In lupta impotriva fenomenului infractional care ia forme tot mai complexe si sofisticate s-a simtit nevoia introducerii in rindul mijloacelor de proba, consacrate pe plan international si a altor procedee probatorii cum ar fi inregistrarile audio si video.
La audierea martorilor pot fi aplicate, la cererea acestora sau din oficiu, de catre organul de urmarire penala ori instanta, inregistrari audio sau video. Despre aplicarea inregistrarilor audio sau video se comunica persoanei care urmeaza sa fie audiata inainte de inceperea audierii.
Inregistrarea audio sau video trebuie sa contina:
¬¬-- locul si data efectuarii actiunilor de urmarire penala;
-- functia, numele si prenumele persoanei care intocmeste procesul-verbal;
-- numele, prenumele si calitatea persoanelor care au participat la efectuarea actiunilor de urmarire penala, iar daca este necesar, si adresele lor, obiectiile si explicatiile acestora;
-- data si ora inceperii si finisarii actiunii de urmarire penala.
-- descrierea amanuntita a faptelor constatate, precum si a masurilor luate in cadrul efectuarii actiunilor de urmarire penala.
Fixarea declaratiilor in timpul audierii martorilor se face conform articolului 115 CPP RM.
La audierea banuitului, invinuitului, inculpatului, partii vatamate, a martorului pot fi aplicate, la cererea acestora sau din oficiu, de catre organul de urmarire penala ori instanta, inregistrari audio sau video. Despre aplicarea inregistrarilor audio sau video se comunica persoanei care urmeaza sa fie audiata inainte de inceperea audierii.
Inregistrarea audio sau video trebuie sa contina datele despre persoana care este audiata, persoana care efectuiaza audierea, toate datele care urmeaza sa fie consemnate in procesul-verbal al audierii, conform cerintelor art. 260 si 261 CPP RM precum si intrega desfasurare a audierii. Nu se admite inregistrarea audio sau video a unei parti din audiere, precum si repetarea speciala pentru inregistrarea audio sau video a declaratiilor deja facute.
Dupa terminarea audierii, inregistrarea audio sau video se reproduce in intregime in fata persoanei audiate. Completarile la inregistarea audio sau video a declaratiilor facute de persoana audiata se inregistreaza, de asemenea, pe caseta audio sau video. Inregistrarea audio sau video se incheie cu declaratia persoanei audiate care confirma justetea declaratiilor.
Declaratiile obtinute in timpul audierii cu aplicarea inregistrarii audio sau video se consemneaza in procesul-verbal al audierii.
In cazul in care inregistrarea audio sau video a declaratiilor se reproduce in cadrul efectuarii unei alte actiuni de urmarire penala, organul de urmarire penala este obligat sa faca despre aceasta o mentiune in procesul-verbal respectiv.
Cercetind mai multe surse ale interpretilor dreptului procesual penal se observa ca mai multi autori sunt de parerea ca inregistrarea audio sau video ar fi obligatorie, intr-un fel, pentru careva categorii de martori cum ar fi:
¬¬-- minorii, in virsta de pina la 14 ani, specificul vorbirii carora nu este usor de al reda intocmai in procesul verbal de audiere a martorului. Modul de citare si audiere a martorului minor se arata in atr. 481 CPP RM unde este stipulat ca audierea minorului se efectuiaza in conditiile art. 105, 109 si 478- 480, care se aplica in mod corespunzator.
In timpul inregistrarii audio sau video despre prezenta reprezentantului legal deasemenea se face o insemnare in procesul-verbal de audiere unde acesta se iscaleste. In cadrul inregistrarii video reprezentantul legal este filmat fiind rugat sa se prezinte despre ce la fel se face o insemnare;
-- orbii, necarturarii, persoanele care nu sunt in stare sa-si citeasca declaratiile in procesul verbal de audiere a martorului precum si a persoanelor care sunt audiate prin intermediul traducatorului
Daca in decursul urmaririi penale apare necesitatea de a audia un martor care are careva deficiente fizice, persoane surde sau persoane mute, audierea lor conform CPP RM se efectuiaza prin intermediul unui interpret.
Conform prevederilor art. 6 p.19 CPP RM interpret este persoana invitata in procesul penal de organele competente, care traduce in mod oral dintr-o limba sau in alta sau care traduce semnele celor muti ori surzi, mijlocind astfel intelegerea dintre doua sau mai multe persoane.
Conform prevederilor aceluiasi articol dar a p.48 traducator este persoana care traduce in scris un text dintr-o limba in alta.
Art. 85 a CPP RM ne defineste interpretul si traducatorul ca persoana care cunoaste limbile necesare pentru interpretarea semnelor celor muti ori surzi sau traducere, precum si terminologia juridica, nu este interesata in cauza penala si acepta sa participe in aceasta calitate. Interpretul, traducatorul este determinat in aceasta calitate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata in cazurile prevazute de CPP RM. Interpretul, traducatorul poate fi propus din rindul persoanelor propuse de catre participantii la procesul penal.
Judecatorul, procurorul, persoana care efectuiaza urmarirea penala, aparatorul, reprezentantul legal, grefierul, expertul, martorul nu sunt in drept sa-si asume obligatiile de interpret, traducator chiar daca poseda limbile si semnele necesare pentru traducere.
Inainte de a incepe efectuarea actiunii procesuale, organul de urmarire penala sau instanta de judecata stabileste identitatea si competenta interpretului, traducatorului, domiciliul lui, precum si in ce relatii se afla el cu persoanele care participa la actiunea respectiva, ii explica drepturile si obligatiile lui si il previne de raspunderea penala pentru traducerea intentionat gresita sau pentru eschivarea de la ideplinirea obligatiilor sale. Aceasta se consemneaza in procesul verbal si se certifica cu iscalitura interpretului, traducatorului.
Interpretul, traducatorul este obligat:
. sa se prezinte la citarea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata;
. sa prezinte, de regula, organului de urmarire penala sau instantei documentul ca confirma calificarea de interpret, traducator, sa-si aprecieze obiectiv capacitatea sa da a traduca complect si exact;
. sa comunice, la cererea organului de urmarire penala, a instantei sau partilor, despre experienta sa profesionala si relatiile cu persoanele participante la procesul penal;
. sa se afla la locul efectuarii actiunilor procesuale, in sedinta de judecata atita timp cit este necesar de a asigura interpretarea, traducerea si sa nu paraseasca locul efectuarii actiunii respective fara permisiunea organului care o efectuiaza sau, dupa caz, sedinta de judecata fara permisiunea presedintelui sedintei;
. sa faca interpretarea, traducerea complet, exact si la momentul oportun;
. sa indeplineasca cerintele legale ale organului de urmarire penala sau ale instantei;
. sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata;
. sa confirme, prin semnatura, caracterul complet si exact al interpretarii, traducerii incluse in procesul-verbal al actiunii procesuale la efectuarea careia a participat, precum si exactitatea traducerii documentelor care se inmineaza persoanelor participante la procesul penal;
. sa nu divulge circumstantele si datele care iau devenit cunoscute in urma efectuarii actiunii procesuale, inclusiv circumstantele ce se refera la inviolabilitatea vietii private, de familie, precum si cele care constituie secret de stat, de serviciu, comercial su alt secret ocrotit de lege.
Neindeplinirea de catre interpret, traducator a obligatiilor sale atrage raspundere, potrivit legii. Pentru traducere intentionat incorecta, interpretul, traducatorul poarta raspundere in conformitate cu art. 312 din CP RM care prevede ca prezentarea, cu buna-stiinta a declaratiei mincinoase de catre martor sau partea vatamata, a concluziei false de catre specialist sau expert, a traducerii sau a interpretarii incorecte de catre traducator sau interpret, daca aceasta actiune a fost savirsita in cadrul urmaririi penale sau judecarii cauzei se pedepseste cu amenda in marime de pina la 300 unitati conventionale sau cu inchisoare de pina la 2 ani.
Interpetul, traducatorul are dreptul:
. sa puna intrebari persoanelor prezente pentru precizarea traducerii;
. sa ia cunostinta de procesul-verbal al actiunii procesuale la care a participat, precum si de declaratiile persoanelor audiate in sedinta de judecata cu participarea sa, sa faca obiectii referitor la caracterul complet si exact al traducerii inscrise, care vor fi incluse in procesul-verbal;
. sa ceara compensarea cheltuielilor suportate in legatura cu participarea la actiunea procesuala in cauza respectiva si repararea prejudiciului cauzat de actiunile nelegitime ale organului de urmarire penala sau ale instantei;
. sa primeasca recompensa pentru lucru efectuat.
Interpretul, traducatorul nu poate participa in procedura in cauza penala:
. daca exista cel putin una din circumsatntele prevazute in art. 33 CPP RM, care se aplica in modul corespunzator;
. daca nu este in drept sa fie in acesta calitate in baza legii sau a sentintei judecatoresti;
. daca se afla in relatii de rudenie sau in alte relatii de dependenta personala cu persoana care efectuiaza urmarirea penala sau cu judecatorul;
. daca se afla in dependenta de serviciu de vreuna din parti ori de specialist sau expert;
. daca se constata incompetenta lui.
Participarea anterioara a persoanei in calitate de interpret, traducator la proces nu este un obstacol care exclude participarea lui ulterioara in aceeasi calitate in procedura data.
Recuzarea interpretului, traducatorului se solutioneaza de organul de urmarire penala sau de instanta si hotarirea asupra acestei chestiuni nu este succeptibila de a fi atacata.
-- persoanele in privinta carora apare presupunerea intemeiata ca pe viitor ele i-si vor retrage declaratile in special facind trimitere asupra modalitatilor ilegale in care au fost audiate.
Pentru a exclude aceste momente neplacute, in cadrul urmaririi penale, persoana care conduce urmarirea penala are obligatia de a aduce la cunostinta martorilor prevederile art.313 CP RM: refuzul sau eschivarea martorului ori a partii vatamate de a face declaratii in cadrul urmaririi penale sau a dezbaterilor judiciare se pedepseste cu amenda in marime de pina la 300 unitati conventoinale si art.312 din CP RM care prevede declaratia mincinoasa cu buna-stiinta a martorului.
La rindul sau, persoana, care este citata in calitate de martor, are dreptul sa invite un avocat care ii va reprezente interesele in organul de urmarire penala sio va insoti la actiunile procesuale efectuate cu participarea sa.
Avocatul invitat de catre martor in calitae de reprezentant al sau la organul de urmarire penala, dupa ce si-a confirmat calitatea si imputernicirile, are dreptul:
. sa stie in care cauza penala este citata persoana pe care o reprezinta;
. sa asiste pe tot parcursul desfasurarii actiunii procesuale la care participa persoana pe care o reprezinta;
. sa ceara, in conditiile prevazute de lege, recuzarea interpretului, traducatorului care participa la audierea martorului respectiv;
. sa inainteze cereri;
. sa-i explice martorului drepturile lui si sa atentioneze persoana care efectuiaza actiunea procesuala asupra incalcarilor legii comise de ea;
. sa se adreseze, cu permisiunea organului de urmarire penala, persoanei interesele careia la reprezinta cu intrebari, observatii, indrumari;
. sa faca obiectii impotriva actiunilor organului de urmarire penala si sa ceara includerea obiectiilor sale in procesul-verbal respectiv;
. sa ia cunostinta de procesele-verbale ale actiunilor procesuale la care el impreuna cu persoana interesele careia le reprezinta au participat si sa ceara completarea lor sau includerea obiectiilor sale in procesul-verbal respectiv.
Avocatul martorului, luind parte la actiunile procesuale, este obligat sa se supuna dispozitiilor legale ale reprezentantului organului de urmarire penala.
-- persoanele viata carora este supusa unui pericol.
Astfel de persoane pot fi persoanele care au calitatea procesuala de martor insa din diverse motive, care nu au legatura cu cauza in privinta careia au fost citate, sau imbolnavit sau si au pricinuit vreo leziune care necesita tratament in institutiile specializate ale Ministerului Sanatatii, sau supuse tratamentului in regim de pat sau le pune in pericol vita.
Daca martoru, declaratiile caruia au o valoare probatorie deosebita, a patit un astfel de accident el va fi audiat la locul aflarii lui conform art. 106 CPP RM. In cazul in care martorul sufera de o boala grava audierea lui se face cu consemtamintul medicului.
Mijloacele tehnice care trebuie sa fie folosite, de obicei audiocasetofoanele si camerele de luat vederi, se aduc si se instaleaza in locul unde se afla martorul inainte de aceasta fiind create conditii pentru inregistrarea sonora si video. De instalarea tehnicii si de normala ei functionare este responsabil specialistul.
Specialistul este persoana chemata pentru a participa la efectuarea unei actiuni procesuale in cazurile prevazute de CPP RM, care nu este interesat in rezultatele procesului penal. Cererea organului de urmarire penala sau a instantei cu privire la chemarea specialistului este obligatorie pentru conducatorii intreprinderii, institutiei sau organizatiei in care activeaza specialistul.
Specialistul trebuie sa posede suficiente cunostintesi deprinderi speciale pentru acordarea ajutorului necesar organului de urmarire penala sau instantei. Opinia expusa de specialist nu substituie concluzia expertului.
Specialistul nu poate fi numit sau in alt mod implicat in procesul penal ca specialist in probleme juridice.
Inainte de inceperea actiunii procesuale la care participa specialistul, organul de urmarire penala sau instanta stabileste identitatea si competenta specialistului, domiciliul lui, precum si in ce relatii se afla el cu persoanele care participa la actiunea respectiva, ii explica drepturile si obligatiile si il previne de raspunderea pe care o poarta pentru refuzul sau eschivarea de a-si indeplini obligatiile. Aceasta se comneaza in procesul-verbal al actiunii respective si se certifica prin semnatura specialistului.
Specialistul este obligat:
. sa se prezinte la chemarea organului de urmarire penala sau a instantei;
. sa prezinte organului de urmarire documentele ce confirma calificarea lui de specialist respectiv, sa-si aprecieze obiectiv capacitatea sa de a acorda ajutorul necesar ca specialist;
. sa comunice, la cererea organului de urmarire penala, a institutiei sau partilor, despre experienta sa in domeniu si despre relatiile sale cu persoanele participante in cauza penala respectiva;
. sa se afle la locul efectuarii actiunilor procesuale sau in sedinta de judecata atita timp cit este necesar da a asigura acordarea ajutorului ca specialist si sa nu paraseasca fara permisiune locul efectuarii actiunii procesuale respective sau sedinta de judecata;
. sa aplice toate cunostintele si deprinderile sale speciale penrtu acordarea de ajutor organului care efectuiaza actiunea procesuala la descoperirea, fixarea sau excluderea probelor, la aplicarea mijloacelor tehnice, si a programelor computerizate, la formularea intrebarilor pentru expert, sa dea explicatii referitor la problemele ce tin de competenta sa profesionala;
. sa faca concluzii de constatare tehnico-stintifica sau medico-legala;
. sa se supuna dispozitiilor legale ale organului de urmarire penala;
. sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata;
. sa confirme, prin semnatura, mersul, continutul si rezultatul actiunii procesuale la care a participat, precum si caracterul complet si exact al inscrierilor in procesul-verbal al actiunii respective
. 10) sa nu divulge circumstantele si datele care i-au devenit cunoscute in urma efectuarii actiunilor procesuale, inclusiv circumstantele ce se refera la inviolabilitatea vietii private, de famile, precum si cele care constituie secret de stat, de serviciu, comercial sau alt secret ocrotit de lege.
Pentru prezentarea cu buna stiinta a unei concluzii false, specialistul poarta raspundere in conformitate cu art. 312 din Codul penal.
Specialistul are dreptul:
. sa ia cunostinta, cu permisiunea organului de urmarire penala sau a instantei, de materialele cauzei si sa puna intrebari participantilor la actiunea procesuala respectiva pentru a formula o concluzie adecvata, sa ceara completarea materialelor si datelor puse la dispozitie pentru darea concluziei;
. sa-i atentioneze pe cei prezenti asupra circumstantelor legate de descoperirea, ridicarea si pastrarea obiectelor si documentelor respective, asupra aplicarii mijloacelor tehnice si programelor computerizate, sa dea explicatii referitor la chestiunile ce tin de competenta sa profesionala;
. sa faca obiectii care vor fi incluse in procesul-verbal al actiunii procesuale respective, referitor la descoperirea, ridicarea si pastrarea obiectelor, precum si sa dea alte explicatii conform competentei sale profesionale;
. sa ia cunostinta de procesele-verbale ale actiunilor la care a participat si sa ceara completarea lor sau includerea obiectiilor sale in procesul-verbal respectiv;
. sa ceara compensarea cheltuielilor suportate in cauza penala si repararea prejudiciului cauzat de actiunile nelegitime ale organului de urmarire penala sau ale instantei;
. sa primeasca recompensa pentru lucru efectuat.
Recuzarea specialistului se face in conditiile prevazute pentru recuzarea interpretului, traducatorului conform prevederilor art. 33 CPP RM care se aplica in mod corespunzator.
Daca exista motive temeinice de a considera ca viata, integritatea corporala sau libertatea martorului ori a unei rude apropiate a lui sunt in pericol in legatura cu declaratiile pe care acesta le face intr-o cauza penala privind o infractiune grava, deosebit de grava sau exceptional de grava si daca exista mijloace tehnice respective, judecatorul de instructie sau, dupa caz, instanta poate admite ca martorul respectiv sa fie audiat fara a fi prezent fizic la locul unde se afla organul de urmarire penala sau in sala in care se desfasoara sedinta de judecata, prin intermediul mijloacelor tehnice prevazute in articolul 110 CPPRM.
Prin rude apropiate, conform articolului 6 p.41 CPPRM, trebuie de inteles copii, parintii, infietorii, infiatii, fratii si surorile, bunicii, nepotii iar in cazuri exceptionale si alte persoane, prin intermediul carora se fac presiuni asupra persoanelor enumerate.
Infractiuni grave se considera faptele pentru care legea penala prevede pedeapsa maxima cu inchisoare pe un termen de pina la 15 ani inclusiv.
Infractiuni deosebit de grave se considera infractiunile savirsite cu intentie pentru care legea penala prevede pedeapsa maxima cu incisoare pe un termen ce depaseste 15 ani.
Infractiuni exceptional de grave se considera infractiunile savirsite cu intentie pentru care legea penala prevde detentiune pe viata.
In art. 110 CPP RM se spune ca martorul poate fi audiat prin intermediul unei teleconferinte, cu imaginea si vocea distorsionate astfel incit sa nu pota fi recunoscut.
Audierea martorului in conditiile mentionate se face in baza unei incheieri motivate a judecatorului de instructie sau, dupa caz, a instantei din oficiu, ori la cererea motivata a procurorului, avocatului, martorului respectiv sau a oricarei persoane interesate.
Martorului audiat in conditiile date i se permite sa comunice alta informatie despre identitatea sa decit cea reala. Informatia despre identitatea reala a martorului se consemneaza de catre judecatorul de instructie intr-un proces-verbal separat care se pastreaza la sediul instantei respective in plic sigilat, in conditiile de maxima siguranta a confidentialitatii.
La locul unde se afla martorul care face care face declaratii in conditiile mentionate acesta va fi asistat de judecatorul de instructie respectiv.
Invinuitului, inculpatului, si aparatorului acestuia, partii vatamate i se asigura posibilitatea de a adresa intrebari martorului audiat.
Declaratiile martorului se inregistreaza prin mijloace tehnice video si se consemneaza integral in procesul verbal intocmit in conformitate cu prevederile art. 260 si 261 CPP RM. Casetele video pe care a fost inregistrata declaratia martorului, sigilate cu sigiliul instantei, se pastreaza in original la instanta impreuna cu copia procesului verbal al declaratiei.
Declaratiile martorului audiat in aceste conditii pot fi utilizate ca mijloc de proba numai in masura in care ele sunt confirmate de alte probe.
Pot fi audiati camartori in conditiile art. 110 CPP RM si investigatorii sub acoperire, care sunt persoane civile. Conform art. 6 p.20 CPP RM prin investigator sub acoperire trebuie de inteles persoana oficiala care exercita confidential activitate operativa de investigatie, precum si alta persoana care colaboreaza confidential cu organele de urmarire penala.
Un loc aparte in procesul audierii martorilor cu ajutorul mijloacelor tehnice il ocupa faza de pregatire a acestui proces.
Inregistrarea audio sau video ar fi de dorit sa se petreca intr-o icapere care ar avea perdele la ferestre, pe jos ar fi de dorit sa fie asternut un covor, pe masa o fata de masa adica diferite obiecte care ar retine zgomotele nedorite.
Pentru inregistrare este necesar:
1) de izolat incaperea de zgomote nedorite, de inchis ferestrele, oberlihturile, usile, si de deconectat telefonul;
2) de unit strins cablurile microfoanelor cu aparatul de inregistrare, nu trebuie de admis ca cablurile sa fie intinse si sa treca pe linga aparrate electrice;
3) de controlat starea tehnica a aparatelor de inregistrare, de controlat daca functioneaza toate sistemele si regimurile de inscriere, de activat sistemul de inregistrare si de facut o inregistrare de control cu durata de 1-2 minute dupace trebuie de ascultat sau de vizionat inregistrarea;
4) inainte de inceperea inregistrarii pe parte de dinafara a usii de pu o inscriptie care atentoineaza faptul ca in biroul dat are loc o inregistrare audio sau video si intrarea persoanelor este interzisa;
5) ar fi de dorit cain procesul inregistrarii audio sa se foloseasca doua microfoane: unul pentru martorul care depune declaratii iar altul pentru persoana care conduce audierea ( microfoanele trebuie sa fie instalate la distanta de 40-50 cm. de persoana care vorbeste). Daca este numai un microfon el trebuie sa fie instalat la distante egale intre persoane (50-70 cm.)
Sub fiecare microfon ar fi de dorit de asternut ceva moale, citeva rinduri de materie sau un burete, care ar micsora vibratiile.
6) de asigurat distanta dintre microfon si aparatul de inregistrare sonora nu mai putin de 1 metru; pe parcursul iregistrarii nu trebuie de atins de microfon si cablul microfonului;
7) in cazu inregistrarii video este de dorit ca camera de lut vederi sa fie instalata pe un stativ sau cel putin peo suprafata drepta; camera trebuie sa fie indreptata in asa mod ca sa cuprinda ambii participanti la ascultare.
Tot un procedeu special de ascultare a martoriloeste si confruntarea.
In CPP RM confruntarea este prevazuta de art.113 si prevede ca in cazul in care exista divergente intre declaratiile persoanelor audiate in aceeasi cauza, se procedeaza la confruntarea acestor persoane, daca este necesar, pentru aflarea adevarului si inlaturarea divergentelor.
Deci, confruntarea este un procedeu probatoriu complementar prin care se urmareste eliminarea acelor contradictii aparute intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza. Confruntarea se efectuiaza de catre organul de urmarire penala din oficiu sau la cererea participantilor la proces.
Audierea persoanelor confruntate se face cu respectarea dispozitiilor privitoare la audierea martorului sau invinuitului, care se aplica in mod corespunzator, in functie de calitatea procesuala a persoanelor confruntate.
Persoanele confruntate se audiaza privitor la relatiile dintre ele, la faptele si circumstantele in privinta carora declaratiile depuse anterior se contrazic. Dupa audierea declaratiilor, persoanele confruntate pot sa-si puna reciproc intrebari si raspund la intrebarile persoanei care efectuiaza actiunea procesuala.
Procesul-verbal care se incheie cu acest prilej va cuprinde, pe linga datele introductive, intrebari puse de organul de urmarire penala fiecarui subiect in parte si raspunsurile celui chestionat. Dupa terminarea confruntarii, pe baza de intrebari ale organului de urmarire penala acesta poate incuviinta ca persoanele confruntate sa-si puna reciproc intrebari care vor fi incluse in acelas proces verbal.
In urma reaudierii prin intermediul confruntarii, persoanele pot reveni asupra celor declarate anterior, putindu-se inlatura in totul sau in parte contradictiile aparute. In situatia in care contradictiile persista si dupa confruntare, organul judiciar poate cere o noua evaluare a probelor existente sau chiar administrarea de probe suplimentare.
In cursul desfasurarii confruntarii se impune respectarea unor reguli tactice care sa asigure realizarea scopului propus.
In biroul stabilit, se invita martorul care afirma, considerat sincer, apoi, celalalt martor. Invitarea martorilor in ordinea indicata se impune din motive tactice , psihologice. In acest mod, martorul considerat sincar va avea posibilitatea sa se obisnuiasca cu atmosfera creata, sa devina mai ferm in atitudine, in pozitia sa, pe cind pentru cel nesincer se va realiza elementul surpriza, atit de necesar, uneori, pentru persoanele care ascund sau denatureaza adevarul.
Martorii care urmeaza a fi supusi confruntarii sunt invitati sa ia loc pe scaune orientate cu fata spre organul de urmarire penala, pentru ca cei ce participa la aceasta activitate sa aiba posibilitatea sa le observe modul cum reactioneaza in timpul desfasurarii ei.
Se atrage atentia martorilor care urmeaza sa fie confruntati ca nu au voie sa-si faca semne, sa vorbeasca, sa-si adreseze intrebari decit numai in final si numai prin intermediul celui ce conduce activitatea, iar raspunsurile ce le dau sa se refere numai la intrebarile care li se adreseaza.
Martorilor li se atrage atentia ca trebuie sa declare adevarul, aducindu-li-se la cunostinta consecintele care decurg din nerespectarea aceste i obligatiuni. Despre aceasta se face mentiune in procesul-verbal de confruntare.
Confruntarea propriu-zisa incepe prin adresarea intrebarii introductive martorului care afirma, considerat sincer. Aceasta inrebare, de exemplu: "aratati daca cunoasteti persoana de fata, si in ce reletii sunteti cu ea?", este de natura de a stabili de la inceput, chiar din afirmatiile persoanelor in cauza, daca se cunosc si relatiile existente intre ele. Aceasta intrebare se impune intrucit, de regula, nu se poate efectua confruntarea unor martori care nu se cunosc. In astfel de cazuri, se recurge la efectuarea altei activitati.
Aceiasi intrebare se adreseaza si celeilalte persoane.
Este interzis a se pronunta numele celor confruntati odata cu enuntarea intrebarii pentru a nu se vicia raspunsurile.
Dupa consemnarea intrebarilor introductive sia raspunsurilor primite, se adreseaza intrebarile stabilite, in raport cu scopul care se urmareste prin confruntare.
Este interzis a se efectua confruntarea prin cu'itarea declaratiilor facute anterior de catre cei confruntati, intrucit in acest fel se limiteaza sfera relatarilor lor si nu se poate ajunge la aflarea adevarului. Procedindu-se astfel, nu se mai realizeaza ascultarea martorilor in cadrul careia organul de urmarire penala trebuie sa studieze persoanele in cauza, sa-si exercite prolul activ pentru inlaturarea contrazicerilor si aflarea adevarului. Or, martorii confruntati trebuie sa fie solicitati sa vorbeasca, sa prezinte fapte, date, elemente de natura a sustine informatiile pe care le fac.
In timpul confruntarii, se impune observarea atenta a persoanelor confruntate si in special a celei care neaga, considerata nesincera, pentru a vedea cum reactioneaza la diferitele intrebari ce i se adreseaza, la care intrebare a manifestat neliniste, care a surprins-o, la care a evitat raspunsul, reactiile sale fata de raspunsurile persoanei cu care este confruntata.
De fapt, pentru cel ce instrumenteaza cauza , confruntarea este un bun prilej de observare psihologica a martorilor confruntati. Organul de urmarire penala trebuie sa acorede atentie nu numai declaratiilor persoanelor confruntate ci si manifestarilor lor, efctelor pe care la produc asupra acestora diferitele intrebari, ce li se adreseaza, modului cum sunt formulate si promptitudinea raspunsurilor pe care le dau. Fiind obsrvator cu temeinice cunostinte psihologice, anchetatorului i se ofera, asadar, prilejul de a discerne asupra comportamentului simulat al persoanelor confruntate. Permanent atent, nu va pierde niciodata din vedere faptul ca daca interpretarea psihologica a datelor desprinse cu ocazia ascultarilor anterioare este importanta, aceasta este esntiala la confruntare.
Din punct de vedere al asigurarii climatului corespunzator pentru desfasurarea confruntarii, prezinta importanta urmatoarele:
-- sa se asigure o atmosfera de luiniste si confort psihic;
-- sa se atenuieze starile emotiv-generale specifice acestui gen de activitate;
-- sa se asigure ca nici unul dintre acei confruntati nu se afla sub imperiul unei afectiuni psihofiziologice;
-- sa se manifeste un climat de abordare egala, importanta fata de persoanele confruntate ;
-- sa se suprime orice tendinta de intimidare a unuia dintre confruntati fata de celalalt -- problema deosebit de importanta in realizarea scopului "afectiv", de colaborare reciproca;
-- sa se inlature orice gestiuni care ar indica atitudinea organului de urmarire penala fata de raspunsurile primite.
Se recomanda contactul psihologic direct, fata in fata al organului de urmarire penala cu persoanele confruntate pentru asigurarea tuturor posibilitatilor de studiu si supraveghere. Practica demonstreza ca tatonarea directa, ideosebi vizuala, observativa pune in stare de inferioritate psihica pe cel care ascunde adevarul. In general, la aceasta se constata, pe parcursul confruntarii, un intreg cortegiu caracteristic comportamentului simulat. Un anchetator cu o buna pregatire psihologica poate sa le surprinda, pentru ca este greu de sustinut un neadevar de fata celui care cunoaste realitatea.
Rezultatul observatiilor facute, impresiile culese cu aceasta ocazie nu se consemneaza in pocesul-verbal de confruntare, dar ele vor fi avute in vedere pentru stabilirea tacticii de folosit cu ocazia ascultarii ulterioare a persoanelor respective, precum si pentru formarea convingerii celui ce instrumentaeza cauza asupra pozitiei pe care se situiaza fiecare dintre cei confruntati.
Lucratorii care participa la confruntare trebuie sa aiba o atitudine demna, sa dea dovada de calm in orice situatie, in asa fel incit persoanele confruntate sa nu poata sesiza efectele pa care leau avut asupra lor declaratiile facute. Atitudinea corecta, calmul si perseverenta celui care conduce confruntarea sunt cu atit mai necesare cu cit, in cursul desfasurarii acestei activitati persoanele nesincere incearca sa impiedice realizarea scopurilor ei, printre care merita subliniate urmatoarele:
1. persoana nesincera neaga ca ar cunoaste pe cel cu care este confruntat. In asemenea cazuri, cel care conduce confruntarea trebuie sa adreseze persoanei considerata sincera cit mai multe intrebari detaliu, pentru a obtine amanunte din care sa rezulte, in mod neindoielnic, ca persoanele confruntate se cunosc.
2. persoana nesincera incearca sa calomnieze sau sa intimideze persoana cu care este confruntata. Acest procedeu este folosit, in special, atunci cind persoana considerata sincera este implicata in cauza sau este timida. Asemenea incercari pot fi prevenite printr-o atitudine ferma a celui care conduce confruntarea -- interzicerea oricaror aprecieri facute de persoanele confruntate, punerea in vedere a faptului ca raspunsurile trebuie sa fie numai la intrebarile care li se adreseaza.
3. un alt procedeu folosit, in special de catre persoanele cu o buna pregatire, consta in a analiza intrebarilor celui considerat sincer, raspunsurile acestuia, a sesiza contrazicerile dintre raspunsurile date si a le folosi in scopul de al deruta, al face sa ezite si sa revina asupra celor declarate anterior. Inlaturarea unei esemenea incercari pote fi realizata prin pregatirea temeinica a persoanei considerata sincera, pregatire in cadrul careia un loc deosebit il ocupa, asa cum s-a aratat, reascultarea acesteia pentru a capata siguranta in declaratii si a se inlatura premisele aparitiei contrazicerilor intre propriile sale afirmatii, mai ales in timpul confruntarii.
4. prin raspunsurile pa care le da martorul nesincer incearca sa sugereze celui cu care este confruntat ce anume si cum sa declare. Si aceasta incercare poate fi inlaturata prin pregatirea persoanei considerata sincera, prin interventia ferma a celui care conduce confruntarea.
Nimic din comportarea, atitudinea celui care conduce confruntarea nu trebuie sa creeze convingerea martorului nesincer ca ar putea impiedica organul de urmarire penala sa-si faca datoria.
Pentru buna desfasurare a acestei activitati si realizarea scopului propus, nu este indicat ca altcineva -- indiferent de functia pe care o detine -- in afara celui care conduce confruntarea sa intervina cu intrebari in timpul ei. In acelasi scop se recomanda sa nu se abordeze mai multe probleme, aspecte, in cursul aceleiasi cnfruntari. De aceea, daca exista conraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate cu privire la mai multe probleme ale cauzei, se va avea in vedere ca pentru fiecare dintre acestea sa se efectuieze confruntari separate. Aceasta tactica se impune pe de o parte, pentru a nu se omite nici o problema in cursul confruntarii iar pe de alta parte, pentru realizarea efectului psihologic necesar zdruncinarii pozitiei persoanei nesincere.
Dupa epuizarea intrebarilor formulate in raport cu scopul pentru care s-a organizat confruntarea, persoanelor li se asigura posibilitatea de a arata daca mai au de facut completari, precizari. De asemenea, din punct de vedere tactic, ele sunt intrebate daca doresc sa-si adreseze intrebari reciproc.
In aceasta faza, persoanele confruntate pot sasi adreseze reciproc intrebari, prin intermediul celui care conduce confruntarea. In acest fel organul de urmarire penala are posibilitatea sa afle aspecte noi privind diversele fapte ori imprejurari pe marginea carora exista contraziceri.
Organul de urmarire penala nu trebuie sa permita persoanelor confruntate sa-si adreseze intrebari sugestive, prin care sa se puna de acord asupra unor probleme ale cauzei, asupra a ceea ce trebuie sa declare sau sa ascunda in cursul ascultarii.
Cu aceasta ocazie, organul de urmarire penala trebuie sa-si manifeste rolul activ, sa intervina pentru ca aceasta activitate sa nu degenereze, sa nu sa se ajunga la rezultatele contrare scopului pentru care a fost organizata.
Numai dupa adresarea intrebarii finale, a eventualelor intrebari reciproce si consemnarea raspunsurilor la acestea, confruntarea pote fi considerata ca fiind terminata.
Raspunsurile date de persoanele confruntate se consemneaza la persoana intii singular si se semneaza de catre acestea; fiecare persoana semneaza imediat raspunsul pe care la dat si nu numai la sfirsitul confruntarii.
Rezultatul confruntarii trebuie aprecit in coroborare cu tote mijloacele de proba administrate in dosarul cauzei. Cu aceasta conditie, el poate fi folosit ca temei pentru elaborarea unor concluzii in cauza. Sarcina aprecierii si folosirii rezultatului confruntarii revine organului de urmarire care instrumenteaza cauza.
Asa cum s-a aratat, raspunsurile persoanelor confruntate se consemneza in procesul-verbal de confruntare si se semneaza imediat de catre cei care le-au dat; ele pot fi inregistrate si pe banda magnetica.
Rezultatul confruntarii pote constitui temei pentru: ascultarea unor martori, invinuiti ori inculpati (cind de exemplu persoanele confruntate precizeaza ca despre imprejurarile in legatura cu care exista contraziceri mai cunoaste si altcineva), verificarea si ridicarea unor inscrisuri, efectuarea unor perchezitii, dispunerea unor constatari tehnico-stiintifice sau expertize. Ca orice alt mijloc de proba si rezultatul confruntarii poate si trebuie sa fie verificat prin efectuarea diverselor activitati de urmarire penala ori cu caracter operativ, in raport cu specificul cauzei.
Trebuie de mentionat faptul ca daca unul din martorii care este supus confruntarii este minor atunci in procesul confruntarii este necesar ca acest martor sa fie asigurat cu prezenta unui pedagog.
