Inpactul financiar al banilor transferati de emigranţi
Banii trimişi acasă de cetăţenii Republicii Moldova care lucrează în străinătate au fost cu cu peste un sfert mai mulţi în 2006, decât în 2005. Date oficiale, ale Băncii Naţionale, arată că aceste sume ating dimensiuni aproape similare bugetului de stat.
Potrivit Băncii Naţionale, cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în străinătate, în 2006, au trimis acasă, prin intermediul băncilor comeciale şi a sistemelor de transfer rapid peste 854 de milioane de dolari.
În 2005, această sumă a fost de 683 de milioane.
Mai mulţi analişti afirmă că sumele trimise acasă de cetăţenii moldoveni care lucrează în străinătate ar fi nu de 854 de milioane de dolari, ci de două ori mai mari, adică 1,5 miliarde de dolari, întrucât mulţi dintre ei îşi trimit banii nu prin bănci, ci prin colegi, prieteni, şoferi de autobuz etc.
Astfel Moldova se plaseaza pe locul doi intre 177 de tari ale lumii dupa indicele de crestere a PIB-ului din veniturile migrantilor moldoveni.
Potrivit Raportului National de Dezvoltare Umana 2006 \"Calitatea cresterii economice si impactul ei asupra dezvoltarii\", cca 20% -30%lucreaza in strainatate, iar alte 9% intenţionează să plece în viitorul apropiat din populatia republicii, apta de munca, iar transferurile efectuate de catre acesti cetateni constituie 30 la suta din PIB-ul national.
Conform studiului, moldovenii au început să plece masiv peste hotare în anul 2001. S-a constatat că majoritatea migranţilor pleacă în străinătate temporar. Astfel, atât numărul gasterbeiterilor, cât şi transferurile băneşti au un caracter sezonier. Conform specialiştilor, 67,3% din cei plecaţi doresc să acumuleze bani, apoi să revină în patrie, 13,8% doresc să muncească peste hotare doar o singură dată, iar 6,4% nu mai vor să se întoarcă acasă. Cei mai mulţi moldoveni (58,2%) muncesc în Rusia, urmează Italia cu 18,9%, apoi Portugalia - cu 5%. Odată ajunşi în străinătate, doar 42% îşi găsesc imediat o slujbă, 40% sunt în căutare a angajării două-trei luni, iar 2,7% - mai mult de trei luni.
Peste jumătate din numărul migranţilor muncesc la construcţii (51,3%), sunt angajaţi la persoane particulare 10,9%, se ocupă de menaj şi îngrijire socială 7,8%, în sfera comerţului - 7,3% şi doar 6,9% - munci agricole. Funcţiile moldovenilor diferă de la o ţară la alta. Bunăoară, în Italia şi în Turcia majoritatea muncesc în sfera îngrijirii sociale, iar cei din Rusia şi Portugalia lucrează la construcţii. Şi salariile diferă. Cel mai bine sunt plătiţi muncitorii din Germania (1300 USD), 998 USD primesc în medie migranţii din Israel, cu 934 USD - în Italia, cu circa 890 - în Portugalia, cu 781 - în Franţa. Cele mai mici salarii le au moldovenii care lucrează în ţările CSI - 368 USD.
Astfel datorita celor emigraţi mai mul ilegal, potrivit datelor Băncii Mondiale, Republica Moldova se află pe primul loc în Europa după mărimea sumelor de bani transferate de moldovenii din străinătate în raport cu Produsul Intern Brut şi constituie o treime din acesta.
Nu cred ca transferurile banesti provenite de la cetatenii moldoveni care lucreaza peste hotare pot fi privite ca o investitie in economia tarii, sau cel putin doar o parte mica din suma totala contribuie direct la dezvoltarea economiei tarii. In opinia mea, cresterea numarului de transferuri indica mai degraba situatia complicata in care se afla economia nationala - unul din motivele principale care fac ca compatriotii nostri sa-si caute de lucru peste hotare pentru a-si intretine familiile. Anume din aceste motive, dupa cum ati mentionat, fiecare a treia familie din republica Moldova are un membru care munceste peste hotare. De ce nu contribuie la dezvoltarea economiei - pentru ca in cazul muncii peste hotare se lucreaza dublu pentru economiile tarilor mai dezvoltate (unde si lucreaza cetatenii moldoveni).
In primul rand - cetateanul moldovean care lucreaza peste hotare - contribuie la dezvoltarea economiei tarii respective, deoarece pentru lucrul care pe il face este platit mult mai putin decat un cetatean - astfel pentru producerea unui bun sau prestarea unor servicii (mai ales unde este nevoie de un volum mare de munca manuala) firma economiseste la capitolul costuri de productie. In aldoilea rand - banii castigati si adusi in Moldova sunt iarasi re-investiti in economia tarilor dezvoltate - cumparand obiecte de uz casnic, imbracaminte si chiar produse alimentare de import (SUA, Germania, Italia, Polonia, Turcia, Franta etc.) achitand serviciile comunale (de exemplu, platile pentru gaze naturale si alti combustibili - Federatia Rusa), etc. Banii adus in tara sunt transferati în valuta nationala, astfel se mareste masa monetara fara a sa produce ceva ce da nastere la inflatie.
În general efectul este estimate pozitiv si acestea sunt urmatoarele: creasteria puterii de cumparare a cetatenilor, emigrantii asigura un flux constant devenituri şi face ca membrii familiei ramase sa devina mai activi in cautarea unui loc de munca şi in deschideria unei afaceri.O parte mică însă din din banii tramsferati, mai puţin de şapte la sută, este investită în afaceri, iar circa cinci la sută este depusă în conturi bancare.
Deci se investesc in economia Moldovei doar banii folositi pentru procurarea produselor si serviciilor autohtone sau investiti directe. Cea mai mare parte fiind folosita pentru procurarea de imobil - anume din aceasta cauza sectorul constructiilor de case de locuit se dezvolta atat de rapid si este in crestere in ultimii ani, precum si sectorul comercial. Dar chiar si in acest caz o parte din materialele de constructii sunt importate (in special cele care tin de finisare si echipament).
Daca sa privim in tabela 1 observam ca transferurile sunt in permanenta crestere paralel cu inporturile.
Corespondeta dintre banii trensferati, export si inport total (mil USA)
De aici rerese că banii transferati acopera partial deficitul comercial al tarii, contribuie la majorarea salariilor in unele domenii in care se simte lipsa fortelor de munca. Totodata, o parte dintre acestia se acumuleaza in sectorul bancar al RM.
Cu parere de rau, oamenii nu se grabesc sa deschida o afacere, sa produca, sa creeze noi locuri de munca etc. Cred ca de vina este nu numai cadrul legislativ si birocratia, dar si tendinta oamenilor de a-si indestula in primul rand necesitatile de consum curent. Pe de alta parte, pentru a deschide o afacere este nevoie de sume mult mai mari.
Şi mai este o problema foarte putini moldoveni au o educatie financiara, pentru solutionarea acestor probleme e mevoe de intreprins companii regionalesub patronatul Guvernului si in colabarare cu centre de invatamint superior, business centre şi incubatoare in sustinerea spiritului de intreprinzator.
