Subiectele raporturilor juridice se clasifica in:
1. - subiecte individuale
2. - subiecte colective
1. Persoana, subiect de drept
Persoana - apare in raporturile juridice ca subiectul cu raza de participare cea mai larga.
Cetatenii statului, pot, in principiu, sa participe la toate raporturile juridice, bucurandu-se, in acest sens, de capacitatea juridica generala.
Cetatenii pot intra in raporturi de drept atat intre ei cat si cu statul, cu organele statului, cu organizatiile economice sau cu organizatiile nestatale.
Participarea persoanei in raporturile juridice poarta amprenta atat a sistemului de drept in ansamblul sau cat si amprenta specifica a ramurii de drept.
Atunci cand persoana fizica apare ca subiect distinct in raporturile de drept civil, capacitatea sa juridica se imparte in capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu.
Actionand ca titulari de drepturi si obligatii in cele mai diverse sectoare ale vietii sociale, oamenii isi satisfac drepturile si interesele legitime, garantate de Constitutie si alte legi.
In anumite limite pot participa ca subiecte de drept, strainii si persoanele fara cetatenie, potrivit reglementarilor juridice nationale.
2. Subiectele colective, ca subiecte de drept
a) Statul - subiect de drept
Statul participa in calitate de subiect de drept atat in raporturi juridice interne cat si in raporturi juridice de drept international.
In dreptul intern, statul apare ca subiect de drept mai intai in raporturile juridice de drept constitutional, In raporturile sale cu persoanele care au cetatenie romana statul are o serie de drepturi si obligatii.
Statul acorda cetatenie, aproba renuntarea la cetatenie, retrage cetatenia, aproba stabilirea domiciliului in Romania pentru cetatenii altor state.
Statul apare totodata ca subiect in raporturile de drept constitutional prin intermediul carora se realizeaza federatia precum si in raporturile statului privit ca intreg si unitatile administrativ teritoriale.
Art.25 din Decretul 31/1954 enumera statul in categoria persoanelor juridice, insa statul nu este o simpla persoana juridica, ci este o persoana juridica "sui generis".
In raporturile de drept civil, statul participa ca subiect de drept prin Ministerul Finantelor.
O situatie speciala prezinta participarea statului in raporturile juridice de drept international. Statul este subiect de drept international indiferent de intinderea sa teritoriala, de numarul populatiei, de stadiul de dezvoltare economica, sociala, politica.
Statele sunt in acest sens subiecte universale si originare ale dreptului international.
Calitatea de subiect de drept a statului in raporturile de drept international se intemeiaza pe suveranitatea sa, ea exista indiferent de recunoasterea sau nerecunoasterea din partea celorlalte state.
In ceea ce priveste organizatiile internationale, acestea sunt subiecte ale dreptului international numai daca statele membre le recunosc dreptul ca, in exercitarea functiilor lor, sa fie purtatoare de drepturi si obligatii in raporturi juridice internationale.
In raport cu statele membre, organizatiile internationale apar intotdeauna ca subiecte cu caracter secundar. In privinta persoanelor fizice, a individului, se considera ca ele nu pot fi subiecte ale dreptului international datorita naturii consemnate, interstatale, a dreptului international la realizarea caruia participa statele suverane.
b) Organele statului - subiecte de drept
In procesul de realizare a dreptului, participarea organelor de stat - organele legislative, organele administratiei, organele justitiei - se realizeaza in raport cu competenta rezervata prin Constitutie si Legile de organizare si functionare a fiecarei categorii de organe precum si a fiecarui organ in parte.
Investite cu competenta, organele statului participa ca purtatoare ale autoritatii statale intr-un domeniu sau altul.
Ca subiecte de drept, organele statului indeplinesc cel putin trei categorii de competente:
- exercitarea conducerii de stat, in diverse domenii;
- solutionarea problemelor privind temeinicia si legalitatea pretentiilor unor subiecte de drept fata de altele si
- asigurarea constrangerii de stat in cazurile necesare, restabilirea ordinii de drept incalcate, recuperarea prejudiciilor.
Parlamentul este subiect de drept constitutional in relatiile care privesc, spre exemplu alegerea sau revocarea guvernului, controlul activitatii unor organe etc.
In relatiile administrative, apar ca subiecte de drept organele administratiei de stat centrale sau locale.
In domeniul ordinii sociale, a apararii si garantarii exercitarii libere si nestingherite a drepturilor constitutionale ale cetatenilor, a apararii proprietatii publice sau private si oranduirii de stat participa ca subiecte de drept organele de justitie, de procuratura si cele ale Ministerului Administratiei si Internelor.
Aceste organe participa in numele statului la raporturi juridice complexe, de drept material si procesual, in care se manifesta atat autoritatea statala, exprimata in volumul drepturilor conferite organelor si care le determina competenta, cat si numeroase garantii si drepturi procesuale si un sistem special de control.
Analizand participarea organelor de stat la raporturile juridice se poate retine ca specific acestei participari este faptul ca drepturile lor fata de celelalte subiecte constituie, in acelasi timp si obligatii ale lor fata de stat. Daca persoana poate dispune de exercitiul dreptului sau, in schimb organul de stat este obligat sa-si exercite drepturile (de exemplu: organul financiar este obligat sa aplice si sa perceapa impozitul, instanta de judecata este obligata sa solutioneze cauza cu care a fost investita, organul de urmarire penala este obligat sa actioneze pentru descoperirea unui faptuitor, s.a.m.d.).
c) PERSOANELE JURIDICE
Elementele constitutive ale personalitatii juridice sunt:
- organizare de sine-statatoare;
- patrimoniu propriu, afectat realizarii unui scop, in acord cu interesul general.
Persoanele juridice sunt subiecte distincte in raporturile juridice de drept civil sau in cele de drept comercial.
