Falimentul. Etapele Falimentului
O operatiune realizata de o persoana fizica sau juridica care are drept scop stingerea totala sau partiala a unei datoriiAplicarea acestei proceduri are loc in momentul in care, in mod cert, redresarea unei societati comerciale nu mai este posibila, singura solutie de achitare a datoriilor sale comerciale fiind lichidarea in intregime a activului.
Legislatia privind falimentul a cunoscut in multe tari o evolutie in balanta puterii dintre interese diferite, in paralel cu transformarea structurala a economiei si cu dezvoltarea istorica a societatii in general. Prevederile legislatiilor nationale privind falimentul trebuie adaptate specificitatilor fiecarei tari, desi preluarea unor standarde international acceptate ar putea avea avantajele ei. Problema este ca astfel de standarde sunt greu de definit; pe plan international exista astazi un numar mare de schimbari in legislatia privind falimentul si un set de directii in care aceste schimbari au loc.Stiglitz sustine ca nu exista nici o legislatie nationala privind falimentul care sa fie in mod evident cea mai buna pentru toate partile interesate din societate, cu alte cuvinte nu exista o legislatie privind falimentul care sa fi Pareto-optimala Si totusi, se poate admite ca exista intotdeauna o legislatie mai buna decat celelalte posibile, in conditiile date, din punct de vedere al unei economii nationale.
Legislatiile diferite privind falimentul impun diferite costuri informationale si alocari diferite ale riscului, iar o parte dintre ele se pot dovedi ineficiente. Daca regimul privind falimentul nu este universal, si nici legislatia nu este, in schimb scopurile falimentului sunt relativ universale.
I. Principii ale falimentului:
Plecand de la premiza ca un regim functional al falimentului este esential pentru eficienta unei economii de piata, Stiglitz (2003) rezuma la randul sau trei principii ale falimentului.
. In primul rand, rolul central al falimentului in economiile capitaliste moderne este acela de a incuraja reorganizarea firmelor. In multe tari, printre care si Statele Unite, nu mai poate fi pus semnul egal intre faliment si lichidare sau simplul transfer de proprietate de la debitor la creditor.
. In al doilea rand, falimentul nu ii afecteaza doar pe debitori si creditori, ci si pe alte parti interesate - in primul rand, pe angajatii firmei debitoare. Consumatorii pot fi si ei parti interesate, mai ales in cazul monopolurilor sau utilitatilor publice. Apare asadar o externalitate importanta: rezolvarea conflictului dintre debitori si creditori afecteaza si terte parti.
. In al treilea rand, o procedura de faliment ar trebui sa asigure alocarea mai eficienta a resurselor dupa faliment. Aici intervin o serie de factori, uneori cu influente contradictorii: o procedura inceata tine pe loc activele firmei in cauza, privand-o astfel de posibile sanse de redresare; cea mai rapida rezolvare implica mentinerea managementului existent - cei chemati sa rezolve problema sunt cei care au creat-o; managementul existent este cel mai predispus la intelegere fata de terte parti (non-creditori).
II. Scopuri ale falimentului:
Banca Mondiala, in cadrul initiativelor sale de a dezvolta cooperarea internationala in domeniul insolventei, si de a stabili o serie de principii si recomandari generale, sugereaza trei scopuri fundamentale pe care le are falimentul (Banca Mondiala, 2004).
. Primul scop este maximizarea valorii totale distribuite creditorilor, actionarilor, angajatilor, si celorlalte parti interesate. Firma in cauza poate fi reorganizata, vanduta sau lichidata - oricare dintre optiuni poate fi aleasa daca genereaza maximum de eficienta.
. Al doilea scop este reabilitarea afacerilor viabile si lichidarea celor neviabile. Legislatia privind falimentul nu trebuie sa fie nici prea dura cu firmele care pot avea un viitor, nici prea ingaduitoare cu firmele care au doar trecut.
. Al treilea scop este prioritizarea cat mai simpla, mai predictibila, a creantelor: creditorii cu credite garantate ar trebui platiti primii. In acest mod se consolideaza institutia creditului si se reduc semnificativ costurile de creditare
Procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie in baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, in schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale, Persoana desemnata cu intocmirea documentatiei privind lichidarea unei societati comerciale.Desemneaza o invitatie publica adresata de catre AM/OI unei categorii clar identificate de solicitanti, in vederea depunerii cererilor de finantare pentru proiecte, in cadrul unui domeniu de interventie al axelor prioritare din Programul Operational Regional 2007-2013 sau din Programele Operationale Sectoriale.Persoana desemnata cu intocmirea documentatiei privind lichidarea unei societati comerciale.Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare; Procedura falimentului parcurge urmatoarele etape: a) Luarea primelor masuri:
- ridicarea drepturilor debitorului de a-si administra averea;
- sigilarea bunurilor care fac parte din averea debitorului;
- inventarierea acestor bunuri;
- luarea masurilor de conservare a bunurilor;
- vanzarea unor bunuri;
- blocarea depozitelor bancare;
- inscrieri sau inregistrari in registrele de publicitate imobiliara.