să fie armonizaţi din punct de vedere al metodologiei
- cu standardele internaţionale;
- să fie comparabili cu cei dezvoltaţi de Statele
- Memebre ale UE;
- să se poată obţine în timp timp util;
- să fie uşot de revizuit, în vedrea actualizării lor.
b) Obiectivele de Dezvoltare a Mileniumului specifice Romaniei
. Sunt fixate tinte pentru 21 de indicatori care cuantifica Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului
. Reducerea saraciei
. Cresterea ratei de absolvire a invatamantului
. Reducerea mortalitatii infantile
. Imbunatatirea sanatatii
. Dezvoltarea societatii informationale
. Asigurarea durabilitatii mediului
Tinte pentru unii indicatorii (1)
. Indicatorul 6 - Rata de cuprindere in invatamantul obligatoriu:
» Asigurarea ca, pana in anul 2012, copiii din mediul rural sa finalizeze ciclul complet de invatamant primar si gimnazial, in proportie de cel putin 95%
. Indicatorul 11-Mortalitatea infantila:
» Reducerea cu 40% pana in 2015 a mortalitatii infantile
. Indicatorul 24 - Numarul calculatoarelor la 1000 de locuitori
» Cresterea cu 20% anual a numarului de calculatoare
. Indicatorul 19 - Proportia terenurilor acoperite de paduri:
» Cresterea gradului de impadurire de la 27% la 35% din suprafata tarii, pana in anul 2040
. Indicatorul 20- Suprafata ariilor protejate pentru conservarea biodiversitatii
» Cresterea pana in 2015 la 10% a proportiei ariilor protejate
. Indicatorul 21- Emisiile de bioxid de carbon pe cap de locuitor
» Reducerea emisiilor de CO2 echivalent cu 8% in perioada 2008 - 2012
. Indicatorul 22- Gradul de acces al populatiei la surse sigure de apa potabila:
» Reducerea la jumatate, pana in 2015, a procentului persoanelor care nu au acces la servicii sigure de apa
c) PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE
(PND 2007-2013)
. Document de planificare strategică şi programare financiară multianuală, ce orientează şi stimulează dezvoltarea economică şi socială a ţării în concordanţă cu principiile Politicii de Coeziune a Uniunii Europene
. Este primul plan de dezvoltare care fundamenteaza accesul României la Instrumentele Structurale ale UE (fonduri structurale şi de coeziune), după data aderării, în calitate de Stat Membru
. In plan intern - instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare - maximizarea impactului
PND 2007-2013 - cont.(1)
PND 2007-2013 realizeaza o planificare multianuală a dezvoltării economice şi sociale a ţării, integrată sectorial şi regional, pe baza:
strategiilor naţionale sectoriale de dezvoltare
strategiei naţionale de dezvoltare regională
orientărilor strategice la nivel european
Priorităţile şi obiectivele PND 2007-2013 se concentreaza pe domeniile eligibile pentru intervenţiile structurale (FEDR, FSE, Fondul de Coeziune)
Aduce cu sine o nouă dimensiune a sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană, cifrată la cca. 4% din PIB-ul anual al României, la care se adaugă cofinanţarea naţională.
Aceasta înseamnă o asistenţă nerambursabilă anuală de circa trei ori mai mare decât asistenţa financiară de pre-aderare acordată în prezent prin programele Phare, ISPA şi SAPARD.
STRUCTURA PND 2007 - 2013
. Analiza situaţiei economice şi sociale curente (inclusiv o analiză de tip SWOT)
. Priorităţile de dezvoltare 2007-2013
. Strategia de realizare a priorităţilor stabilite
. Programarea financiară multianuală
. Prezentarea mecanismelor de implementare a PND
. Descrierea cadrului partenerial de elaborare a PND
Etapele elaborării PND 2007 - 2013
Priorităţile naţionale de dezvoltare
pentru PND 2007- 2013
Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere
Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport
Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului
Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale
Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol
Sprijinirea participării echilibrate a tuturor regiunilor României la procesul de dezvoltare socio-economică
d) Cadrul strategic national de referinta (CSNR)
. CSNR face legatura intre prioritatile nationale de dezvoltare si prioritatile la nivel european - Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013
. Baza pentru elaborarea acestui document strategic de planificare pe termen mediu a Fondurilor Structurale si de Coeziune a constituit-o Planul National de Dezvoltare
. CSNR este documentul strategic prin care se stabilesc prioritatile de interventie ale fondurilor post-aderare ale UE în perioada 2007-2013.
Fonduri post-aderare
. FONDUL DE COEZIUNE (FC) - Continuator ISPA
. FONDURI STRUCTURALE (FS)
- FEDR - Fondul European pentru Dezvoltare Regionala
- FSE - Fondul Social European
. ALTE FONDURI EUROPENE
- FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurală)
- FEP - Fondul European pentru Pescuit
. FONDUL DE COEZIUNE (FC) - Continuator ISPA
. FONDURI STRUCTURALE (FS)
- FEDR - Fondul European pentru Dezvoltare Regionala
- FSE - Fondul Social European
. ALTE FONDURI EUROPENE
- FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurală)
- FEP - Fondul European pentru Pescuit
3. Strategii sectoriale
. 7 Planuri Operationale Sectoriale
- POS Mediu
- POS Transport
- POS Competitivitate
- PN Dezvolare Rurala
- PO Dezvoltare Regionala
- POS Dezvoltarea Resurselor Umane
- POS Dezv. Capacitatii Administrative
POS MEDIU
Evaluarea costurilor de investitii
. Apa - cel mai costisitor sector de mediu
. 19 bil. Euro - costuri estimate pentru conformarea cu standardele UE
. App. 8.5 miliarde euro pana in 2013, numai 3,5 miliarde - SOP mediu
POS Mediu 2007-2013 - Cadrul Instituţional
. Autoritate de Management - Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
. 8 Organisme Intermediare - Agenţiile Regionale de Protecţia Mediului
. Accent pe descentralizare
. Suma alocată: 5,588 miliarde Euro, din care
- 4,512 miliarde EURO - contributie comunitara
- 1,076 miliarde Euro - contributie nationala
Complementaritatea cu alte Programe Operationale
Sectorul de apa
. Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) - dezvoltarea infrastructurii de apa/apa uzata in mediul rural
Sectorul deseuri
. Programul Operational Regional (POR) - reabilitarea siturilor industriale in scopul schimbarii destinaţiei acestora în posibile locaţii pentru afaceri
Sectorul Calitatea aerului
. Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice - reabilitarea instalatiilor mari de ardere aflate in coordonarea MEC, cu accent pe cresterea eficientei energetice
Sectorul protectia naturii
. POR - eco-turism si agro-turism;
. PNDR - plati compensatorii pentru cei ce desfasoara activitati care conduc la conservarea mediului.
Sectorul inundatii si zone afectate de eroziune costiera
. POR - actiuni pentru eficientizarea interventiilor dupa inundatii
4. Strategii regionale si
locale de investitii
. Elaborate de:
- Regiunile de dezvoltare economica (8)
- Consilii judetene
- Consilii locale
. Exemple:
- Strategia de dezvoltare a regiunii de N-E
- Strategia de dezvoltare a municipiului Vatra-Dornei
a)Strategii de dezvoltare regionala
. Institutii participante
- Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR)
- Consiliul de Dezvoltare Regională (CDR)
- Consiliul Naţional de Dezvoltare Regională (CNDR)
. este format din 8 preşedinţi şi 8 vice-preşedinţi ai CDR şi un număr egal de reprezentanţi ai organismelor guvernamentale responsabile pentru politica de dezvoltare regională
- CRP Comitetul Regional pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionale
- FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională
b)Strategia de dezvoltare locala a municipiului Vatra Dornei
https://www.vatra-dornei.ro/modules.php?name=Content&pa=showpage&pid=63
. OBIECTIVE
- Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale municipiului Vatra Dornei constau în:
. dezvoltarea infrastructurii de bază;
. protecţia mediului;
. întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei;
. dezvoltarea şi promovarea turismului;
. regenerare urbană
OBIECTIVE SPECIFICE (ex)
. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE BAZĂ
- Reabilitarea şi modernizarea sistemului stradal;
- Construcţia de locuinţe;
- Reabilitarea sistemului de termoficare a oraşului;
- Sprijinirea I.M.M. -urilor pentru dezvoltarea de servicii şi activităţi productive;
- Modernizarea şi reabilitarea fondului locuibil existent în parteneriat cu asociaţiile de locatari;
- Dezvoltarea infrastructurii de transport
. CREŞTEREA POTENŢIALULUI ECONOMIC AL ZONEI
- utilizarea în mod durabil a resurselor capitalului natural din zona Vatra Dornei;
- valorificarea bunurilor şi serviciilor generate
Investiţiile necesare pentru realizarea angajamentelor României faţă de Uniunea Europeană
Continut
. Introducere. Investitii prioritare rezultate din Tratatul de aderare
. Angajamente in domeniul mediului
. Angajamente in domeniul transporturilor
. Angajamente in domeniul dezvoltarii regionale
Introducere
. CE a deschis negocierile de aderare cu toate ţările candidate, care respectă democraţia, regula legii, drepturile omului şi minorităţile
. Statele membre au stabilit criteriile de acordare a statutului de membru al Uniunii, cunoscute sub denumirea de criteriile de la Copenhaga (1993)
. existenta instituţiilor care garantează democraţia,
. existenţa unei economii de piaţă funcţionale
. capacitatea de a-şi asuma obligaţiile economice şi monetare de membru,
. adaptarea propriilor structuri administrative, pentru ca legislaţia UE să fie efectiv implementată
. Ce se tratează la negocieri?
- negocierile sunt axate pe termenii în care ţările candidate vor adopta, implementa şi impune acquisul şi mai ales pe garantarea posibilelor acorduri tranzitorii, care trebuie să fie limitate sub aspectul sferei de cuprindere şi al duratei.
. Modalitatea de desfăşurare a negocierilor
- CE propune poziţii de negociere comune, cu privire la fiecare capitol legat de competenţele UE (Documente de pozitie)
- Rezultatele negocierilor sunt încorporate în proiectul unui tratat de aderare
Tratatul de aderare
. Semnat la Luxenburg - 25 aprilie 2005
. Ratificat prin Legea nr. 157/24 mai 2005
. Ce cuprinde?
. Tratatul - 6 articole - consacra aderarea
. Actul de aderare/Protocolul - contin prevederi cu privire la principii, institutii, mecanismele de adaptare, masurile tranzitorii, clauzele de salvgardare
2.Angajamente in domeniul mediului
. Fundamentul unui asemenea cadru îl constituie acquisul UE în domeniul mediului. Conform părerii Comisiei Europene exprimată în Agenda 2000, conformarea integrală a tuturor ţărilor din Europa Centrală şi de Est cu acquisul UE din domeniul mediului nu se va putea face decât pe termen lung.
. În consecinţă, Agenda 2000 a propus elaborarea unei strategii speciale pentru adoptarea şi implementarea acquisului din domeniul mediului, în care investiţiile pentru adoptarea acquisului din domeniul mediului reprezintă o prioritate.
. Angajamentul Romaniei in domeniul Mediu constă în îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar
. Aceasta inseamna:
. să sprijine investiţiile care contribuie la îmbunătăţirea semnificativă a accesului la utilităţile publice în România şi care creează condiţiile pentru dezvoltarea economică a regiunilor (sisteme integrate de management pentru apă şi deşeuri (priorităţile 1 şi 2)
. să sprijine investiţiile care contribuie la îmbunătăţirea protecţiei mediului ca o condiţie prealabilă pentru dezvoltarea durabilă:
. prevenirea poluării şi a degradării biodiversităţii (prioritatea 2, 4 şi 5), pe de o parte, şi
. reducerea pagubelor de mediu în zonele cele mai vulnerabile (încălzirea centralizată - prioritatea 3, prevenirea riscurilor naturale - prioritatea 5), ca parte componentă a strategiei de investiţii pe termen lung (dincolo de 2013), pe de altă parte.
În acest scop, pana in 2015 vor fi realizate investitii semnificative pentru:
. 1. Imbunătăţirea accesului la infrastructura de apă, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane
. 2. Ameliorarea calităţii solului, prin îmbunătăţirea manag.deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe
. 3. Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi în cele mai poluate localităţi.
. 4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.
. 5. Reducerea riscului la dezastre naturale care afecteză populaţia , prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone
. Domenii majore de interventie - apa
. Reabilitarea/modernizarea statiilor de tratare a apei potabile;
. Reabilitarea/extinderea retelelor de apa si canalizare;
. Constructia/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate
. Domenii majore de interventie - deseuri
. Construcţia unor noi staţii de transfer şi a unor noi facilităţi de eliminare a deşeurilor municipale
. Construcţia facilităţilor de sortare, compostare şi reciclare;
. Achiziţionarea vehiculelor de transport al deşeurilor;
. Construirea unor facilităţi adecvate pentru deşeurile periculoase (deşeuri medicale, deşeuri provenite din echipamente electrice şi electronice, etc) şi alte tipuri specifice de deşeuri
. Domenii majore de interventie - termoficare
. introducerea BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pentru reducerea SO2, NOx şi pulberi introducerea contorizării;
. reabilitarea depozitelor de zgură şi cenusă;
. reabilitare reţele de distribuţie a apei calde şi a căldurii
. Domenii majore de interventie - prevenirea dezastrelor
. lucrări de construcţie pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor;
. elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor;
. reabilitarea litoralului Mării Negre afectat de eroziune
