1.Notiuni despre dreptate
"Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si de toate libertatile proclamate in prezenta Declaratie, fara nici un fel de deosebire ca, de pilda, de rasa, de culoare, de sex, de limba, de religie, de opinie politica sau de orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, de avere, nastere sau decurgind din orice alta situatie."
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Articolul 2.1
Dreptatea este o notiune care presupune respectarea de catre autoritati, dar si de catre cetateni a normelor juridice si morale, bazate pe principiile constitutionale si respectarea drepturilor cetatenesti.
2.Tipuri de dreptate
Cele mai intilnite forme ale dreptatii sunt: dreptatea distributiva, dreptatea colectiva, dreptatea procedurala.
Dreptatea distributiva - presupune impartirea corecta a avantajelor (bunuri, recompense) cit si a obligatiilor (pedepse, plata taxelor) si tot odata presupune accesul fiecaruia la resurse, pozitii sociale, functii publice in stat, educatie s.a. Criteriile de identificare sunt:
. Trebuintele
. meritele
. competentele sau calitatile personale.
Omul este inzestrat nativ cu capacitati si aptitudini remarcabile, care daca sunt valorifi- cate aduc mari satisfactii si asigura un statut social adecvat. Este corect ca individul inzestrat nativ cu calitati deosebite, care munceste mai mult si mai bine, sa fie recompensat de catre societate cu o cantitate mai mare de bunuri. Acest principiu intimpina dificultati in punerea in aplicare, deoarece oamenii difera din punct de vedere nativ, cit si dupa mediul in care traieste si de posibilitatile oferite de familie sau de comunitetea in care traiesc.
Dreptatea corectiva - presupune repararea unei nedreptati, a unei greseli prin incalcarea unor drepturi, avind ca scop restabilarea echilibrului, afectat, prin executarea unor masuri reparatorii. Astfel, statul democrat a luat masuri de remediere si reparare a unor nedreptati comise in regimul comunist asupra urmatoarelor categorii de oameni:
. detinutii politici
. cei deportati in Baragan
. taranii deposedati de pamint
. proprietarii caselor nationalizate.
Dreptatea procedurala - se refera la modalitati concrete de elaborare a unor decizii prin care se realizeaza dreptatea justitiara. Fapta ilicita (infractiunea) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
. sa fie savirsita cu vinovatie
. sa prezinte pericol social
. sa fie prevazuta si pedepsita de legea penala.
3.Egalitate si dreptate
In tarile comuniste s-a sustinut ideea ca o societate este dreapta daca se realizeaza egalitate deplina intre cetateni, in sensul repartitiei bunurilor dupa nevoi si, prin urmare, al unui rezultat egal al distributiei. In aceste tari, printre care si Rominia, a avut loc de-a lungul mai multor decenii o distrugere sistematica a proprietatii private, care a antrenat adincirea crizei economice in cadrul lor, fara a rezolva insa problema inegalitatii dintre oameni. Prabusirea comunismului in E Europei in 1989 a permis conturarea unui nou context social si politic, avind un rol deosebit de stimulativ in dezvoltarea economiei unei societati.
Experienta fostelor tari comuniste din Europa de E a scos in evidenta faptul ca egalitatea sociala deplina a oamenilor nu poate fi realizata cu adevarat nici prin desfiintarea proprietatii private, nici prin aplicarea unor programe de protectie sociala extrem de generoase.
4.Justitie si lege
Justitia este o institutie care infaptuieste si aplica dreptatea.
Imaginea justitiei o reprezinta o zeita, avind intr-o mina o balanta si in cealalta o sabie cu doua taisuri. Aceasta imagine arata ca justitia este puternica si nepartinitoare.
Justitia permite accesul garantat al fiecarui cetatean la justitie. Ea este independenta; nu poate fi supusa unor influente din partea autoritatilor politice, grupurilor de presiune, presei si publicului.
Inanovobilitatea justitiei: judecatorii sunt independenti (se supun doar justitiei) si inanovabili (nu pot fi transferati, destituiti, suspendati sau promovati fara consimtamint).
Principiile justitiei romine sunt:
. sentintele de judecata sunt orale si publice
. prezumtia de nevinovatie
. dreptul la aparare
. obligaria judecatorului de a motiva sentinta.
5.Dreptul civil si dreptul penal
Dreptul civil reglementeaza conflictele dintre persoanele private, de pilda deosebirile de pareri si/sau de interese asupra contractelor sau accidentelor de munca. Partea care pierde un proces civil trebuie sa suporte, de obicei, o pedeapsa baneasca. Daca cineva se considera condemnat pe nedrept sau considera ca pedeapsa este prea aspra, poate intenta recurs, folosind diferite cai de atac al sentintei, permise de lege.
Dreptul penal are in vedere criminalitatea: omorul, furtul, violul etc. ceea ce se intelege prin fapta penala difera de la tara la tara, dar, de regula, este vorba de o fapta care dauneaza fie unei persoane sau avocatului acesteia, fie statului. Codul penal, pentru aceste fapte, prevede deferite procese.