Dobanzi si comisioane - informatii de risc bancar
Dobanda la credite poate fi fixa sau variabila.
Dobanda fixa ramane neschimbata pe toata perioada de creditare. Avantajul dobanzii fixe consta in cunoasterea exacta a sumei datorate de imprumutat pe toata perioada de creditare. Dezavantajul acestui tip de dobanda apare in situatia in care dobanzile pe piata scad, costul suportat de imprumutat fiind astfel mai mare.
Dobanda variabila este utilizata in doua variante:
- dobanda variabila stabilita in contractul de credit in functie de anumiti indici ai pietei (ex. cotatiile ROBOR, LIBOR, EURIBOR); caracterizata prin faptul ca pe toata perioada de creditare, costul imprumutului este ajustat in functie de evolutia pietei; in situatia in care dobanzile cresc, dezavantajul pentru imprumutat consta, evident, in cresterea sumei de plata;
- dobanda revizuibila, care permite bancii ajustarea periodica a ratei dobanzii atat in functie de evolutia pietei, dar si de politica proprie privind dobanzile active si pasive, precum si de alti factori (ex. pentru atragerea unor noi resurse in vederea dezvoltarii activitatii, o banca poate creste dobanzile la depozite – dobanzile pasive, dar, pentru a acoperi acest cost suplimentar, va creste si dobanzile la credite – dobanzi active).
Exista, de asemenea, si scheme de creditare in care se combina dobanda fixa cu cea variabila, exemplul cel mai frecvent fiind in cazul creditului ipotecar – credit cu dobanda fixa in primii ani, dupa care dobanda devine variabila.
Sistemul de comisioane aplicabil creditelor retail difera de la banca la banca, precum si in functie de tipul creditului, si chiar de valoarea acestuia. Cele mai frecvent utilizate tipuri de comisioane sunt urmatoarele:
- Comision de analiza a dosarului, platibil la depunerea cererii de imprumut;
- Comision de evaluare a proprietatii, incasat atunci cand se constituie drept garantie o ipoteca, operatiunea fiind realizata de evaluatorii bancii;
- Comisionul de acordare este, de regula, un comision flit, respectiv un procent aplicat la valoarea creditului, platibil la data acordarii;
- Comision de gestiune (administrare) aplicabil la valoarea creditului si platibil in doua variante: o singura data la data semnarii contractului de credit sau platibil odata cu ratele de credit;
- Comisionul de rambursare anticipata se percepe atunci cand imprumutatul doreste restituirea inainte de scadenta a creditului;
- Comision de amendare a contractului de credit, atunci cand survin modificari in derularea acestuia, modificari convenite prin incheierea unui addendum la contract.
Informatii de risc bancar
Principalele surse de informatii privind riscul bancar in cazul clientilor retail sunt:
a) Centrala Riscurilor Bancare;
b) Centrala Incidentelor de Plati;
c) Biroul de Credit.
a) Centrala Riscurilor Bancare (CRB) functioneaza in cadrul Bancii Nationale a Romaniei, activitatea ei fiind reglementata de Regulamentul BNR nr. 4/2004 modificat pein Regulamentul BNR nr. 2/2007.
CRB colecteaza informatii din sistemul bancar, sub forma raportarilor lunare realizate de catre institutiile de credit, denumite persoane declarante, prelucreaza aceste informatii si le difuzeaza, intr-un anumit format si in anumite conditii, institutiilor de credit. Informatiile de risc bancar gestionate de CRB includ: datele de identificare ale debitorilor si operatiunile prin care institutiile de credit se expun la risc fata de acestia (acordarea de credite si asumarea de angajamente), precum si informatii despre fraudele cu carduri. Persoanele inscrise in CRB poarta denumirea de persoane recenzate.
CRB gestioneaza atat riscul individual, cat si riscul global.
Riscul individual reprezinta expunerea unei institutii de credit fata de un debitor, respectiv suma expunerilor atat din operatiunile derulate direct cu debitorul, cat si din operatiunile cu alte entitati ale grupului din care debitorul face parte. Riscul individual se determina de catre persoana declaranta.
Riscul global reprezinta expunerea intregului sistem bancar din Romania fata de un debitor. Riscul global este determinat de catre CRB.
Perioada Total sume datorate
(mil.ron) Total sume restante
(mil.ron) Nr. debitori
(pers.fizice si juridice) Nr. debitori cu restante
(pers.fizice si juridice) Nr. interogari ale bazei de date a CRB pentru debitorii proprii potentiali Nr. interogari ale bazei de date a CRB pentru debitorii proprii potentiali, cu acordul acestora Nr. debitori raportati de doua sau mai multe institutii de credit
(pers.fizice si juridice) Nr. de credite acordate si angajamente asumate de catre institutii de credit
2005 68240 1752 239560 14862 498568 495428 12860 388094
2006 102220 1668 478883 38759 703360 699549 33969 740128
2007 167952 2018 820182 76199 763201 759349 69981 1268171
In scopul gestionarii informatiilor primite de la persoanele declarante, in cadrul CRB este organizata o baza de date cu urmatoarele sectiuni:
- Registrul central al creditelor (RCC), care contine datele de identificare ale persoanelor recenzate, riscurile individuale si globale, precum si caracteristicile acestora;
- Registrul creditelor restante (RCR), care evidentiaza creditele nerambursate la scadenta;
- Registrul grupurilor de debitori (RGD), in care sunt inscrise, asa cum rezulta si din denumire, grupurile de debitori; criteriile de constituire a unui grup (un singur debitor) sunt cele prevazute de reglementarile BNR privind supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari;
- Registrul fraudelor cu carduri (RFC), care contine informatii privind fraudele comise de catre posesorii de carduri.
Informatiile din Registrul creditelor restante si cele din Registrul fraudelor cu carduri sunt mentinute pe o perioada de sapte ani de la data inscrierii lor.
La randul sau, CRB transmite institutiilor de credit urmatoarele informatii:
- din proprie initiativa, lunar, Situatia riscului global privind persoanele recenzate, care cuprinde informatii privind riscul global asociat debitorilor raportati de persoana declaranta in luna respectiva, fraudele cu carduri, restantele mai mari de 30 de zile pentru creditele retail si incidentele de plata ale persoanelor recenzate, si Situatia grupurilor de debitori, care contine informatii privind grupurile de debitori raportate de persoana declaranta in luna respectiva;
- la cerere, Situatia creditelor restante, cu informatii referitoare la creditele restante pe ultimii 7 ani ale debitorilor raportati de catre persoana declaranta in luna respectiva, informatii care se regasesc in Registrul creditelor restante, precum si informatii privind riscul global, fraudele cu carduri si incidentele de plata asociate persoanelor respective.
Pentru a obtine informatiile de risc bancar referitoare la o anumita persoana, prin intermediul formularului Cerere de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare, institutiile de credit trebuie sa aiba acordul scris al persoanei respective (Acord de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare).
b) Centrala Incidentelor de Plati (CIP) functioneaza, de asemenea, in cadrul Bancii Nationale a Romaniei, activitatea ei fiind reglementata de Regulamentul BNR nr.1/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
CIP gestioneaza informatii cu privire la incidentele de plata transmise de catre institutiile de credit (denumite persoane declarante), referitoare la acte si fapte cu potential fraudulos, litigios sau care produc riscuri de neplata, inclusiv de natura celor care pot afecta finalitatea decontarii, informatii care sunt valorificate in interes public sau privat.
Potrivit regulamentului amintit, incidentul de plata reprezinta neindeplinirea intocmai si la timp a obligatiilor unei persoane legate de decontarea unui instrument de plata - cec, cambie sau bilet la ordin, obligatii legale sau contractuale.
Incidentele de plata majore prevazute de Regulamentul BNR nr.1/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, se refera la urmatoarele situatii:
in cazul cecului
- cecul a fost emis fara autorizarea trasului;
- cecul a fost refuzat din lipsa totala sau partiala de disponibil in cont, in cazul prezentarii la plata inainte de expirarea termenului de prezentare;
- cecul a fost emis cu data falsa sau ii lipseste o mentiune obligatorie;
- cecul circular sau cecul de calatorie a fost emis „la purtator”;
- cecul a fost emis de catre un tragator aflat in interdictie bancara;
in cazul cambiei si al biletului la ordin
- cambia fost scontata fara existenta creantei cedate in momentul cesiunii acesteia (total sau partial);
- biletul la ordin/cambia cu scadenta la vedere a fost refuzat/refuzata din lipsa totala sau partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata in termen;
- biletul la ordin/cambia cu scadenta la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o data fixa a fost refuzat/refuzata din lipsa totala sau partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata la termen.
In cazul inregistrarii unui incident de plata major cu cecuri, persoana in cauza se afla in interdictie bancara, regim prin care i se interzice emiterea de cecuri pe o perioada de 1 an.
In cazul eliberarii formularelor de cecuri, institutiile de credit au obligatia sa consulte baza de date a CIP.
In scopul gestionarii informatiilor, in cadrul CIP este organizata o baza de date cu urmatoarele sectiuni:
Fisierul national de incidente de plati (FNIP), care la randul sau cuprinde:
- Fisierul national de cecuri (FNC);
- Fisierul national de cambii (FNCb);
- Fisierul national de bilete la ordin (FNBO);
Fisierul national al persoanelor cu risc (FNPR), alimentat automat din FNIP cu incidentele de plata majore.
In cadrul FNIP si FNPR sunt colectate prin raportarile realizate de persoanele declarante urmatoarele informatii:
- refuzurile la plata pentru cecuri, cambii si bilete la ordin;
- declararea cecurilor ca pierdute, furate, distruse sau anulate;
- declararea cambiilor ori a biletelor la ordin ca pierdute, furate sau distruse;
- persoanele fizice sau juridice aflate in interdictie bancara de a emite cecuri.
CIP poate difuza informatiile pe care le detine din proprie initiativa sau la cerere.
Informatiile inregistrate in FNIP si in FNPR se utilizeaza astfel:
o in mod obligatoriu, la eliberarea de formulare de cecuri titularilor de cont, de catre banci si Banca Nationala a Romaniei;
o din proprie initiativa, de catre CIP, prin transmiterea unor informatii in scopul apararii interesului public catre Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie si Ministerul de Interne sau prin publicarea acestor informatii in mass-media;
o de institutiile mentionate mai sus, instantele judecatoresti, alte institutii ale statului cu atributii de supraveghere si control, precum si de mass-media, pe baza datelor solicitate de catre CIP;
o de persoane fizice sau juridice, prin intermediul bancilor;
o de institutii din strainatate cu activitate similara CIP, prin informatiile privind incidentele de plati pe care CIP le furnizeaza din proprie initiativa sau la cererea acestora.
Informatiile privind incidentele de plata sunt pastrate in baza de date a CIP pe o perioada de 7 ani de la data inscrierii.
c) Biroul de credit este o societate pe actiuni cu 29 de banci in calitate de actionari, reprezentand aproximativ 95% din piata de retail. Biroul a fost infiintat cu scopul de a colecta si prelucra date privind portofoliul de debitori ai societatilor participante la sistem: banci, institutii financiare nebancare (societati de leasing, societati de credite de consum, societati de credite ipotecare etc.), societati de asigurare, societati de recuperare creante, operatori de telefonie mobila etc., date care sa permita identificarea si cuantificarea riscului de credit, administrarea riscului de credit, precum si reducerea riscului de frauda si protejarea creditorilor.
Initial, Biroul a colectat si furnizat numai informatii negative, respectiv:
• restantele in rambursarea creditelor mai mari de 30 de zile;
• informatii privind fraudulentii, respectiv persoane care au savarsit o infractiune in relatia cu banca, pentru care s-a emis o hotarare judecatoreasca definitiva;
• declaratii cu inadvertente (date neconforme cu realitatea furnizate de persoane fizice la momentul solicitarii unui credit).
Ulterior, in faza a doua de functionare, baza de date a fost completata si cu informatii de credit pozitive, respectiv informatii privind toate creditele in sold. Acestea cuprind atat date de identificare, cat si date referitoare la expuneri, cum sunt: suma creditului, data acordarii, valoarea nerambursata (in sold), durata contractului de credit, modalitatea de rambursare, garantii, inclusiv date despre giranti, reesalonari sau rescadentari etc.
In faza a treia de dezvoltare, Biroul de Credit a luat masuri pentru a permite participantilor la sistem utilizarea scoring-ului ca tehnica de evaluare si administrare a riscului, inclusiv din perspectiva Basel II.
Consultarea bazei de date a Biroului de credit se realizeaza on-line, informatiile fiind furnizate participantilor sub forma Raportului de credit. Informatiile sunt stocate in baza de date si apar in acest raport timp de cinci ani de la data inscrierii.
