STRUCTURA NORMEI JURIDICE referat






Din punct de vedere al structurii sale logice, norma juridica este alcatuita din urmatoarele elemente:
a. - ipoteza
b. - dispozitia
c. - sanctiunea
a. Ipoteza normei de drept descrie imprejurarile in care intra in actiune dispozitia sau sanctiunea normei. In ipoteza ca element al normei juridice poate fi definita calitatea subiectului (cetatean, parinte, copil, sot, sotie, lucrator comercial, etc.) sau poate fi caracterizat subiectul in mod generic (persoana fizica, persoana juridica, acela care.).
Ipoteza strict determinata stabileste exact conditiile in care se aplica dispozitia (ex. "Functionarii publici au obligatia ca, in exercitarea atributiilor de serviciu, sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice" - art.41 din Legea nr.188/1999 privind statutul functionarilor publici).
Ipoteza este relativ determinata, atunci cand imprejurarile de aplicare a dispozitiei nu sunt detaliat formulate (ex. "Problemele de interes deosebit din unitatile administrativ-teritoriale se pot supune, in conditiile legii, aprobarii locuitorilor, prin referendum local" - art.10 din Legea nr.69/1991, republicata in 1996, privind administratia publica locala).
Exemplu: Art. 260 cod penal incrimineaza marturia mincinoasa in urmatoarele imprejurari:
"Fapta martorului care intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase, ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani".
Din acest articol reiese in mod evident imprejurarile (ipoteza), in care legea incrimineaza marturia mincinoasa.
b. Dispozitia prevede prescriptia de conduita si alcatuieste miezul normei juridice.
In dispozitie sunt cuprinse drepturile si obligatiile subiectelor participante la raporturile sociale, conduita acestora. De aceea se afirma ca dispozitia normei de drept formeaza continutul acesteia.
In functie de caracterul conduitei prescrise, dispozitiile normelor juridice sunt de doua feluri, si anume: dispozitii imperative (subiectelor li se impune o anumita conduita de la care acestea nu se pot abate) si dispozitii permisive (subiectele au posibilitatea de a opta pentru o anumita conduita).
La randul lor, dispozitiile imperative se subdivid in : dispozitii onerative si dispozitii prohibitive. Dispozitia onerativa impune subiectului sa realizeze anumita actiune (ex. obligatia comerciantului de a solicita inmatricularea in registrul comertului). Dispozitia prohibitiva prevede obligatia subiectului de a se abtine de la savarsirea unei anumite fapte (ex. obligatia de a nu conduce autoturismul fara permis de conducere).
In functie de modul in care este precizata conduita partilor, dispozitiile pot fi strict determinate si relativ determinate.
Dispozitia este strict determinata, atunci cand se stabilesc categoric, fara nici o posibilitate de abatere, drepturile si obligatiile subiectelor vizate(ex. "Functionarul public definitiv depune juramantul de credinta in fata conducatorului autoritatii sau institutiei publice si in prezenta a doi martori, dintre care unul va fi conducatorul compartimentului in care este numit, iar celalalt, un alt functionar public din cadrul aceleasi autoritati sau institutii publici" - art.55, alin.(1) din Legea nr.188/1999).
Dispozitia este relativ determinata, atunci cand se prevad variante sau limite ale conduitei subiectelor(ex. "Functionarii publici pot fi delegati sau detasati de conducatorul autoritatii sau institutiei publice in care functioneaza, sa indeplineasca anumite activitati in afara autoritatii sau institutiei publice, in aceeasi localitate sau in alta localitate" - art.81 din Legea nr.188/1999).
Dispozitia normei juridice poate sa ordone (sa impuna) o anumita conduita.
Exemplu: obligatia instantei de judecata de a dispune citarea partilor, la primirea actiunii;
- obligatia comerciantului de a solicita inmatricularea in registrul comertului, etc.
Dar dispozitia normei juridice poate sa prevada obligatia de abtinere de la savarsirea unei fapte.
Spre exemplu: obligatia de a nu conduce autoturismul fara permis de conducere, sau obligatia conducatorului auto de a nu parca in locuri interzise pentru parcare, etc.
Dispozitia poate cuprinde, de asemenea anumite permisiuni. Spre exemplu: "Dobanditorul cu orice titlu al uni fond de comert va putea sa continue activitatea." (art.38 din Legea 26/1990, privind registrul comertului).


In raport cu modul in care este precizata conduita partilor, dispozitiile pot fi determinate sau relativ determinate. Vocabularul juridic exprima in termeni diferiti modul de adresare a comandamentului in cadrul dispozitiei.
Spre exemplu: "trebuie; are dreptul; este obligat; este indreptatit; poate, este autorizat, este oprit, etc.".
c. - Sanctiunea este al treilea element structural al normei juridice.
Ea exprima urmarile care sunt prescrise subiectului de drept in conditiile nerespectarii dispozitiei sau ipotezei.
Sanctiunea juridica, apare ca un complex de urmari nefavorabile = obligarea la dezdaunare, lipsirea unor acte de efectele urmarite, confiscarea unor bunuri, amenzi, lipsirea de libertate = urmari care sunt expresia autoapararii sociale fata de comportamentul deviant al membrilor sai.
Aceste urmari sunt prevazute in partea finala a normei juridice, denumita = sanctiunea.
Acest element are rolul de a crea o stare de frica in constiinta agentilor sociali dispusi sa nesocoteasca comandamentul normei.
Fixarea sanctiunilor in chiar continutul normei juridice are rolul de a asigura legalitatea tragerii la raspundere.
Dupa ramura drept in care intervin sanctiunile pot fi civile, administrative, disciplinare, penale.
La randul aceste categorii de sanctiuni se subdivid dupa gravitatea lor, astfel:
In cadrul sanctiunilor penale deosebim;
- privatiunea de libertate;
- executarea pedepsei la locul de munca;
- amenda penala;
- confiscarea averii;
- interdictia de a ocupa o anumita functie;
- interdictia de a se afla intr-o anumita localitate;
Sanctiuni administrative se aplica in cadrul contraventiilor si sunt variate. Sanctiune principala este amenda administrativa. Afara de aceasta se mai aplica avertisment.
Sanctiunile disciplinare sunt prevazute pentru abaterile de la disciplina muncii si in general de la regulile de organizare interna - observatia, mustrarea, avertismentul, retrogradarea din functie, desfacerea contractului de munca.
In dreptul procesual sunt frecvente si caracteristice: anularea sau nulitatea actului intocmit fara respectarea conditiilor legale.
Sanctiunile normelor juridice pot fi clasificate dupa mai multe criterii.
Astfel, dupa criteriul ramurii de drept in care intervin, sanctiunile pot fi civile, administrative, financiare, penale etc.
O alta clasificare a sanctiunilor se poate face dupa scopul acestora. Din acest punct de vedere, se poate vorbi de sanctiuni de anulare (urmaresc anularea actului juridic ilicit), sanctiuni reparatorii (vizeaza repararea prejudiciului produs) si sanctiuni expiratorii (prevad aplicarea unor masuri de constrangere, in vederea ispasirii vinovatiei pentru fapta antisociala savarsita, si prevenirii unor noi incalcari).
Dupa gradul de determinare, sanctiunile pot fi grupate astfel: sanctiuni absolut determinate (cand sanctiunea e precis stabilita si nu poate fi modificata - micsorata sau marita - de organul de aplicare) si sanctiuni relativ determinate (sanctiunea concreta se stabileste dintr-un cadru mai larg, in limitele unui minim si maxim).
Dupa cum sunt prevazute una sau mai multe urmari nefavorabile sanctiunile se impart in: unice si multiple. Sanctiunile unice prevad o singura consecinta nefavorabila, o singura masura de constrangere (ex. "Sanctiunea disciplinara nu poate fi aplicata decat dupa cercetarea prealabila a faptei imputate si dupa audierea functionarului public. Audierea functionarului public trebuie consemnata in scris, sub sanctiunile nulitatii" - art.70, alin.5 din Legea nr.188/1999). Sanctiunile multiple contin doua sau mai multe urmari nefavorabile si se impart la randul lor, in doua categorii: alternative, cand organul de aplicare poate sa aleaga intre doua sau mai multe sanctiuni (ex. "Contrafacerea sau folosirea, fara drept, a obiectului unei inventii se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda" - art.299 din Codul Penal) si cumulative, cand se aplica concomitent doua sau mai multe sanctiuni (ex. "Punerea sau tinerea unei persoane in stare de sclavie, precum si traficul de sclavi, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi" - art.190 din Codul Penal).











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani