Atâta vreme cât piaţa de caviar şi de carne de sturion este în creştere, iar cererea nu poate fi acoperită decât într-o proporţie foarte mică, se poate spune că sturionicultura are perspectiva unei dezvoltări fără precedent, iar aceasta poate fi o bază pentru numeroase afaceri de succes.
Creşterea sturionilor se poate realiza în sistem extensiv, semiintensiv, intensiv (în monocultură) sau în sistem superintensiv, cu sau fără recircularea apei. Există aşadar forte multe opţiuni care permit utilizarea de suprafeţe de teren şi surse de apă foarte variate.
Ruşii au dat startul la sturioni
Creşterea sturionilor îşi are originea în Rusia, unde Ovsjannikov a reuşit pentru prima dată în anul 1869 să fecundeze artificial icre de cegă provenită din fluviul Volga, după care, larvele obţinute au fost crescute în condiţii de captivitate. Tehnologiile de creştere a sturionilor s-au dezvoltat în special pe cegă, deoarece aceasta este o specie de dimensiuni relativ mici, cu reproducători de 2-4 kg care se pot manipula mai uşor. De asemenea, această specie ajunge la maturitatea sexuală mai repede decât ceilalţi sturioni (2-3 ani în condiţii de fermă şi 4-6 ani în apele naturale). În afară de cegă, cercetătorii ruşi au studiat foarte mult sturionul siberian (Acipenser baerii), specie care deţine în prezent 30% din producţia de sturioni obţinută în fermele din Rusia, la fel ca şi nisetrul. În afară de speciile amintite, până în prezent s-au crescut cu bune rezultate păstruga, morunul, sturionul alb sau diverşi hibrizi. Cel mai utilizat hibrid este cel numit bester, care rezultă în urma încrucişării dintre morun (femela) şi cegă (masculul).
Puitet de sturion
Bani pentru piscicultură
În ţara noastră au demarat în urmă cu câţiva ani mai multe programe de reproducere sau creştere a sturionilor în captivitate şi au început să apară din ce în ce mai multe ferme particulare de creştere a sturionilor. Prin Hotărârea de Guvern nr. 1853 din 22 decembrie 2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subvenţii, în anul 2006, producătorilor agricoli din sectorul animalier şi din sectorul piscicol, se stimulează în continuare apariţia de noi ferme sturionicole. Conform acestei hotărâri, valoarea subvenţiei pentru producţia de sturion este de 4 lei/kg, pentru cega mai mare de 1 kg/buc., pentru păstruga de peste 2 kg/buc. şi morunul mai mare de 5 kg/buc. În funcţie de tehnologia de creştere care se aplică pentru creşterea sturionilor, masa corporală specificată poate fi atinsă în 2, 3 sau mai mulţi ani. De exemplu, dacă se creşte în apă încălzită în sistem superintensiv, cega poate să ajungă la 1 kg după 3 ani (0,4-1,2 kg), păstruga la 2 kg după 2 ani (1,5-2,6 kg), iar morunul la 5 kg după 2 ani (4,7-6,9 kg). Dacă se realizează creşterea acestor specii în heleşteie, atunci creşterea lor este mult întârziată, putând să ajungă la masa corporală amintită într-un interval de timp aproape dublu. Aşadar, trebuie gândit foarte bine sistemul de creştere care urmează a fi utilizat pentru a se ajunge la rezultatele de producţie cele mai bune.
Creşterea sturionilor în bazine din beton
Deşi creşterea sturionilor în sistem superintensiv, în bazine de fibră de sticlă, cu sau fără recircularea apei pare dificil de realizat în primul rând prin investiţiile iniţiale foarte mari, pe termen lung acesta poate să aducă un profit mult superior celorlalte sisteme. În funcţie de dimensiunea la care se realizează o hală pentru creşterea sturionilor în sistem superintensiv, investiţia iniţială depăşeşte 100.000 Euro. Pentru investitorii cu mai puţini bani şi mai puţină experienţă în piscicultură, se pretează mai bine sistemele de creştere semi-intensive sau intensive, când sturionii se cresc în heleşteie din pământ sau în bazine betonate, asemănătoare celor din păstrăvării.
Hala cu bazine circulare pentru creşterea sturionilor
Pentru sturionii crescuţi în sistem superintensiv în hale, densitatea acestora poate să ajungă la 100-150 kg/m3 de bazin, iar atunci când se cresc în heleşteie se asigură o densitate de 1-5 kg/m2 luciu de apă pentru cele din pământ cu suprafeţe mari şi până la 30-40 kg/m2 pentru cele betonate. Uneori se realizează un sistem combinat de creştere; în hale pentru primele luni, când pierderile pot fi însemnate, după care sturionii se lansează în heleşteie. Furajarea sturionilor se face cu hrană vie (tubifex, enchitreide, artemia etc.) în primele săptămâni de viaţă, dar treptat aceasta se înlocuieşte cu furaj combinat granulat, iar după vârsta de 2-3 luni hrana vie se exclude complet. În prezent există foarte puţine firme care produc furaje special destinate sturionilor, dar în practică, cel mai frecvent se folosesc furaje pentru păstrăvi.
ŞTIRE!!!!!!!!!!
Nu mai pescuim sturioni!
Pescuitul sturionilor va fi interzis, începând cu această primăvară, pe o perioadă de zece ani. Exemplarele capturate accidental vor trebui redate, indiferent de stare, mediului lor natural. Excepţie fac sturionii capturaţi într-un număr redus şi pe baza unor autorizaţii speciale, pentru reproducţie, urmând a fi marcaţi cu cipuri. Autorizaţia specială va fi acordată de Ministerul Mediului doar firmelor care au licenţă de acvacultură pentru producerea puietului de sturioni.
Scopul declarat al ordinului îl constituie asigurarea conservării şi refacerii populaţiilor de sturioni sălbatici care se reproduc în regiunea de nord - vest a Mării Negre şi în Dunărea Inferioară, prin instituirea unor măsuri speciale de interzicere temporară a pescuitului şi de dezvoltare a acvaculturii sturionilor din România.
Speciile de sturioni la care se face referire sunt: viza (specie critic periclitată/extinctă), morunul (specie periclitată), nisetrul (specie periclitată), păstruga (specie periclitată) şi cega (specie vulnerabilă).
Ştiaţi că?
. Sturionii sunt peşti din familia Acipenseridae, cu scheletul parţial osificat, care se întâlnesc numai în apele din zonele temperate ale emisferei nordice a globului?
. Scuturile osoase dispuse pe corpul sturionilor pe cinci rânduri au rol de protecţie, fiind mai mari şi mai ascuţite în raport cu dimensiunile corpului la puiet, comparativ cu adulţii?
. Aproape toate cele 27 specii de sturioni sunt periclitate sau ameninţate cu extincţia?
. Cel mai scump caviar se obţine de la morun, iar preţul acestuia depăşeşte 3000 USD/kg, în unele cazuri ajungând chiar la 5000 USD/kg?
. În perioada de reproducere cca. 15% din greutatea unei femele de sturion este reprezentată de caviar?
. Cea mai numeroasă populaţie de sturioni se găseşte în Marea Caspică?
. Ţările care din care provine caviarul de cea mai bună calitate sunt Rusia şi Iranul?
. Numai caviarul recoltat din femele vii este de calitate, deoarece după moartea acestora icrele capătă un gust amar?
