Teoria generala a curriculumului



Concept si semnificatii



Lat. curriculum - curricula (plural) - cursa, traseu, alergare (scurta alergare in scopul selectarii de date (informatii), strategii, evaluari, finalitati etc..

O cursa (alergare) prin viata personala din care se selecteaza principalele date reprezinta ceea ce se numeste "curriculum vitae".
O cursa (alergare), mai lunga sau mai scurta, prin intregul sistem educational al unei institutii de invatamant (program scolar, obiective, continuturi, strategii, evaluari etc.) reprezinta curriculum. in cadrul acestui curriculum general un loc esential il constituie curriculum instructiv-educativ, denumit continutul invatamantului.
Conceptul de curriculum a aparut - indeosebi in pedagogia anglosaxona, prin secolul al XVI-lea, fiind mentionat in documentele universitatilor din Leiden -Olanda (1582) si Glasgow - Scotia (1633). El a fost consemnat in lucrarea lexicografica "The Oxford English Dictionary" - OED, in care este definit astfel: cursa (traseu) obligatoriu de studiu sau instruire, sustinut intr-o scoala sau universitate. in conceptia pedagogica francofona, curriculum reprezinta programul de studiu dintr-o scoala sau universitate. in pedagogia romaneasca conceptul de curriculum este intalnit in secolul al XlX-lea, facandu-si prezenta mai activa dupa 1990.

In gandirea pedagogica conceptului de curriculum i s-au dat diferite semnificatii, astfel:
- Curriculumul scolar si universitar reprezinta intregul adevar asimilat prin cunoastere, obiectivat in doua realitati interdependente: disciplinele studiat in scoala sau universitate si, respectiv, experienta de invatare a elevului (studentului), organizate de scoala sau facultate (vezi: Dewey, J., The Child and curriculum, 1902).
- Curriculumul este un proiect educational, care defineste scopurile si obiectivele actiunii educative, caile, mijloacele si activitatile sunt proiectate sa atinga scopurile, precumsi metodele si instrumentele de evaluare (vezi: D'Hainaut, L., Programe de invatamant si educatie permanente, E.D.P., Bucuresti, 1981).
- Curriculumul include toate activitatile educative elaborate de scoala si dirijate catre un scop, care are loc in interiorul institutiei de invatamant sau in afara ei, implicand, intr-o acceptie mai larga, experienta personala dobandita in diferite contexte si situatii socioculturale (vezi: UNESCO, Hamburg, 1975).
- Curriculumul inseamna programul activitatii scolare in integralitatea si functionalitatea sa, care se concretizeaza in planurile de invatamant, programele scolare, manualele scolare, indrumarile metodice, obiectivele si modurile comportamentale, care conduc la realizarea obiectivelor, la implicarea mijloacelor si metodelor de predare-invatare si de evaluare" (xxx, Dictionar de pedagogie, E.D.P., Bucuresti, 1979, p. 111).

Tipuri de curriculum



In functie de sursele de elaborare si destinatiile educationale se intalnesc anumite tipuri de curriculum, ca:
- Curriculum in sens larg. El reprezinta ansamblul componentelor educationale si al experientelor de invatare prin care trec discipolii pe toata durata studiilor.
- Curriculum in sens restrans. El este componenta educationala esentiala, reprezentand ansamblul documentelor de tip reglator - plan de invatamant, programe si manuale scolare, metodica etc. care privesc procesele educative si experimentele de invatare oferite discipolilor de catre institutiile de invatamant, curriculum denumit de veacuri Continutul invatamantului.
in lucrarea de fata componentele curriculumului in sens larg sunt tratate in capitole distincte, ca: Idealul si obiectivele educationale; Continutul invatamantului; Mijloacele si metodele instruirii; Formele de activitate didactica; Evaluare etc.
- Curriculum formal (oficial sau legal) este cel stabilit de factorul de decizie educationala, care bazat pe Legea invatamantului, se numeste Curriculum national, in fapt este continutul invatamantului, care este definit ca "ansamblul coerent al planurilor-cadru de invatamant, al programelor si manualelor scolare si care se constituie atat ca o componenta curriculara comuna, cat si o componenta curriculara la decizia scolii.
- Curriculum local sau la dispozitia scolii - CDS. El reprezinta ansamblul proceselor educative si al experientelor de invatare pe care scoala le propune discipolilor in cadrul ofertei curriculare proprii, in functie de profil, specializare etc. C.D.S. trebuie sa nu indeparteze pregatirea discipolilor de curriculumul national, ci sa-l completeze in folosul pregarii discipolilor. El nu trebuie sa supraincarce predarea-invatarea din scoala.
- Se mai intalnesc si alte tipuri de curriculum ca: nucleu, predat. invatat, scris, aprofundat, extins, optional, testat, individualizat, specializat etc.

Alte notiuni curriculare



- Arie curriculara: ansamblul grupelor de discipline de invatamant.
- Cicluri curriculare: periodizarile scolare pe grupe de invatamant, ani si semestre de studiu etc.
- Proiectare curriculara: anticiparea curriculumului (proceselor educationale, experientelor de invatare, obiectivelor, produselor curriculare - planuri de invatamant, programe si manuale scolare, metodici etc).
- Finalitate curriculara: standarde educationale care evidentiaza rezultatele proceselor educationale, experientelor de invatare, evaluarea etc.
- Competente curriculare: ansambluri de cunostinte, abilitati (priceperi si deprinderi), atitudini si comportamente, capacitati intelectuale si profesionale etc. dobandite de cel care invata in actul complex si indelungat de invatare, cu care poate opera activ, elevat creativ si eficient, cu capacitati de autocontrol si autoreglaj (feedback), cu autoritate, responsabilitate stiintifica si socioprofe-sionaia in rezolvarea problemelor specifice ale domeniului in care s-a pregatit si va profesa. Un specialist cu competenta dovedeste: spirit de observare, analiza si interpretare a datelor; spirit de investigare (cercetare) stiintifica in vederea crearii noului, curaj, spirit de independenta, inventivitate, capacitate de diagnoza si prognoza etc. (vezi si: Cucos, C, Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2002).