Creditele in monede exotice au devenit unele dintre cele mai atractive pe piata autohtona, datorita dobanzilor mici si posibilitatii accesarii unor sume mai mari. Volumul creditelor acordate populatiei in moneda exotica a crescut accelerat anul trecut. Astfel, la sfarsitul lunii noiembrie 2007, creditele de consum acordate populatiei, in alte monede decat leu si euro constituiau 3,621 miliarde lei, de sase ori mai mult decat la inceputul anului, aceasta crestere datorandu-se volumului de finantari acordate in franci elvetieni. Unii analisti sunt de parere insa ca, in pofida avantajelor pe care le ofera, imprumuturile in monede exotice sunt destul de riscante pentru populatie si au costuri ascunse.
Economistul sef al BCR, Lucian Anghel, sustine ca monedele exotice se comporta "ciudat", mai ales in situatia turbulentelor pe pietele internationale. Dezavantajele clientilor care s-au imprumutat in franci elvetieni sunt legate de costurile mai mari generate de cursul la care se vinde si cumpara aceasta moneda, precum si de o probabila scumpire a finantarilor in franci. "In ultima perioada, francul elvetian, fiind o moneda rara, a avut un evolutie mult mai nefavorabila fata de euro, raportat la leu. Spre deosebire de monedele clasice, in cazul monedelor exotice exista diferente de costuri mari intre vanzare si cumparare, care trebuiesc facute in echivalent euro. De asemenea, Banca Centrala a Elvetiei are o dobanda de referinta mai mica decat cea a Bancii Centrale Europene si este probabil ca aceasta sa creasca. In plus, bancile care vand si cumpara monede exotice trebuie sa indeplineasca anumite conditii, ele sunt obligate sa acumuleze o anumita suma, relativ consistenta, ca sa poata face o tranzactie pe piata internationala. De exemplu, daca o banca schimba 50.000 franci elvetieni pe piata internationala primeste o cotatie corespunzatoare, relativ nefavorabila pentru o suma mica, pe care ulterior trebuie sa o tranfere la cotatia caselor de schimb", declara Anghel.
Costurile generate de cursul de schimb sunt greu cuantificabile, astfel ca pentru imprumuturile in franci elvetieni dobanda anuala efectiva nu este cel mai bun element de comparatie. De asemenea, arata Anghel, un element suplimentar care creaza presiune asupra costurilor finantarilor in moneda elvetiana este cererea mare de franci ce vine din parte unor tari din zona centrala a Europei, unde bancile au acordat un volum mare de imprumuturi in franci.
"Pana acum, tari precum Ungaria sau cele din Europa de Vest au acordat un volum mare de finantari in franci elvetieni. Cererea de franci elvetieni, care este adresata Bancii Centrale a Elvetiei, va fi din ce in ce mai mare, iar la un moment dat va exista o problema de pastrare a acestui ritm de crestere, fapt ce se va reflecta asupra costurilor. Cursul ar putea avea o evolutie nefavorabila si ar induce costuri ascunse. De aceea este greu sa calculezi un cost, iar DAE nu este cel mai bun element", apreciaza economistul sef al BCR.
Clientii vor resimti acest lucru la rambursarea ratelor lunare, atunci cand vor fi obligati sa plateasca o suma mai mare pentru cumpararea francilor. "Populatia nu realizeaza faptul ca in momentul in care va trebuie sa ramburseze creditul, francii elvetieni vor fi greu de cumparat. Cei care au contractat credite in franci elvetieni pe perioade de 10-15 ani sau chiar 40 de ani nu vor avea de unde sa cumpere luna de luna aceasta moneda, ei vor fi obligati sa merga la casa de schimb de la banca respectiva si sa faca o tranzactie la un curs neconvenabil", mai spune Lucian Anghel.
