Pentru a defini notiunea de este necesara precizarea etimologica a cuvantului . Se stie ca acest cuvant, vine din cuvantul francez care la randul sau se trage din latinescul contentiosul -certaret, adjectivul substantivului adica disputa, conflict,confruntatre.
'etimologic vorbind contenciosul administrativ nu ar fi, prin urmare, altceva decat totalitatea mijloacelor juridice puse la dispozitia cetatenilor pentru a putea lupta in, derea resilirii ordinii de drept tulburate prin actele juridice si faptele materiale ale organelor administratiei de stat, internite in aplicarea legilor si in funcsionarea serviciilor publice.
Transpusa in practica juridica, notiunea de a primit un numar de acceptiuni specifice, chemate sa raspunda nevoii de a desemna pe cale conctionala anumite categorii de realitati interesand doctrina si practica dreptului administrativ.
Aceste acceptiuni pot fi grupate in doua tipuri principale de definitii.
Un prim asemenea tip este cel care considera contenciosul administrativ ca , avand un obiect specific, in timp ce un al doilea tip de in contenciosul administrativ deosebite prin natura lor de alte litigii.
In sensul primului tip de definitii, contenciosul administrativ ar fi, potrivit carora sunt solutionate de organele competente ale statului litigiile juridice care pun in cauza acte ale administratiei de stat.
In sensul celui de-al doilea tip de definitii, notiunea de contencios administrativ ar desemna nascute cu ocazia exercitarii activitatii executi in masura in care pun in cauza acte ale autoritatilor de stat competente sa o indeplineasca.1
Aplicarea principiului separatiei puterilor in stat asigura un echilibru si un control intre cele trei puteri:legislativa, executiva si judecatoreasca.
Aceste trei puteri colaboreaza si se controleaza reciproc pentru buna functionare a statului. Colaborarea si controlul autoritatilor judecatoresti (care exercita puterea judecatoreasca) la asigurarea aplicarii corecte a legii de catre autoritatile administratiei publice este una din conditiile necesare pentru intarirea ordinii de drept.
Acest control, efectuat fie de instantele speciale jurisdictionale, fie de instantele judecatoresti de drept comun, cu ocazia solutionarii litigiilor generate de activitatea autoritatilor administratiei publice sau de functionarea acestora, poarta denumirea de contencios administrativ.
Notiunea de contencios administrativ are 'o sfera mai larga sau mai restransa, dupa cum cuprinde totalitatea litigiilor dintre administratia publica si cei administrati sau numai o parte dintre acestea si anume cele care se solutioneaza de anumite instante judecatoresti, potrivit unor reglementari juridfice si unor principii de drept public. Atat in conceptia generala, cat si in cea restransa, notiunea contenciosului administrativ are un sens material si unul frmal, organic.
Sensul material priste litigiile juridice pe care le cuprind e si regimul juridic care li se aplica in rezolvare (dreptul comun sau rergimul juridic administrativ). Sensul formal(organizatoric) se refera al organele de jurisdictie care sunt competente sa solutioneze respectile litigii. Acest din urma sens sta la baza Legii nr.29/1990 rpivind contenciosul administrativ.2
In unele tari occidentale(Italia, Franta, Belgia s.a.) controlul jurisdictional asupra actelor administrati este dat in competenta asa-numitelor , iar in tari ca Anglia, Norgia, Danemarca, acesta este dat in competenta instantelor de drept comun.
In Romania, activitatea de contencios administrativ nr.29/1990, astfel cum a fost miodificata prin Legea nr.59/1993 pentru modificarea Codului de procedura civila, a Codului familiei, a Legii nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, la tribunale judetene si al municipiului bucuresti, la Curtile de Apel si la Curtea Suprema de Justitie - organe ce fac parte din sistemul organelor puterii judecatoresti.
'Din punct de dere al litigiilor ce formeaza obiectul judecatii, functionarea jurisdictionala se imparte in doua ramuri :
a) contenciosul de drept administrativ - alcatuit din totalitatea litigiilor de competenta organelor judecatoresti propriu-zise de natura civilo-comerciala si penala;
****************************
1.Tudor Draganu, 'introducere in teoria si practica statului de drept',ed.Dacia,Cluj-Napoca,.168-l69.
2 Alexandru Negoita, Legea contenciosului administrativ,Revista 'Dreptul' nr,6/1991