SUPUNEREA LA MUNCA FORŢATA SAU OBLIGATORIE (art.191C.pen)



1. Conţinutul legal:
"Fapta de a supune o persoana, în alte cazuri decât cele prevazute de dispoziţiile legale, la prestarea unei munci contra voinţei sale sau la o munca obligatorie, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani."
2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic generic - este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei;
- obiectul juridic special - este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc libertatea oricarei persoane de a-şi alege munca şi de a o presta dupa voinţa sa.
- obiectul material - nu are.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - orice persoana care răspunde penal. Participaţia este posibila în toate formele sale.
- subiectul pasiv - orice persoana.

3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectiva:
- elementul material - consta într-o acţiune de silire a unei persoane de a presta o anume munca sau obligarea acesteia la prestarea muncii ca şi când ar fi fost obligata sa o faca. Cfm. art. 39 alin. 2 din Constituţie nu constituie munca forţata:
- serviciul militar;
- munca unei pers. condamnate;
- munca în stare de calamitate;
- urmarea imediata - consta în prestarea unei munci fara voia celui care lucreaza.
3B. Latura subiectiva:
- forma de vinovaţie - intenţia directa sau indirecta. Nu va intra sub incidenţa legii penale eroarea faptuitorului asupra caracterului ilegal al masurii de a supune o pers. la o munca forţata.

4. Forme. Sancţiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc;
2. tentativa - nu se pedepseşte;
3. fapt consumat - fapta se consuma atunci când se produce rezultatul periculos cerut de norma de incriminare şi anume s-a produs supunerea victimei la o munca forţata, realizându-se o infracţiune continua.
4. fapt epuizat - acesta este reprezentat de momentul în care înceteaza activitarea infracţionala.
SANCŢIUNI: închisoare de la 6 luni la 3 ani.