Aplicarea in timp a legii penale referat





Aplicarea in timp a legii penale romane cunoaste un principiu de baza si cateva principii subsidiare.

1) Principiul activitatii legii penale romane (Art. 10, Cod penal)
Legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare.
Pentru a delimita sfera, vom avea in vedere 2 momente:
a) Momentul intrarii si iesirii din vigoare a unei legi
b) Momentul savarsirii infractiunii

a) Momentul intrarii si iesirii din vigoare a unei legi
Intrarea in vigoare a legii are loc fie la data publicarii ei in Monitorul oficial, fie la o data ulterioara indicata in textul legii.
O lege iese din vigoare:
1. Prin abrogare expresa
2. Prin abrogare tacita
3. O lege iese temporar din vigoare, pe durata aflarii in vigoare a unei norme speciale ce reglementeaza aceeasi materie.
Ex: Codul penal prevedea, la data intrarii sale in vigoare, in art. 102-105 o serie de sanctiuni speciale aplicate minorilor, numite masuri educative.
In 1977, a fost adoptat Decretul nr. 218/1977, care prevede alte masuri educative aplicabile minorilor, fara insa a reglementa in vreun fel situatia masurilor prevazute de codul penal.
In 1992, Decretul nr. 218/1977 a fost abrogat prin Legea 104/1992. In perioada 1977-1992 a avut loc un concurs de norme penale cu prioritate pentru normele speciale. Cand acestea au fost abrogate, normele cu caracter general au reintrat in vigoare.
O norma penala mai poate iesi din vigoare temporar atunci cand este vorba de o norma penala - cadru si se abroga norma care o completeaza.
Ex: Prevederea legata de adaosul comercial maxim.

b) Momentul savarsirii infractiunii
Difera de natura acesteia.
Astfel, infractiunea de pericol, care nu presupune un rezultat material, se consuma in momentul in care a avut loc actiunea.
Ex: Insulta
Infractiunea materiala (de rezultat) se consuma in momentul producerii rezultatului.
Ex: Omorul - Infractiunea se consuma in momentul in care intervine moartea.
Infractiunea cu durata de continuare (infractiunea continua, continuata, de obicei) se considera savarsita in momentul epuizarii.
Infractiunea continua este acea fapta a carei actiune de executare se prelungeste in timp.
Ex: Extragerea de energie electrica
Infractiunea este continuata cand o persoana savarseste, la diferite interva-le de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni.
Infractiunea de obicei intervine atunci cand infractorul, in baza aceleiasi rezolutii, comite un numar de actiuni sau inactiuni care indica obisnuinta.
Ex: prostitutia, cersetoria

2) Principiul neretroactivitatii legii penale romane (accesoriu al primului principiu)
Este prevazut de Constitutia Romaniei la art. 15 (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile" si de codul penal la art. 11: "Legea penala nu se aplica faptelor care, la data cand au fost savarsite, nu erau prevazute ca infractiuni".
In realitate, principiul fundamental este cel al neretroactivitatii. Ca o consecinta a acestuia apare principiul activitatii legii penale.
Acest principiu consacra faptul ca o lege nu poate fi aplicabila cu privire la fapte savarsite anterior intrarii ei in vigoare.

Legea penala mai favorabila
In sensul textului Constitutiei, intelegem prin lege penala mai favorabila orice dispozitie cu caracter penal intervenita dupa savarsirea infractiunii si care conduce la crearea unei situatii mai usoare pentru faptuitor.

Legi care au caracter retroactiv
a) Legile de dezincriminare
Art. 12 (1), Cod Penal - Legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea veche, daca nu mai sunt prevazute de legea noua. In acest caz executarea pedepselor, a masurilor de siguranta si a masurilor educative, pronuntate in baza legii vechi, precum si toate consecintele penale ale hotararilor judecatoresti privitoare la aceste fapte, inceteaza prin intrarea in vigoare a legii noi.
O fapta se considera dezincrimnata atunci cand ea nu-si mai gaseste corespondent in legea noua.
Simpa abrogare a textului care incrimina o fapta nu inseamna ca fapta a fost dezincriminata. Pentru a decide ca ne aflam in prezenta unei dezincriminari trebuie sa constatam ca fapta nu-si mai gaseste corespondent in legea noua.
Nu suntem in prezenta unei dezincriminari atunci cand se modifica conditiile de tragere la raspundere, cand se modifica modalitatea de savarsire a unei infractiuni, se modifica limitele de pedeapsa ori se modifica circumstantele de agravare.
In toate aceste situatii nu este incidenta prevederea din art. 12, ci cea din art. 13, cod penal.
b) Legile care prevad masuri de siguranta sau masuri educative
Potrivit art. 12 (2), cod penal - Legea care prevede masuri de siguranta sau masuri educative se aplica si infractiunilor care nu au fost definitiv judecate pana la data intrarii in vigoare a legii noi.
Aceasta dispozitie este vadit neconstitutionala, ea consacrand o ipoteza de retroactivitate a unor norme care nu sunt intotdeauna mai favorabile. Aceasta opinie este intarita si de faptul ca atunci cand, ulterior adoptarii Constitutiei, au aparut situatii de succesiuni de legi privind masurile de siguranta sau masurile educative, nu s-au aplicat niciodata prevederile din art. 12 (2), ci instantele au ales masuri aplicabile pe baza legii mai favorabile, in baza art. 13.
Dispozitia din art. 12 (2) nu mai poate fi aplicata. Legile la care se refera aceasta dispozitie nu mai au caracter retroactiv.
c) Legile de amnistie, decretele de gratiere
Au caracter retroactiv prin natura lor si creeaza o situatie mai usoara pentru faptuitor.
d) Legile penale interpretative
Acestea sunt norme care vin sa lamureasca intelesul unor termeni utilizati de lege penala. Aceste norme pot retroactiva pentru ca ele fac corp comun cu legea pe care o interpreteaza. Atunci cand norma penala interpretativa extinde sfera de aplicare a unei legi, ea nu poate fi aplicata retroactiv.
e) Legile referitoare la regimul de executare a pedepselor
Art. II din Legea 140/1996 (Legea privind modificarea si completarea codului penal), care prevede ca "dispozitiile prezentei legi privitoare la liberarea conditionata nu se aplica celor condamnati definitiv inainte de intrarea in vigoare a legii, cu exceptia celor care s-au sustras de la executare", a fost declarat neconstitutional de catre Curtea Constitutionala prin decizia 214 din 16 iunie 1997. Astfel, aceste legi mai pot retroactiva numai in masura in care creaza o situatie mai usoara pentru faptuitor.



f) Legile in continutul carora se prevedea ca se aplica retroactiv
Asemenea legi nu mai pot fi adoptate astazi, fiindca ar fi neconstitutionale. In conditiile art. 15 (2) din Constitutie, mai pot cunoaste o aplicare retroactiva legea de dezincriminare, actele de amnistie si gratiere, precum si legile de executare, legile interpretative, legile referitoare la prescriptie. Aceste ultime trei categorii, numai in masura in care creeaza o situatie mai favorabila pentru infractor.

3) Principiul aplicarii legii penale mai favorabile
Prima ipoteza: art. 13, cod penal - In cazul in care de la savarsirea infractiunii, pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila.
Criterii:
a) Principalul criteriu pentru determinarea legii penale mai favorabile este criteriul legii principale.
Situatia pedepselor intercalate
Legea 1 prevede intre 1 si 7 ani. Se alege aceasta lege in cazul in care se urmareste legea mai favorabila pentru minimum de pedeapsa.
Legea 2 prevede intre 2 si 5 ani. Se alege aceasta lege in cazul in care se urmareste legea mai favorabila pentru maximum de pedeapsa.
Legea 1 prevede intre 1 si 7 ani. Se alege aceasta lege in cazul in care se urmareste legea mai favorabila pentru inchisoare.
Legea 2 prevede intre 2 si 10 ani sau amenda. Se alege aceasta lege in cazul in care se urmareste legea mai favorabila pentru amenda.
Inainte de a alege legea mai favorabila este necesara cercetarea dosarului pentru a vedea ce fel de sanctiune se va aplica (spre minim sau spre maxim).
Intre legea care prevede masuri educative si cea care prevede pedepse este mai favorabila cea care prevede masuri educative.
b) Criteriul conditiilor generale de raspundere
c) Criteriul conditiilor de raspundere
Art. 13 (2), cod penal - Cand legea anterioara este mai favorabila, pedepsele complimentare care au corespondent in legea penala noua se aplica in continutul si limitele prevazute de aceasta, iar cele care nu sunt prevazute in legea penala noua nu se mai aplica.

A doua ipoteza a aplicarii legii penale mai favorabile:
Atunci cand legea mai favorabila apare dupa hotararea definitiva de condamnare - art. 14, cod penal.
Daca pedeapsa prevazuta de aceasta lege pentru infractiunea comisa de faptuitor este mai mica decat cea pe care el o executa, pedeapsa se va reduce, in mod obligatoriu, la maximum pedepsei prevazut in legea noua. Reducerea opereaza chiar daca pedeapsa a fost executata. In raport fata de oricare alte institutii de drept penal, din momentul intervenirii noii legi se va tine cont de pedeapsa redusa.
Persoana nu este indreptatita sa ceara despagubiri pentru perioada de timp pentru care a stat in plus in inchisoare.

A treia ipoteza:
Art. 15, cod penal - Cand, dupa ramanerea definitiva a hotararii de condam-nare si pana la executarea completa a pedepsei inchisorii, a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara, iar sanctiunea aplicata este mai mica decat maximum special prevazut de legea noua, tinandu-se seama de infractiunea savar-sita, de persoana condamnantului, de conduita acestuia dupa pronuntarea hotararii sau in timpul executarii pedepsei si de timpul cat a executat din pedeapsa, se poate dispune fie mentinerea, fie reducerea pedepsei. Pedeapsa aplicata nu poate fi coborata sub limita ce ar rezulta din reducerea acestei pedepse proportional cu micsorarea maximului special prevazut pentru infractiunea savarsita.
Se refera la ipoteza in care, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare intervine o lege penala mai favorabila, insa pedeapsa din noua lege nu este mai mica decat pedeapsa concreta primita de faptuitor. In aceasta ipoteza instanta poate, la cererea condamnatului, sa reduca pedeapsa.
Reducerea opereaza cel mult proportional cu scaderea legislativa a pedepsei.
Ex:
Legea 1 prevede intre 10 si 20 ani. Inculpatul primeste 12 ani.
Legea 2 prevede intre 7 si 15 ani. Reducerea se face dupa urmatorul procedeu: Se iau cele doua maxime si pedeapsa concreta si se procedeaza la urmatoarea formula:
20 (maximum initial).............15 (maximum ulterior)
12 (pedeapsa concreta obtinuta initial)...... X

X = 12x15 = 9 ani
20

Prin urmare, inculpatului i se poate reduce pedeapsa pana la 9 ani.

Trasaturi generale:
- Reducerea pedepsei este facultativa.
- Reducerea nu este determinata fix de lege, ci se determina doar limita pana la care se poate sa opereze.
- Criteriul dupa care se determina masura in care opereaza reducerea sunt gravitatea infractiunii savarsite, persoana acestuia, comportamentul sau din timpul executarii pedepsei.
- In cazul in care pedeapsa a fost definitiv executata, reducerea opereaza cu o treime, in mod obligatoriu si fara a tine cont de proportionalitatea scaderii pedepsei.
(Diferenta intre art. 14 si art. 15)

Legea penala temporara
Art. 16, cod penal - Legea penala temporara se aplica infractiunii savarsite in timpul cand era in vigoare, chiar daca fapta nu a fost urmarita sau judecata in acel interval de timp.
Legea penala temporara se caracterizeaza prin doua elemente:
a) Apar in anumite situatii exceptionale
b) Au cuprins in continutul lor fie explicit, fie implicit momentul iesirii din vigoare.
Legea penala temporara are ca efect faptul ca se aplica in mod obligatoriu, fara nici un fel de exceptie, tuturor infractiunilor comise in perioada cat s-a aflat in vigoare. Aceasta lege se va aplica facand abstractie de principiul legii mai favorabile, de cel al dezincriminarii si de cel al retroactivitatii legii penale.
Prescriptia opereaza.

CETATEANUL EUROPEAN , CETATENIA EUROPEANA SI MODUL DE SOCIETATE
https://www.scritube.com/stiinta/drept/CETEANUL-EUROPEAN-CETENIA-EURO17452116.php

Traficul ilicit de droguri si Terorismul
https://www.scritube.com/stiinta/drept/Traficul-ilicit-de-droguri-si-243912719.php











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani