UNIVERSITATEA "A I CUZA" IASI
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA
REFERAT LA
ELEMENTE DE STIINTA ADMINISTRATIEI
Student
REFLECTAREA METODELOR SI PRINCIPIILOR DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A ACTIVITATII ADMINISTRATIVE ITR-O INSTITUTIE PUBLICA
Administratia publica
Construirea unui spatiu administrativ separat este rezultatul unui proces indelungat,in doua etape: de diviziune si autonomie.
Nasterea administratiei este legata,mai intai,de fenomenul diviziunii sociale,prin intermediul careia societatea,pana atunci unificata si omogena,devine stratificata si extrogena.
Aceasta diviziune sociala se realizeaza prin urmatoarele etape:
-specializarea activitatilor si a misiunilor sociale
-disocierea dintre diferitele dispozitii cu caracter normative care asigurau integritatea sociala(religie,morala,drept)
-formarea de subansamble,de grupuri partiale,de institutii,fiecare avand propria logica de functionare Diviziunea sociala s-a finalizat prin desprinderea din ansamblul institutiilor,a unei entitati specializate investita cu putere de constrangere asupra membrilor colectivitatii.In felul acesta asistam la emergenta spatiului politico-administrativ,cladit in special pe ordine,simbol al unitatii sociale si instrument de coercitie.
Odata cu aparitia statelor moderne,spatial administrativ a devenit autonom,iar sarcinile administrative au fost incredintate unor profesionalisti ai noului domeniu.
Aparitia pe scara istoriei a spatiului administrativ marcheaza trecerea de la societatea primitiva la cea de tip statal.
In societatea moderna apare o relatie fundamentala de opozitie intre cei care conduc si cei condusi,proces ilustrat de crearea spatiului politico-administrativ Societatea moderna cunoaste doua tipuri de dominatie in acelasi timp:
-raporturi de dominare politica,caracterizate de aparitia unei puteri de constrangere si concentrarea sa in mainile guvernantilor;
-raporturi de dominare economica,aparute in procesul de creare si repartitie a produsului national;
Din punct de vedere etimologic,cuvantul "administratie"provine de la latinescul "ad-ministrare"care inseamna "pentru a servi".
Folosirea notiunii de administratie cunoaste trei acceptiuni principale:
-administratia inteleasa ca tip de activitate umana,semnificand actiunea de a administra de a desfasura munca de un anumit continut;
-admanistratia ca mod de organizare a unor activitati,concretizat printr-o structura organizatorica, indispensabila,pentru infaptuirea muncii de administratie
-administratia ca institutie sau complex de institutii profilate pe domenii de activitate,cu o structura functionala,care trebuie sa corespunda cerintelor de a indeplini sarcini specifice.Totodata,in aceasta acceptiune,administratia,vizeaza satisfacerea anumitor interese ale colectivitatilorumane,cu respectarea drepturilorsi libertatilor legitime ale membrilor acestora.
Cu deosebire,in cazul administratiei publice,este avuta in vadere satisfacerea unor interese ale colectivitatilor umane,organizate in forme administrative de tip statal,denumite adesea,"interese generale".
Dictionarul limbii romane retine pentru verbul 'a administra'explicatia:a conduce,a carmui.In"Dictionary of American Governmant and Politics"editat sub coordonarea profesorului Jay M. Shafritz,cuvantul "administration"are urmatoarele sensuri:
-conducerea si indrumarea afacerilor guvernelor si institutiilor;
-termen colectiv pentru oficiali din aparatul guvernamental;
-executarea si implementarea politicii publice;
-timpul in care se afla in functie un sef executive,precum presedinte,guvernator sau primar;
-supravegherea averii unei personae decedate pentru a se plati taxele,in vederea repartizarii bunurilor si averii catre mostenitori.
In limbajul current,termenul "administratie" cunoaste mai multe sensuri.Astfel prin adminiistratie se poate intelege:
-continutul principal al activitatii puterii executive a statului;
-sistemul de autoritati publice care infaptuiesc puterea executive;
-conducerea unui agent economic sau institutii social-culturale;
-un compartiment(directie,sectie, sector, serviciu,birou)din unitati direct productive sau institutii social-culturale,care nu desfasoara nemijlocit o activitate direct productive.
Admistratia-tip de activitate umana
In mod obisnuit,in aceasta acceptiune,a administra inseamna a ifaptui o activitate specifica,care presupune a asigura conditiile prielnice desfasurarii diverselor procese social-economice.In acest sens, guvernarea inseamna administrarea realizata de catre Guvern,alcatuind o activitate publica de administratie,care se concretizeaza prin lucrari,decizii,actiuni in serviciul(interesul)tarii,al statului respectiv.
In statele democrate functioneaza principiul separatiei puterilor(legislativa,executiva,judecatoreasca),avand la baza continutul specific al activitatilor desfasurate sau functiunilor indeplinite.In acest context functiunea executiva(administratia)realizata prin institutiile administrative,este subordonata legislativului si colaboreaza cu acesta.Astfel,activitatea specifica administratiei publice consta,in principiu,in asigurarea conditiilor si unerea in aplicare a deciziilor(actelor normative)adoptate de puterea legiuitoare.
Din punct de vedere juridic,administratia se defineste ca ansamblul resurselor umane si materiale,care sub autoritatea Guvernului,are misiunea de a asigura executarea legilor si de a le aplica,la cazurile concrete si la cerintele vietii sociale.aceasta din urma definitie confirma pozitia subordonata a administratiei fata de lege,ea,detinand,totodata,prerogative de putere publica care ii permit sa se impuna vointei individului(particularilor).
Administratia,insa,nu se confunda cu statul insusi.Misiunile administratiei nu sunt niciodata primare,ci secundare,ele constau in a indeplini sarcinile pe care organele fundamentale ale statului i le incredinteaza.
In general,administratia se dovedeste a fi una dintre cele mai utile activitati umane.Cele mai alese insusiri intelectuale ale omului,spijinite pe masini moderne,nu dau rezultatul asteptat daca nu sunt administrate rational si efficient,intr-un cadru bine organizat.
Activitatea de administrare se regaseste pretutindeni,in toata complexitatea vietii sociale.Se poate afirma ca in societatea moderna,nu exista persoana care nu a luat conctat cu administratia,in general,si cu cea publica,in special,sin u a resimtit, direct sau indirect,binefacerile sau exagerarilei.De aceeea,oamenii doresc ca administratia publica sa functioneze pe baze rationale, stiintifice,astfel incat sa serveasca efficient interesele generale,iar in relatiile cu publicul,sa solutioneze in cel mai scurt timp,cererile acestuia.
Pe un plan mai larg,imbunatatirea continua a activitatii din sfera administratiei,ca si reducerea aparatului administrativ pana la limita strictului necesar,constitue premise ale progresului social,in toata complexitatea sa.
Administratia-mod de organizare
Abordata sub aspect structural,administratia reprezinta un ansamblu complex de entitati si functionary,cu anumite atributiuni publice,care cauta adesea sa-si sporeasca autonomia de care dispun,penru a prevala unctul lor de vedere.
Organizarea administratiei publice,ca fenomen social,a aparut odata cu statulInsa teoriile stiintifice despre aceasta organizare se contureaza mult mai tarziu,odata cu aparitia stiintei administratiei si dreptului administrativ.
In principiu nu putem vorbi despre o organizare de stat in general,ci despre organizarea unui stat anume sau a unui tip de stat.Astfel devine logica si necesara referirea la organizarea administrativa a acestuia.
In societatea feudala,a existat o confuzie intre functiile administrative si puterea sociala.roprietatea funciara este sursa,atat a puterii economice si administrative,cat si a bogatiei si autoritatii,a drepturilor private si politice.Figura centrala este monarhul,seniorul care administreaza propriile domenii,detinand in acelasi timp drepturi regale.Administratia nu este decat o putere "domestica",aflata in serviciul regelui.Structura administratiei nu se diferentiaza de celelalte structuri sociale.
Criza feudalismului si crestrea puterii monarhice au determinat procesul de autonomizare al administratiei,legat de edificarea statului modern.In acest context,este semnalat faptul ca,organizarea moderna a administratiei de stat are ca suport modelul organizarii birocratice ,sistematizat de Max Weber.In opinia sa,birocratizarea constituie un process ireversibil,deoarece cerintele economiei si tehnicii impugn existenta unui corp de functionaride profesie,specializati.Prin comparative este de remarcat ca in doctrina marxista s-a apreciat eronat ca organizarea birocratica este necesara numai in sistemul capitalist.Realitatea a confirmat exactitatea teoriei lui Weber,cu atat mai mult,cu cat organizarea birocratica s-a mentinut si in societatea de tip socialist.
In practica ,organizarea administratiei publice si a finctionarilor publici pe entitati si birouri este universal aplicabila si capabila sa atinga randamente maxime.
In raport cu orientarile privind structurarea administratiei publice se disting trei directii metodologice:
-orientarea srict tehnico-juridica,prin care structurarea administratiei de stat echivaleaza cu organizarea puterii politice;
-orientarea filozofico-juridica,care are la baza teoria asupra organizarii sistematica a statului,prin care se evide3ntiaza superioritatea raporturilor,a interrelatiilor dintre autoritatile publice;
-orientarea axata pe stiinta administratiei care abordeaza problemele organizarii administratiei de stat,in accord cu crintele acestei stiinte ,alaturi de cele ale altor entitati,inclusive a celor economice din sector privat
Structura puterii in interiorul administratiei si logica functionarii sale,depend de intesitatea relatiilor positive sau negative pe care le realizeaza cu mediu inconjurator.Trecerea de la conceptul limitat de "organizare",considerat ca madiu interior,inchis si omogen,la acela deschis de "sistem",scoate in eidenta imortanta mediului inconjurator extern in derularea activitatilor de administratie publica.
Relatiile dintre administratie si mediu inconjurator social au o mare importanta,deoarece conditioneaza modul in care ea isi indeplineste fufnctia in societate.
Administrarea publica poate alege intre posibilitetea deschiderii sau cea a inchiderii fata de mediu inconjurator,dar aceasta alegere determina,in practica,dinamica structurii administratiei si gradul ei de eficienta,ca activitate.
Adminidtratia-institutie publica
In acceptiunea de institutie publica,administratia este considerate o structura de functionare,o forma organizatorica, sau chiar o organizatie sociala,deci o entitate sau un complex de entitati publice,care constitue aparatul admi nistrativ public.
Administratia privita ca institutie are trasaturi proprii care ii determina functiunea si ii modeleaza structura.
Cercetarea administratiei ca aparat institutional public,presuune studierea intereselor care o integreaza in societate si incercarea de a intelege logica sociala care ii fundamenteaza functiunile.In acest sens,administratia publica are misiunea sociala de exercitare a puterii statului.Astfel problema functionarilor cu sensul de misiuni este indisolubil legata de aceea a functiilor statului, cu sensul de activitati ce se realizeaza prin institutiile de stat.
Ca institutie,administratia publica se defineste nu numai prin functiunea pe care o indeplineste in societate,dar si prin organizarea sa juridical si matrriala.Sub cel din urma aspect,administratia esteaparatul de stat care se prezinta sub forma unei ierarhii de functionary ublici,executanti ai unor activitati si supusi unei discipline identice.
Organizarea institutionala,ca expresie a administratiei publice,prezinta,din punct de vedere social,o serie de caracteristici:
-administratia publica in ipostaza de institutie,nu functioneaza intr-un spatiu inchis,ea se afla in stransa legaura cu celelalte institutii sociale si ese influentata de evolutia si transformarile caracteristice vietii sociale;
-administratia reproduce,in organizarea sa ,caracteristicele esentiale ale sistemului social in cae se integreaza:
-administratia ca institutie are o unitate specifica,care ii confera o relative autonomie structurala,desi institutiile publice,nu sunt intr-o perfecta armonie.Interdependenta lor este releiva si evolutia lor rareori este sincrona,existand decalaje si distorsiuni care alcatuiesc elemente fundamentale ale dinamiciii sociale.
-supusa influentei mediului inconjurator,administratia cunoaste un ritm de dezvoltare propriu;particularitatile si configuratie sa organica influenteaa exercitarea functiunilor sale,precum si locul pe care il are in societate.
In dinamica institutionala a administratiei publice se manifesta si este nacesar sa se studieze problemele generate de fenomenul birocratic indus de functionarea institutiilor administrative,in scopul gasirii solutiilor de ameliorare a eficientei si de rationalizare a activitatii respective.
In present birocratia are tri sensuri principale:
-puterea sau activitatea birocratica
-categoria sociala a birocratilor
-modul de organizare birocratic.
Metode si princpii folosite in administratia publica
Concepte si metode de cercetare aplicate in administratia publica
Metoda sau metodologia inseamna un mod organizat,sistematizat de gandire si activitate si implica o directie susceptibila de a fi definite si urmata cu regularitate in ooperatiunile mintale.
Metodologia este unitara,si urmareste un obiectiv dublu:cunoasterea si actiunea.
Meetodologia cunoasterii in administratie consta dintr-un ansamblu de mijloace si proceduri utile,penrtu a studia si intelege fapul si fenomenul administrativ.A aplica metodologia cunoasterii la obiectul de cercetare alcatuit de administratie,inseamna a constitui un system coerent de investigare,care asigura posibilitatea de a percepe si intalege realitatea administrative din oricare domeniu.
