In lume exista in prezent o mare varietate de tipuri specifice de organizare si reglare a actitatii economice, dar sistemul economiei de piata a devenit predominant in lumea contemporana. Intre economia de piata si economia de schimb se pune adesea semnul egalitatii.
In principiu, economia de piata este considerata o forma evoluata a economiei de schimb.Ea este opusul economiei centralizate, asa cum economia de schimb este opusul celei naturale.
Economia de piata se poate definii- ca un mecanism complex de coordonare a oamenilor, actitatiilor si firmelor printr-un sistem de piete si preturi.
Piata - putem spune ca este un mecanism prin intermediul caruia se realizeaza legatura intre cumparator si vanzator, in vederea silirii calitatii sau pretului unui produs sau serciu.
Pretul - este un barometru extrem de important si sensibil al economiei.El coordoneaza deciziile dintre producator si consumator, astfel incat un pret mic incurajeaza consumul si descurajeaza productia.
Faptul ca vreme de 50 de ani lupta s-a dus intre doua sisteme diametral opuse - comunism si capitalism - a dus la neglijarea diferentelor existente intre tarile cu economie dezvoltata.Procesul de transformare prin care trec economiile nationale si economia in ansamblul ei, arata ca nu doar economiile foste socialiste se afla in prezent in plin proces de tranzitie.
Daca ne gandim la geneza protectionismului si a liberului schimb, observam caci comertul international nu a avut in antichitate caracterul general pe care l-a dobandit in zilele noastre.El se afla in mana catorva popoare mici care, favorizate de situatia lor maritima isi constituisera monopolul comertului si al transportului respectiv.
Practic, de la mercantilisti incoace " dreptul de vama " a inceput sa fie folosit pentru " a indeparta concurenta straina si a dezvolta industria nationala". Acest drept isi pierde in acest fel caracterul sau fiscal devenind de acum protector. Se respinge, prin taxele protectoare, importul produselor fabricate. Dimpotriva, se favorizeaza importul produselor alimentare, al materiilor prime si a tot ce servea fabricilor, stimulandu-se in acest fel exportul produselor tarii respective, in plus se acorda de catre stat prime si avantaje substantiale in acest sens.
Putem spune ca " domnia presupusa a liberului schimb " a aparat intr-un fel sau altul,explicit sau implicit, interesele nationale, care n-au tinut mult pana la urma, datorandu-se in primul rand Statelor Unite, care ramasesera in afara miscarii liber-schimbiste , de altfel Statele Unite au fost intotdeauna protectioniste pentru ca una din cauzele principale ale revolutiei lor contra patriei-mama a fost ca aceasta nu le ingaduia "sa fabrice nici macar o potcoava".
Dupa aproximativ doua sute de ani Anglia ,insa, a gasit de cuinta sa adopte liberul schimb deoarece nu mai avea nici un folos de la protectionism.
Apoi anii premergatori primului razboi mondial si anii cu cateva scurte intervaluri-pana dupa cel de-al doilea razboi mondial, reprezinta perioade in care protectionismul sau" liberul schimb " este transformat de unele tarii ca fiind un instrument de promovare a propriei industrii.
Liberul schimb intre toate tarile lumii intr-un itor mai mult sau mai putin apropiat va reprezenta " o treapta superioara a evolutiei care a inlocuit rand pe rand , piata familiala prin piata urbana si pe urma , piata regionala prin piata nationala, care incet-incet, prin diferite si pozitive expansiuni, dene cu adevarat piata comunitara, piata mondiala".
Simplificand foarte mult, lucrurile vor sta astfel: producand ieftin si de calitate buna se releva criteriul important,chiar esential pentru a deschide larg pietele statelor lumii.
Un argument "pro",esential protectionismului il reprezinta "sustinerea productiei nationale" incercand sa acoperim piata interna a unui produs numai din productie nationala, deoarece exista o paleta larga de producatori interni care se concureaza intre ei in domeniul pretului unitar si al calitatii, aparand posibilitatea de a intra pe piata respectivului produs strain, accentuandu-se in felul acesta concurenta si scazand preturile.
Printr-un protectionism prost conceput exista un mare risc, ca industriile romanesti "sa doarma" in siguranta creata de suprimarea concurentei din afara. S-ar asterne practic "o perdea de lene", cu o proasta calitate a actitatilor, ale carei efecte (preturi ridicate) vor fi platite dramatic din buzunarul consumatorului.
Sistemul protectionist- au afirmat, deseori, liber-schimbistii fortand putin realitatea- a fost in trecut dar si in perioada moderna, una din cele mai temute cauze ale razboaielor internationale de un fel sau altul. Este vorba insa nu atat de protejarea intr-o tara a propriei productii, ci cu precadere de fortarea debuseelor in afara.