5.1. Tipuri de guverne contemporane
5.2. Formarea guvernului
5.3. Functiile guvernului
5.4. Relatia dintre guvern si parlament
Prin continutul, trasaturilor si atributele sale guvernul reprezinta una dintre cele mai importante si distincte institutii ale statului. Importanta acestei puteri decurge din faptul ca ea este cea care organizeaza si conduce efectiv societatea. Drept urmare, ea se afla cel mai mult si cel mai direct in legatura cu cetateanul. Din aceasta cauza, guvernul sau executivul ii intereseaza in cea mai mare masura pe cetateni, intrucat de activitatea si eficienta acestuia se leaga in mare masura realizarea aspiratiilor si intereselor lor.
In teoria si practica politica aceasta institutie este cunoscuta sub denumirea de executiv, fapt aflat in legatura directa cu separarea puterilor in stat sau mai nou de "administratie de stat", "autoritate administrativa", "administratie politica", etc. In constiinta si practica politica curenta, aceasta institutie este cunoscuta sub numele de guvern, in cele mai multe cazuri, consiliul de ministri,cabinet etc. Denumirea sa este in mare masura determinata de sistemul constitutional, de structura sa, sau de anumite traditii istorice.
In cele mai multe cazuri, guvernul este constituit din doua componente distincte:
a)seful guvernului, care poarta diferite denumiri: prim-ministru, presedinte, seful cabinetului, premier;
b)guvernul propriu-zis, format din ministri, secretari de stat, etc.
5.1.Tipuri de guverne contemporane
In lumea contemporana exista o multitudine si o mare varietate de forme pe care le poate imbraca si exprima in practica vietii politice guvernul. In stiinta politologica tipologizarea acestora, are in vedere, in principal doua criterii esentiale:
A. Calitatea membrilor in guvern.
B. Numarul partidelor politice ce formeaza guvernul.
A. Dupa calitatea pe care o au in guvern membrii acestuia, pot fi:
a)guverne politice
b)guverne tehnocratice
c)guverne militare
A1) Guvernul politic
In desemnarea membrilor unui asemenea guvern primeaza componenta politica, acestia fiind membrii marcanti ai partidului sau formatiunii politice aflate la putere. Ei sunt prin excelenta oameni politici, fiind numiti ministri.
Calitatea de membru intr-un asemenea guvern inseamna o dubla responsabilitate: una profesionala, ce decurge din gestionarea si administrarea treburilor ministerului si a guvernului; cealalta politica, ea fiind in legatura directa cu partidul sau formatiunea politica carei ii apartine si o reprezinta. In multe situatii responsabilitatea politica este mai pregnanta, decat cea profesionala.
Sustinerea politica a unui asemenea guvern este foarte clara, ea vine numai din partea partidului sau a fortelor care detin majoritatea in parlament, deci a puterii. Este o sustinere prin excelenta politica.
Aceleasi conotatii politice le capata si programul unui guvern politic. El va reflecta si promova interesele, optiunile, aspiratiile fortei politice sustinatoare. Va fi principalul sau instrument in realizarea si aplicarea propriei sale politici. In practica politica, guvernele politice sunt cele mai dese tipuri intalnite, uzitate.
A2)Guvernul tehnocratic
Sunt tipuri de guverne relativ noi aparute in practica politica. Ele se constituie in situatii deosebite cum ar fi:
-o criza politica prelungita si acuta care face imposibila sustinerea in continuare a unui guvern politic. In aceasta situatie se apeleaza la un guvern de specialisti, neinregimentati politic, fie pentru a continua guvernarea in vechea structura politica, fie in cele mai multe cazuri pentru a gestiona treburile politice pana la constituirea noului guvern si a pregati si realiza alegerile generale anticipate sau la termen. Asemenea guverne se numesc tehnocrate, iar membrii lor specialisti sau tehnocrati. Ele se deosebesc de guvernele politice prin urmatoarele elemente:
-membrii acestor guverne nu sunt oameni politici ci specialisti in domeniile vietii sociale, economice, culturale si politice;
-nefiind inregimentati politic, membrii unui asemenea guvern nu sunt purtatorii unei responsabilitati politice, ci numai a uneia profesionala, aceasta decurgand din gestionarea si administrarea corecta si eficienta a obligatiilor ce le revin din calitatea lor de membrii ai guvernului;
-neavand coloratura politica, membrii guvernului tehnocratic nu vor promova un anume program politic. Programul politic al unui asemenea guvern nu va fundamenta si promova interesele unui anumit emitent politic, ci acesta se va limita la interesele generale de moment, la atributiile si competentele cu care a fost investit si abilitat;
-neangajarea politica a guvernului tehnocrat va face ca sustinerea sa sa nu vina numai dintr-o anumita parte a parlamentului, ci aceasta va fi corelata cu interesele imediate sau de perspectiva ale fortelor politice parlamentare, ale modului cum deciziile, masurile intreprinse si aplicate de respectivul guvern vor corespunde cu interesele particulare ale partenerilor politici si generale ale societatii.
Astazi, intr-o lume dominata de politic si mai ales de interese politice, durabilitatea, viabilitatea unor asemenea guverne este foarte mica.
Si in Romania postdecembrista in cursul anului 1992 a functionat un asemenea guvern condus de Theodor Stolojan.
A3) Guvernele militare sunt instalate de grupuri ale armatei. De regula acestea se impun prin forta, in urma unei lovituri de stat. Seful guvernului si membrii acestuia sunt ofiteri, ei detin si exercita puterea in numele armatei. In cele mai multe cazuri se instaureaza un regim nedemocratic, dictatorial. Constitutia, activitatea partidelor politice si altor institutii democratice este suspendata. Are loc o grava limitare sau lichidare a drepturilor si libertatilor cetatenesti. Guvernarea se realizeaza prin mijloace militare, decrete, ordonante, institutii. In istorie au fost insa si cazuri cand unele guverne militare au intreprins masuri democratice: nationalizare, reforme agrare, limitari ale capitalului strain, incurajari ale celui autohton, etc.
B.Dupa numarul partidelor politice care participa la formarea guvernului, acesta poate imbraca urmatoarele tipuri:
B1) Guvern monocolor format din reprezentantii unui singur partid politic, cel care detine majoritatea in parlament si puterea. De regula aceste guverne sunt caracteristice regimurilor totalitare dar nu putine au fost cazurile cand asemenea guverne s-au constituit in anumite perioade si in societatile democratice.
B2) Guvernele de coalitie sunt constituite din reprezentantii mai multor partide politice, care fie ca au format o coalitie electorala si au castigat alegerile sau pentru a obtine majoritatea in parlament si a forma guvernul sunt nevoite sa se alieze.
Pentru buna si eficienta functionare a guvernelor de coalitie, este nevoie de o apropiere doctrinara si pragmatica. In caz contrar, acolo unde se intalnesc si se intrepatrund optiuni, interese ideologice si politice diferite , are de suferit programul de guvernare si mai ales realizarea sa in practica. Asemenea guverne de coalitie au functionat si in Romania postdecembrista, in perioada 1992-1996 si 1996-2000.
B3) Guverne de uniune nationala
Asemenea guverne se formeaza in situatii cu totul deosebite:
- o criza politica acuta care nu da posibilitate la constituirea unui alt tip de guvern;
- stare de razboi, mari tensiuni si conflicte sociale, calamitati naturale etc.
- Guvernele de uniune nationala se formeaza din reprezentantii celor mai importante partide si formatiuni politice ale societatii.
Durata mandatului unor asemenea guverne este in legatura directa cu perioada crizei care a generat necesitatea instaurarii lor. Sunt guverne impuse de situatii si stari exceptionale, ele nu sunt caracteristice unei dezvoltari normale si democratice.
5.2. Formarea guvernului
Acest proces este specific fiecarei societati in parte, dar el se afla sub actiunea unor factori, cum ar fi :
- natura regimului politic si a sistemului constitutional;
- forma de guvernamant;
- locul si rolul, atributiile si prerogativele celorlalte institutii ale puterii de stat in sistemul vietii politice, in principiu al parlamentului si institutiei sefului statului.
In cazul regimurilor totalitare, guvernul este principalul instrument de executare a puterii si de aceea, atat formarea, cat si activitatea sa este total dependenta de cei care detin puterea.
In societatile democratice, desi guvernul este expresia indirecta a vointei electoratului, a majoritatii acestuia, acest fapt trebuie relevat chiar din momentul constituirii sale. In cadrul acestui proces, un rol important il joaca forma de guvernamant: monarhica, prezidentiala sau parlamentara. Asa de exemplu, in forma de guvernamant monarhica, unde monarhul detine importante prerogative executive si legislative, el poate avea un rol major in formarea guvernului, in desemnarea sefului acestuia si a membrilor sai, fapt realizat de regula printr-un decret regal. Un asemenea mod de formare a executivului face ca acesta sa fie total sau in cea mai mare parte aservit monarhului, constituind un important instrument in mana acestuia de expunere si realizare a propriilor interese sau a celor din jurul sau. O consecinta directa a unui asemenea fel de constituire a guvernului, este aceea ca monarhul poate oricand revoca, suspenda atat pe seful guvernului, cat si pe membrii acestuia, avand astfel un control direct si permanent asupra executivului.
Asemenea situatii se intalnesc in monarhiile din Maroc, Iordania, Arabia Saudita etc.
In schimb, alta este situatia in constituirea guvernului, acolo unde forma de guvernamant este republica prezidentiala, parlamentara sau unde monarhul domneste, dar nu guverneaza. In aceste societati democratice vom intalni o diversitate de situatii, roluri ale sefului statului si parlamentului in constituirea guvernului. Principiul, de la care se porneste este acela ca el trebuie sa exprime vointa majoritatii politice din parlament, iar pentru a guverna trebuie sa aiba sprijinul acestei majoritati parlamentare.
In unele republici parlamentare, legislativul are un rol major in desemnarea sefului executivului si a celorlalti membri ai guvernului. Asa este situatia in Germania, Italia sau monarhiile parlamentare din Anglia, Olanda, Belgia, Suedia, Japonia, etc.
In unele republici prezidentiale, ca Franta, Rusia, S.U.A., seful statului exercita un rol important in construirea si functionarea guvernului, fara ca aceasta sa insemne eludarea sau incalcarea a puterii legislativului. Mai mult, in S.U.A., presedintele este si seful executivului, el formeaza echipa si conduce guvernul.
Procesul constituirii guvernului pana la exercitarea atributiilor sale cunoaste mai multe momente:
a)desemnarea sefului executivului si constituirea echipei guvernamentale;
b)elaborarea programului de guvernare;
c)obtinerea votului de investitura din partea parlamentului;
d)depunerea juramantului de credinta.
a)In cele mai multe sisteme constitutionale, seful statului dupa discutii cu liderii partidelor parlamentare, la propunerea partidului sau formatiunii politice ce detine majoritatea parlamentara, desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru sau sef al executivului.
Acesta, la randul sau, intr-un termen limitat de cele mai multe ori de 15 zile, isi va forma echipa guvernamentala, desemnandu-si ministrii. In cazul guvernelor de coalitie, desemnarea ministrilor se face in functie de procentul obtinut de fiecare partid in parte, in alegerile parlamentare, dupa un algoritm matematic sau in baza unei anumite intelegeri politice. Nu putine sunt cazurile cand partidele din coalitie impun peste vointa premierului anumiti candidati la portofoliile ministeriale.
In Romania calitatea de membru al guvernului este reglementata de legea 37/1990 si Constitutia din 1991. Potrivit acestora poate fi membru al guvernului persoanele care au cetatenia romana, domiciliaza in Romania si se bucura de exercitiul drepturilor electorale.
