1. Consideratii cu caracter general
Asa cum rezulta si din evaluarile expertilor europeni asupra progreselor tarii noastre in indeplinirea criteriilor pentru integrarea in Uniunea Europeana, cresterea capacitatii administrative de aplicare a legislatiei europene in domeniul elaborarii bugetelor este obiectiv si angajament al intregii administratii publice din Romania.
Bugetul este nu numai un document financiar ci reprezinta un important instrument managerial, care, in expresie financiara, asigura dimensionarea obiectivelor, cheltuielilor, actiunilor ce pot fi finantate din veniturile preconizate a se realiza, dar si evaluarea rezultatelor si eficientei economice a acestora.
Astfel strategia fundamentala, planificarea, realizarea si controlul actiunilor administratiei publice locale se regasesc in bugetul unitatii administrativ-teritoriale, care reprezinta bugetul local in cazul comunelor, oraselor si municipiilor si bugetul judetean in cazul judetelor.
In practica, managementul prin bugete se concretizeaza in:
* fundamentarea, elaborarea si aprobarea bugetului;
* executarea si monitorizarea bugetului;
* controlul bugetului
Cresterea autonomiei financiare, in contextul reformei administratiei publice locale din ultimii ani, a determinat elaborarea si aparitia de noi reglementari legislative prin privind finantele publice locale, intr-o maniera mai clara si transparenta a descentralizarii financiare.
Ordonanta de urgenta privind finantele publice locale, nr. 45/2003 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 431/19 iunie 2003, stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, dar si responsabilitatile, competentele si raspunderile autoritatilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate in domeniul finantelor publice locale.
2. Metode de fundamentare ale bugetului local
Elaborarea bugetului nu reprezinta numai intocmirea unui document financiar, ci este etapa in care se determina legatura dintre mobilizarea fondurilor si atingerea scopurilor si obiectivelor propuse impunand realizarea, de catre autoritatile administratiei publice locale, a unor ample si complexe analize asupra ceea ce a fost si a ceea ce urmeaza sa se intample.
In aceasta etapa sunt evaluate serviciile publice oferite comunitatii, se analizeaza si se previzioneaza posibilele schimbari, atat in domeniul resurselor financiare cat si al serviciilor ce trebuiesc oferite, se stabilesc prioritatile si se planifica veniturile posibile a se incasa si cheltuielile ce pot fi finantate in exercitiul bugetar respectiv.
La elaborarea proiectelor de buget, ordonatorii de credite trebuie sa aiba in vedere:
Prognozele principalilor indicatori macroeconomici si sociali, elaborate de organele abilitate si care privesc anul pentru care se intocmeste bugetul, dar si previziunile pe urmatorii 3 ani;
Politicile bugetare si fiscale atat la nivel central cat si la nivel local;
Prevederile angajamentelor multianuale, ale memorandumurilor de finantare, ale acordurilor de imprumut sau garantare, incheiate, precum si a celorlalte acorduri sau angajamente semnate si aprobate;
Prioritizarea cheltuielilor data de necesitatea, oportunitatea, eficienta si eficacitatea finantarii serviciilor, actiunilor, activitatilor sau programelor propuse.
Propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite care la randul lor trebuie sa tina cont de elemente enumerate anterior.
Pentru fundamentarea bugetului local se recomanda sa se parcurga urmatoarele etape:
adoptarea la nivel local a unei politici bugetare;
stabilirea unui calendar pentru elaborarea bugetului;
implicarea tuturor compartimentelor autoritatii administrativ teritoriale sau institutiilor si serviciilor publice locale in elaborarea bugetului si instruirea persoanelor implicate in acest proces;
fundamentarea si planificarea resurselor financiare;
fundamentarea si planificarea cheltuielilor;
La art. 21 se prevede ca in elaborarea bugetului trebuie sa se aiba in vedere si politica fiscala si bugetara locala, fara a se mentiona insa daca se impune adoptarea acesteia.
Totusi, avand in vedere cresterea competentelor si responsabilitatilor organelor deliberative si a celor executive ale administratiei publice locale, se impune adoptarea unei strategii financiare, bugetare care sa creeze si sa mentina o viziune de ansamblu asupra intregii activitati care de fapt se reflecta in activitatea financiara.
O astfel de strategie prin care autoritatile administratiei publice locale isi definesc managementul financiar poate fi elaborata de catre ordonatorul principal de credite si aprobata de consiliul local sau judetean, dupa caz, sub forma unei politici bugetare.
Se recomanda ca declaratia de politica bugetara sa fie prezentata sub forma scrisa, sa acopere toate domeniile managementului financiar, sa fie clara, coerenta si usor de inteles.
La elaborarea politicii financiare trebuie avuta in vedere legislatia, nivelul de dezvoltare locala, suportabilitatea fiscala de catre contribuabili, politica de dezvoltare regionala si nationala si pot participa:
- consilierii locali sau judeteni;
- cetatenii, mediul de afaceri, societatea civila;
- mass-media;
- departamentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale;
Declaratia de politica bugetara trebuie sa faca referire la urmatoarele domenii:
. politica de impozitare si de venituri,
. bugetul operational (de functionare)
. rezerve financiare,
. programul de investitii,
. gestionarea lichiditatilor,
. administrarea domeniului public si privat al unitatii administrativ teritoriale,
. angajarea de imprumuturi,
. contabilitate,
. expertiza,
. raporturi financiare,
. achizitii, etc.
3. Veniturile bugetului local si fundamentarea acestora
Potrivit principiului autonomiei locale prevazut de Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, unitatile administrativ teritoriale au dreptul la resurse proprii pe care autoritatile administratiei publice locale le gestioneaza, potrivit atributiilor ce le revin in conditiile legii. Aceste resurse financiare trebuie sa fie proportionale cu competentele si cu responsabilitatile ce revin autoritatilor administratiei publice locale.
Pornind de la acest principiu, in art. 5 din OUG nr. 45/2003 sunt prevazute categoriile de venituri ale bugetelor locale:
Venituri proprii - provenite din: impozite, taxe, contributii, varsaminte, alte venituri locale stabilite prin lege;
Cota defalcata din impozitul pe venit ce revine unitatilor administrativ-teritoriale in conformitate cu prevederile legale.
Potrivit clasificatiei bugetare veniturile proprii se clasifica astfel:
Venituri curente fiscale din care:
- impozite directe (ex.: impozitul pe cladiri, pe teren, taxe asupra mijloacelor de transport datorate de persoane fizice sau juridice, etc);
- impozite indirecte (ex.: taxe si tarife pentru eliberarea licentelor si autorizatiei de functionare, taxe de timbru judiciare si pentru activitatea notariala, taxe extrajudiciare, etc.).
Venituri curente nefiscale - din care :
- varsaminte de la institutii publice (ex. - venituri privind circulatia pe drumurile publice, veniturile circumscriptiilor sanitar-veterinare, punctelor de insamantare artificiala, varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice, etc.)
- diverse venituri - (ex. recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri, venituri din amenzi si din alte sanctiuni aplicate, venituri din concesiuni si inchirieri, etc.)
Venituri de capital (ex. - provenite din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice, din privatizare, din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al unitatii administrativ-teritoriale.
Cota defalcata din impozitul pe venit ce revine unitatii administrativ teritoriale stabilita prin lege, de respectiv 36% la comune, orase, municipii, 36,5% la bugetul propriu al municipiului Bucuresti, 18% la bugetul sectoarelor municipiului Bucuresti si 10% la bugetul propriu al judetului (art. 28 din OUG nr. 45/2003) cote care prin legea bugetului de stat pot fi numai majorate nu si diminuate cum prevedea vechea reglementare, respectiv Legea nr. 189/1998.
