Caracteristica pieţei de capital
Piaţa valorilor mobiliare din Franţa este una din cele mai vechi pieţe din lume. În 1724, 60 de agenţi de schimb (agents de change) au primit dreptul exclusiv de a tranzacţiona acţiuni şi obligaţiuni. În 1807 această profesie a fost legiferat de către Codul Comercial al lui Napoleon. Agenţii de schimb şi-au păstrat monopolul cu operaţiuni în baza de comision până la mijlocul anilor '80 ai sec. XX.
Până în 1967 în Franţa activau 7 burse de valori, fondate de agenţii de schimb, în 1967 a fost fondată prin fuziunea agenţilor de schimb Compania Naţională a Agenţilor de schimb (Companie National des Agents de Change), care 1968 s-a renumit Societatea Burselor Franceze.
Din 1962 printr-un decret special a fost unificată piaţa acţiunilor, iar din 1986 a fost introdusă la Bursa de Valori de la Paris sistema C.A.C. ceea ce a permis unificarea tuturor burselor francezeÎn incinta bursei de la Paris au sediul 2 burse ce tranzacţionează titluri derivate: MONEP şi MATIF
Supravegherea pieţei de capital
Funcţia de supraveghere a pieţei de capital franceze este asigurată de Ministerul de Finanţe, care deleghează funcţiile sale altor organizaţii specializate.
Comisia privind Operaţiunile de Bursă - este organul menit să apere protecţia intereselor investitorilor. A fost fondată în 1967 şi are funcţii analogice ca C.T.O.F. din S.U.A. Prezidată de 9 membri, are funcţia de a respecta standardele privind informarea investitorilor de către emitenţi şi insideri.
Consiliul privind Bursele de Valori - activează în baza Legii privind Bursele de Valori (1988) şi efectuează supravegherea generală a activităţii companiilor din industria hârtiilor de valoare, are funcţii analogice ca Consiliul privind Hârtiile de valoare şi Investiţiile din Marea Britaniei.
34
Titlurile mobiliare
În Franţa se emit o totalitate de titluri participative - acţiuni, care sunt simple şi la privilegiate, cu drept de vot şi fără, cu un drept de vot ordinar sau dublu. Majoritatea acţiunilor simple sunt la purtător. Nominative sunt acţiunile care nu au listing. Acţiunile privilegiate se emit atât nominativ cât şi la purtător. Atât acţiunile simple sau ordinare cât şi cele privilegiate dau dreptul la vot ordinar. Dreptul de vot dublu îl acordă acţiunile nominative complet achitate şi care se află în portofoliul investitorului mai mult de 2 ani. Acţiunile privilegiate fără drept de vot au apărut în Franţa în 1978. Deţinătorii cestor acţiuni au prioritatea de a obţine un dividend nu mai mic de 7,5% anual.
Piaţa acţiunilor este compusă din trei segmente, în dependenţă de gradul de lichiditate: piaţa oficială (Cote Officielle), piaţa secundară (Seconde Marche), înfiinţată în1983, şi piaţa terţă (Marche Hors-Cote). Tranzacţionarea pe aceste pieţe se efectuează în regim automatizat.
Piaţa oficială este la vedere (Marche au comptant) şi la termen sau forward (Marche a reglement, Marche a terme) cu lichidarea tranzacţiei la sfârşitul lunii. Pieţele secundară şi terţă sunt numai la vedere.
Certificate de acţiuni se emit numai pentru acţiunile care circulă înafara Franţei.
Warrant (Bon de souscription) - certificatul ce dă dreptul deţinătorului său de a cumpăra titluri din noua emisiune, la un preţ dinainte stabilit.
Drepturile de subscriere (Droit de souscription) - sunt analogice rights engleze.
35
Obligaţiunile sunt de stat şi corporative:
