Analiza situatiei financiare - fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezoreria neta
Fondul de Rulment = Capitaluri Permanente – Active Imobilizate = Capitaluri Proprii + Datorii pe Termen Lung + Provizioane pentru Riscuri si Cheltuieli – Active Imobilizate.
Observam faptul ca in cadrul Bilantului contabil randul 72 cuprinde in cadrul Imprumuturilor si datoriilor asimilate si conturile 512, 5129, 5186 si 519 ultimele doua avind solduri finale de 1.000.000 si respectiv 10.000.000 lei, acestea urmand sa fie scazute din 99.885.044, rezultand Datorii pe Termen Lung de 88.885.044.
Obtinem, deci un Fond de Rulment = 315.823.519 + 88.885.044 + 2.122.645 – 449.221.638 = 406.831.208 – 449.221.638 = -42.390.430=>
FONDUL DE RULMENT = - 42.390.430
Nevoia de Fond de Rulment = Alocari Ciclice – Nevoi Ciclice = Stocuri + Creante (inclusiv Conturi de Regularizare Activ si Asimilate) – Datorii de Exploatare (inclusiv Conturi de Regularizare Pasiv si Asimilate) = 47.492.830 +2.694.426 +26.921.670 + 2.614.493 + 10.100.658 – (119.615.989 + 9.502.111 + 2.599.225) = 89.824.077 – 131.717.325 = - 41.893.248
NEVOIA DE FOND DE RULMENT = - 41.893.248
Din faptul ca Nevoia de fond de rulment este negativa putem trage concluzia ca ea semnifica un surplus de surse temporare (ciclice) in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante. Ea poate fi apreciata pozitiv, daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai relaxante. In caz contrar aceasta nu poate fi dacat consecinta unor intreruperi temporare in aprovizionarea si reinnoirea stocurilor.
Daca diferenta ar fi fost pozitiva, atunci se semnifica un surplus de nevoi temporare (ciclice) in raport cu sursele temporare (ciclice) posibile de mobilizat. O atare situatie poate fi judecata ca fiind normala, daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea stocurilor si creantelor. Altfel, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si a creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare (s-au incetinit incasarile si s-au urgentat platile)
TREZORERIA NETA = Nevoia de fond de Rulment – Fondul de Rulment = - 497.182
Mai putem calcula Trezoreria Neta si ca diferenta dintre Disponibilitatile banesti si Creditele bancare pe termen scurt.
Trezoreria Neta = Conturi Curente la Banci + Casa + Valori de Incasat + Alte Valori de incasat - Creditele bancare pe termen scurt = 44.966 + 1.092.478 + 373 + 5.658.542 + 3.706.458 – 11.000.000 = - 497.182. Obtinem astfel, prin doua metode diferite de calcul, acelasi rezultat.
Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echlibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului financiar general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt. Inregistrarea unei trezorerii nete pozitive, in cadrul mai multor exercitii succesive, demonstreaza succesul intreprinderii in viata economica si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei ei pe piata.
Trezoreria neta pozitiva evidentiaza faptul ca exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus monetar, expresie concreta a profitului net din pasivul bilantului si a altor acumulari banesti. Acest excedent de trezorerie urmeaza sa fie plasat eficient si in deplina siguranta pe piata monetaro-financiara.
Trezorerie neta negativa evidentiaza un dezechilibru financiar la incheierea exercitiului. Deficitul monetar astfel constatat a fost acoperit prin angajarea de noi credite. In aceasta situatie se urmareste obtinerea de noi credite la cel mai mic cost posibil, prin negocierea mai multor surse de astfel de capitaluri.
Concluzii generale despre echilibrul firmei analizate:
In general, un fond de rulment pozitiv asigura unei intreprinderi, siguranta si certitudine in desfasurarea in bune conditii a activitatii, intrucat capitalurile permanente sunt suficiente pentru acoperirea activelor imobilizate si in plus o parte din imprumuturile pe termen lung sunt folosite pentru finantarea activelor circulante, pe termen scurt.
In cazul nostru, existenta unui fond de rulment negativ, tradeaza o situatie inversa fata de cea prezentata, respectiv activele imobilizate sunt mai mari decat capitalurile permanente, ceea ce inseamna ca o parte din acestea au in spate resurse sub forma de datorii pe termen scurt. In afara efectelor negative cu privire la costuri (mai ales cand ele “imbraca” forma creditelor bancare), finantarea imobilizarilor prin datorii pe termen scurt tradeaza un dezechilibru precum si riscuri majore cu privire la continuarea activitatii si/sau profitabilitatea la aceleasi niveluri in viitor.
Daca de exemplu, accesul firmei la datoriile pe termen scurt prin instrumentul platilor la termen ale furniturilor, sau prin intermediul creditelor bancare se restrange intr-o anumita perioada, aceasta va fi obligata fie sa-si diminueze imobilizarile, fie sa-si creasca resursele pe termen lung (prin apelarea la imprumuturi pe termen mediu si lung, sau prin cresterea capitalizarii), altfel insasi existenta firmei fiind periclitata.
Din cele doua variante posibile de finantare a imobilizarilor prin datorii pe termen scurt (credite bancare sau furnizori), observam ca intreprinderea analizata a utilizat-o pe cea din urma. Acest lucru poate fi mai putin costisitor, in masura in care la datoriile catre furnizori nu se percepe dobanda, pe cand la credite bancare da, insa totodata, prin alunecarea spre termene mai apropiate a platilor sau restrangerea platilor catre furnizori, intreprinderea poate intra in dificultati de trezorerie, fiind fortata in cele din urma sa apeleze la credite, fie pe termen scurt, fie pe termen lung, sau la majorare de capital, ca ultima solutie.
SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE
Structura contului de profit si pierdere pe cele trei tipuri de activitati permite degajarea unor solduri de acumulari banesti potentiale, destinate sa indeplineasca o anumita functie de remunerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune.
Marja Comerciala = Vanzari de marfuri – Costul de cumparare al marfurilor vandute = 212.054.911 – 152.117.929 = 59.936.982;
Productia Exercitiului = Productia Vanduta + Productia stocata + Productia Imobilizata –/+ Variatia stocurilor = 645.169.264;
Valoarea Adaugata = Productia exercitiului + Marja comerciala - Consumuri provenind de la terti = 59.936.982 + 645.169.264 – (330.934.107 +151.376.526) = 222.795.613;
Excedentul Brut de Exploatare = Valoarea adaugata + Subventii de exploatare – Impozite, taxe si varsaminte asimilate – Cheltuieli cu personalul = 222.795.613 – 12.405.143 - 61.057.932 – 21.333.695 = 127.998.843;
Rezultatul Exploatarii = Excedentul brut al exploatarii + Reluari asupra provizioanelor + Alte venituri din exploatare – Amortizari si provizioane calculate - Alte Cheltuieli de exploatare = 127.998.843 + 2.995.037 + 536.963 – 39.205.050- 344 = 92.325.349;
Rezultatul Curent = Rezultatul Exploatarii (profit) + Venituri Financiare - Rezultatul Exploatarii (pierdere) - Cheltuieli Financiare = 92.325.349 + 34.333.471 – 63.660.026 = 62.998.794;
Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul curent (profit) + Venituri exceptionale - Rezultatul curent (pierdere) – Cheltuieli exceptionale – Impozit pe profit = 62.998.794 +1.786.236 – 19.094.806 – 12.335.389 = 33.354.835;
Rezultatul de exploatare obtinut de firma, de 92,33 mld. ROL, este satisfacator, insa rezultatul final incorporeaza si influentele negative provenind din activitatile financiara si exceptionala. Rezultatul net al exercitiului, dupa impozitare rezultatul ajunge la nivelul de numai 33,35 mld. ROL.
CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE
Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii, la sfarsitul exercitiului financiar, destinata se remunereze capitalurile proprii (prin dividendele acordate) si sa finanteze investitiile de expansiune (partea din profit repartizata pentru constituirea rezervelor si a fondului de dezvoltare) si de mentinere sau reinnoire (prin amortizari ca veritabila sursa ce permite reinnoirea imobilizarilor) din exercitiile viitoare.
Capacitatea de autofinantare se calculeaza pornind de la veniturile si cheltuielile gestiunii curente susceptibile de a se transforma, imediat sau la termen, in fluxuri de trezorerie folosind doua metode:
Metoda Deductiva calculeaza Capacitatea de autofinantare ca diferenta intre veniturile incasabile si cheltuielile platibile luand ca punct de plecare excedentul brut al exploatarii la care se adauga toate veniturile susceptibile de a fi incasate si se scad toate cheltuielile susceptibile de a fi platite.
Capacitatea de autofinantare = Excedentul brut de exploatare + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli pentru exploatare + Venituri financiare, mai putin reluari asupra provizioanelor – Cheltuieli financiare, mai putin amortizarile si provizioanele calculate + Venituri exceptionale – Cheltuieli exceptionale – Impozit pe profit = 127.998.843 + 536.863 – 344 + 6.727.809 + 1.024.175 + 101.092 – 32.000.060 – 6.993.193 – 2.352.374 + 1.786.236 – 19.094.806 – 12.335.389 = 65.398.852;
Metoda Aditionala pune in evidenta elemente contabile, negeneratoare de fluxuri monetare, antrenate de calculul capacitatii de autofinantare. Aceasta metoda porneste de la rezultatul net al exercitiului, la care se adauga cheltuielile calculate (amortizari si provizioane) neplatibile la o anumita scadenta si se scad veniturile calculate (reluari asupra provizioanelor).
Capacitatea de autofinantare = Rezultatul net al exercitiului + Amortizari si provizioane (de exploatare, financiare, exceptionale) – Cote parti din subventii pentru investitii virate la venituri – Reluari asupra amortismentelor si provizioanelor – Venituri din cesiunea elementelor de activ + Valoarea neta contabila a elementelor de activ cedate = 33.354.835 – 2.995.037 - 26.480.395 + 22.314.399 + 39.205.050 = 65.398.852.
Observam faptul ca intreprinderea are resurse importante de autofinantare care indica potentialilor investitori capacitatea acesteia de a utiliza eficient capitalurile incredintate si sa le asigure o remunerare atragatoare. Pentru creditori marimea autofinantarii este importanta deoarece certifica nivelul capacitatii de rambursare si nivelul scazut al riscului de neplata.
Totodata capacitatea de autofinantare mai evidentiaza autonomia intreprinderii, un mare grad de libertate in privinta alegerii investitiilor, permite reducerea indatoririi si reducerea cheltuielilor financiare.
Cu toate acestea, importanta autofinantarii conditioneaza recurgerea la noi capitaluri imprumutate. Indicatorul care furnizeaza informatii, in acest sens, este capacitatea de indatorare stabilita ca raport dintre autofinantare si indatorarea medie.
Aceasta evidentiaza marja teoretica de care dispune intreprinderea pentru cresterea angajamentelor sale in cursul exercitiilor urmatoare. Deoarece autofinantarea este baza capacitatii de rambursare, nivelul actual si tendintele in evolutia sa sunt elemente analizate cu multa atentie de creditorii si investitorii potentiali.
In lipsa acesteia, cresterea capitalului se face cu mare dificultate, iar accesul la credite este practic exclus. Din acest punct de vedere resursele interne apar ca un complement si nu ca un substitut al resurselor obtinute prin autofinantare.
Asadar Capacitatea de autofinantare permite masurarea randamentului capitalurilor proprii, respectiv a rentabilitatii financiare si reprezinta un factor hotarator in deschiderea accesului la piata de capital si atragerea capitalului extern.
RATE DE RENTABILITATE
Ratele de rentabilitate evidentiaza caracteristicile economice si financiare ale intreprinderilor, permitand compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora. In general acestea se determina ca raport dintre efectele comerciale si financiare obtinute si eforturile depuse pentru obtinerea lor.
Rate de rentabilitate comerciala:
Rata marjei comerciale = Marja comerciala / Vanzari de marfuri = 59.936.982 / 212.054.911 = 0.28 = 28 %; Aceasta rata pune in evidenta strategia comerciala a intreprinderii analizate. O marja comerciala de 28 % reprezinta cheltuieli generale sporite si deci servicii mai bune cate clienti.
Rata marjei brute de exploatare = Excedent brut de exploatare / Cifra de afaceri = 127.998.843 / 843.530.572 = 0.15 = 15%; Aceasta rata indica aptitudinea proprie activitatii de exploatare de a genera profit. Valoarea ridicata a acestei rate reflecta posibilitatea financiara de a reannoi rapid echipamentele.
Rata marjei nete = Rezultatul net al exercitiului / Cifra de afaceri = 33.354.835 / 843.530.572 = 0.03 = 3 %; Nu prezinta o relevanta deosebita deoarece rezultatul net nu exprima in exclusivitate rezultatul activitatii de exploatare, el putand fi generat de operatii financiare si exceptionale;
Rata marjei nete de exploatare = Rezultatul exploatarii / Cifra de afaceri = 92.325.349 / 843.530.572 = 0.10 = 10%; Aceasta rata pune in evidenta eficienta activitatii de exploatare sub toate aspectele: industrial, administrativ si comercial;
Rata marjei brute de autofinantare = Capacitatea de autofinantare / Cifra de afaceri = 65.398.852 / 843.530.572 = 0.12 = 12%, evidentiaza surplusul de resurse de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si/sau remunerarea actionarilor sai;
Rata marjei asupra valorii adaugate = Excedent brut de exploatare / Valoare adaugata = 127.998.843 / 222.795.613 = 0.57 = 57%, exprima rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare;
2. Rate de rentabilitate economica
Rata rentabilitatii economice are o aceptiune mai larga vizind in esenta eficienta capitalului economic alocat activitatii productive a intreprinderii.
In exprimarea ratei de rentabilitate economica. La numaratorul fractiei se poate utiliza fie rezultatul exploatarii fie, excedentul brut de exploatare, iar la numitor activul total sau parte a acestuia.
Rata rentabilitatii activului economic brut = Excedentul brut de exploatare / Activ total = 127.998.843 / 549.548.533 = 0.23 = 23%; Aceasta rata de rentabilitate apropiata de 25 % arata intreprinderea isi poate reinoi capitalurile angajate prin excedentul sau brut de exploatare in urmatorii 4 ani, daca pastreaza aceeasi evolutie economica.
Rata rentabilitatii exploatarii = Rezultatul exploatarii / Activ total = 92.325.349 / 549.548.533 = 0.16 = 16%;
3. Rate de rentabilitate financiara
Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea intreprinderilor de a genera profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa. Ea reflecta scopul final al actoinarilor, exprimat prin rata de remunerare a investitiei de capital facuta de acestia in procurarea actiunilor ei, sau a investiri totale / partiale a profiturilor ce le revin de drept.
Rata de rentabilitate financiara neta = Rezultatul net al exercitiului / Capitaluri proprii = 33.354.835 / 315.823.519 = 0.10 = 10%;
Rata de rentabilitate financiara inainte de impozit = Rezultatul curent ininte de impozit / Capitaluri proprii = 62.998.794 / 315.823.519 = 0.19 = 19%;
Rentabilitatea financiara remunereaza actionarii, fie prin acordare de dividende, fie sub forma majorarii rezervelor care, in fapt, reprezinta o crestere a averii proprieterilor, prin incorporarea lor in capital, si deci o crestere a valorii intrinsece a actiunii.
RATELE STRUCTURII FINANCIARE
Aceste rate caracterizeaza modalitatile de realizarea a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt, aprecieaza importanta indatorarii asupra gestiunii financiarea intreprinderii, evidentiind si principalele mutatii intervenite in structura mijloacelor si surselor,generate de schimbarile interne si de interactiunea cu mediul social economic.
a) Ratele echilibrului financiar
Aceste rate sunt expresia relizarii echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt si a echilibrului functional
Rata fondului de rulment = Capitaluri permanente / Active imobilizate nete = 406.831.208 / 449.221.638 = 0.90 = 90 %;
Rata lichiditatii generale = Active Circulante / Datorii exigibile pe termen scurt = 90.223.237 / 140.118.100 = 0.64 = 64 %;
Rezulta ca datoriile exigibile pe termen scurt nu sun acoperite de capitalurile circulante. Acest lucru nu prezinta pericol deoarece gradul de lichiditate al activelor circulante este superior gredului de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt.
Rata lichiditatii reduse = Creante + Disponibilitati / Datorii exigibile pe termen scurt = 42.733.458 / 140.118.100 = 0.33 = 33%;
Rata lichiditatii immediate = Disponibilitati / Datorii imediat exigibile = 10.502.817 / 11.000.000 = 0.95 = 95%.
Valoarea mare a acestei rate indica o capacitate buna de rambursare imediata a datoriilor, tinand cont de disponibilitatile existente. Totodata aceasta valoare poate semnifica o folosire neeficienta a resurselor disponibile, ea neputand fi o garantie a solvabilitatii, daca restul activelor circulante au un grad redus de lichiditate.
b) Rate de indatorare
Evidentiaza importanta indatorarii asupra gestiunii financiare a intreprinderii. Prin compararea finantarii externe prin datorii, cu fondurile proprii, ratele pun in evidenta componenta datoriilor din pasiv, dar si repartitia capitalurilor permanente intre fondurile proprii si cele imprumutate pe termen mediu si lung.
Coeficient total de indatorare = Datorii totale (trmen mediu si lung ) / Capitaluri proprii = 88.885.044 / 315.823.519 = 0.28 = 28 %, Acest coeficient indica rata de autonomie a intreprinderii, deoarece angajamentele sale pe termen lung si scurt sunt garantate de capitalurile proprii ale intreprinderii;
Rata independentei financiare = Capitaluri proprii / Capitaluri permanente = 315.823.519 / 406.831.208 = 0.77 = 77 %;
Rata datoriilor financiare = Datorii financiare (trmen mediu si lung ) / Capitaluri permanente = 88.885.044 / 406.831.208 = 0.21 = 21 %;
Rata capacitatii de rambursare = Imprumuturi (termen lung) / Capacitatea de autofinantare = 88.885.044 / 65.398.852 = 1,3591 = 135,91 %;
Rate privind structura activului si pasivului
Rata activelor imobilizate = Active imobilizate / Activ total X 100 = 449.221.638 / 549.548.533 X 100 = 81,74 %;
Rata imobilizarilor corporale = Imobilizari corporale / Activ total X 100 = 434.591.982 / 549.548.533 X 100 = 79,08 %;
Acest indicator este dependent de specificul activitatii si caracteristicile tehnice ale intreprinderii, ea aratand in ce masura firma va putea rezista unei crize economice, stiut fiind faptul ca o imobilizare foarte ridicata a capitalului in active fixe implica riscul netransformarii rapide a acestora in lichiditati. Valaorea mare a raportului poate sugera o psibila dificultate viitoare a firmei in conditiile schimbarii bruste a tehnicii sau a cerintelor pietei, a preferintelor consumatorilor, etc.
Rata imobilizarilor financiare = Imobilizari financiare / Activ total X 100 = 128.085 / 549.548.533 X 100 = 0,0233 %;
Valoarea foarte mica a acestui indicator poate semnifica dimensiunea mica a intreprinderii sau lipsa de interes a managerilor societatii in imobilizarile de natura financiara.
Rata activelor circulante = Active circulante / Activ total X 100 = 90.226.237 / 549.548.533 X 100 = 16,41 %;
