Cand un stat solicita remiterea unei persone
PROCEDURA EXTRADARII
Extradarea este un act bilateral, care implica adresarea unei cereri de extradare de catre un stat care este interesat in judecarea sau condamnarea infractorului unui alt stat pe al carui teritoriu acesta s-a refugiat.
Cand un stat solicita remiterea unei persone, inaintand in acest scop o cerere unui alt stat, extradarea este activa. Remiterea persoanei solicitate de catre statul pe teritoriul caruia acesta s-a refugiat se numeste extradare pasiva.
Procedura extradari este reglementata de legea interna a fiecarui stat. Deoarece fiecare stat a reglementat altfel aceasta problema, este dificil sa se evidentieze principii cu caracter general.
Cat priveste legea romana, procedura extradarii este reglementata in amanunt de Legea nr. 296/2001.
Potrivit, acesteia extradarea poate fi solicitata numai de statul a carei lege penala este aplicabila in cauza, fiind deci competent a-l judeca pe infractor.
Romania are rol activ atunci cand formuleaza o cerere de extradare catre alt stat. Prevederile constitutionale nu admit ca izvoare juridice ale extradarii decat conventia internationala si declaratia de reciprocitate, potrivit art.19, spre deosebire de dispozitiile art.9 Cod Penal care se refera si la conventia internationala si la declaratia de reciprocitate, dar mentioneaza si temeiul legii si anume” in lipsa acestora”. Constitutia nu se refera la extradarea activa atunci cand Romania are pozitia de stat solicitant.
Un prim pas care trebuie facut consta in formularea cererii de extradare. Poate avea forme diferite, potrivit Legii nr. 296/2001, dupa faza: in faza de urmarire penala, cand procurorul va intocmi o ordonanta, sau faza de judecata, cand instanta va da o incheiere motivata.
Ordonanta sau incheierea care se propune sa se ceara extradarea, impreuna cu actele prevazute la art. 24, se inainteaza procurolului general al curtii de apel sau dupa caz, Ministerul Justitiei, pentru examinarea regularitatii internationale a actelor intocmite.
Dupa examinare, autoritatile prevazute de art.40 alin. 3, intomesc si prezinta ministrului justitiei proiectul cererii de extradare care, respectiv un act prin care se solicita motivatia, clasarea propunerii.
Daca ministrul justitiei socoteste fondata propunerea de solicitare a extradarii, semneaza cererea de extradare care, impreuna cu actele anexe, se transmit pe caile prevazute de lege, statului roman.
Conform art. 41 din legea nr.296/2001, in cazul in care Curtea de Apel competenta, pe baza mandatului de arestare sau de executare dat in urmarire generala, considera ca extradarea se impune in conditii de urgenta, solicita prin Biroul roman pentru Interpol sau alta cale, arestarea provizorie a urmaritului si instiinteaza de indata Ministrul Justitiei.
Dar pentru a se acorda extradarea nu este suficienta numai cererea de extradare. Aceasta trebuie insotita de anumite acte care au ca scop dovedirea datelor de care depinde regularitatea cererii. Potrivit Legii nr. 296/2001 aceste acte sunt urmatoarele:
In primul rand la cerere trebuie sa se anexeza originalul sau copia autentica de pe o hatarare de condamnare executorie sau de pe un mandat de arestare sau orice alt act cu putere egala, eliberat in conditiile legii partii solicitante.
Conventia prevede si necesitatea atasarii la cerere a unei expuneri a faptelor care se cere extradarea, informatii despre data si locul savarsirii acestora. Se va arata dispozitiile legale aplicabile atasandu-se si o copie a acestora. Daca nu este posibila indicarea exacta a acestora se va depune o declaratie asupra dreptului aplicabil. Partea solicitanta trebuie sa transmita statului solicitant semnalmentelor cel mai precis cu putinta ale persoanei reclamate, precum si orice alte informatii de natura a ajutat la determinarea identitatii persoanei si la gasirea acesteia.
In cazul in care cererea de extradare priveste o persoana condamnata care a executat numai o parte din pedeapsa sunt necesare si acte din care sa reiasa date privind durata pedepsei neexecutate.
Cererea de extradare, insotita de actele anexate se trimite procurorului general competent, respectiv Ministerului Justitiei pentru examinarea regularitatii internationale. Acestea intocmesc si prezinta ministrului justitiei proiectul cererii de executare sau daca consideara ca este cazul, un act prin care solicita motivat clasarea cererii de extradre. Dupa semnarea de catre ministrul justitiei, cererea urmeaza a fi inaintata statului solicitat.
In ceea ce priveste calea de transmitere a cererii de extradare, Legea nr. 296/2001 prevede ca aceasta va fi transmisa Ministerului Justitiei din Romania. Cu toate acestea, s-a prevazut si posibilitatea folosirii caii diplomatice sau a altei cai convenite in mod direct de catre parti.
Conventia europeana de extradare, initial mentiona drept principal cale de transmitere a cererilor de extradare calea diplomatica lasand insa deschisa si posibilitatea ca partile sa convina de comun acord folosirea altei cai considerate mai rapide.
Calea diplomatica prezinta insa dezavantajul de a fi extrem de lenta si deci nu respunde necesitatilor de urgentare a procedurii de rezolvare a cererii de extradare.
De aceea prin cel de-al doilea Protocol la Conventia Europeana de Extradare s-a modificat paragraful 1 al art. 12 in sensul ca cererea se va transmite de Ministerul Justitiei al partii solicitante, Ministerului Justitiei al partii solicitate. Totusi, calea diplomatica nu a fost exclusa.
Autoritatea competenta a statului solicitat rezolva cererea in conformitate cu dispozitiile legale ale statului respectiv, dupa care informeaza autoritatile statului solicitat asupra urmarilor cererii de extradare.
