Conceptul si semnificatiile studiului cu cartea
|
Studiul cu cartea (lectura) reprezinta o modalitate complexa de invatare, de munca si tehnica intelectuala independenta, care contribuie intr-o masura importanta la imbogatirea si aprofundarea cunostintelor si la formarea sj dezvoltarea capacitatilor intelectuale (spirit de documentare, atentie, memorie, imaginatie, gandire etc), la fundamentarea teoretica a actiunilor aplicative (practice) si de cercetare-proiectare in toate domeniile de specialitate.
Conceptul de carte include in general toate materialele scrise (tiparite sau realizate prin alte sisteme de multiplicare), asa cum sunt: manualele, cursurile si indrumarele scolare, culegerile de probleme (texte), tratatele, enciclopediile, dictionarele, revistele de specialitate etc. Cartea este, inca, unul dintre cele mai importante acte de memorie ale omenirii, ale cunoasterii ei.
Se poate afirma ca modul, calitatea si eficienta invatarii sunt nemijlocit legate de studiul cu cartea, de folosirea unei tehnici intelectuale stiintifice, rationale si eficiente de lectura.
Studiul cu cartea (lectura) s-a consacrat ca principala strategie de munca independenta, cu pronuntat caracter individual, care contribuie la transformarea tineretului scolar si universitar - mai ales, in subiect al educatiei, asigurandu-i in buna masura realizarea unei cunoasteri si invatari dobandite si eficiente.
Lectura antreneaza si dezvolta capacitati mintale, deoarece necesita un efort de gandire, de invatare constienta.
Cresterea continua a surselor si a volumului de informatii, ca urmare a progresului stiintifico-tehnic si cultural, accentuarea caracterului inter- si multidisciplinar al abordarii problemelor si necesitatea urgentarii rezolvarii si implicatiilor lor aplicative sporesc valentele studiului cu cartea.
Lectura are valoare, implicatii si eficienta deosebite, deoarece cartea reprezinta unul din importantele mijloace de memorare (de stocare) si transmitere de-a lungul generatiilor a tezaurului cultural-stiintific al umanilatii, absolut necesar continuitatii dezvoltarii cunoasterii si societatii, precum si dezvoltatii personalitatii si pregatirii tinerelor generatii pentru activitatea social-ulila creativa. Chiar in conditiile revolutiei stii n ti fio i-l eh aice contemporane, cand stocarea .si transmiterea informatiilor pentru documentarea stiintifica si pentru studiu se realizeaza printr-o serie de mijloace moderne, cum sunt bancile de date vehiculate de calculatoare, discotecile, filmotecile, mass- media (radioul, televiziunea, satelitii didactici etc), si tot mai mult de Internet, rolul cartii nu dispare.
Rolul si locul cartii se mentin atat in documentare, cat si in studiu, datorita faptului ca ea (cartea) este usor de procurat si folosit. In plus, studiul cu cartea are valente instructiv-educative specifice, determinand pe cel ce studiaza (invata) Ia eforturi intelectuale, fapt care asigura manifestarea si dezvoltarea capacitatilor intelectuale si profesionale. Desigur, si calculatorul personal conectat prin cablu la bancile de date, la INTERNET etc, va fi utilizat, pentru studiu, paralel cu cartile din biblioteca personala si in interactiune cu ele.
Tehnica si cerintele studiului cu cartea (lecturii)
|
Succesul muncii cu cartea (lecturii) necesita dobandirea de catre elev (student) a unei tehnici adecvate si eficiente de studiu. Lectura eficienta implica o tehnica de munca intelectuala. Aceasta tehnica necesita insusirea unor modalitati si procedee de documentare, de studiu si investigatie informationala, precum si formarea capacitatilor si deprinderilor de a realiza o lectura elevata si un randament intelectual, de a insusi stiinta de a citi, de a face o lectura eficienta.
1) Tehnica lecturii eficiente este legata nemijlocit de indeplinirea unor cerinte, printre care se pot evidentia:
a) o lectura relativ completa si eficienta este necesar sa inceapa cu studiul anumitor surse de informatii: mai intai cu sursele de informatii primare - manuale, cursuri, tratate si studii din revistele de specialitate, apoi cu sursele de informatii secundare - prelucrari de date, sinteze, buletine informative, culegeri de probleme si recenzii si la urma cu sursele de informatii tertiare - conferinte, expuneri, simpozioane, mass-media etc;
b) formarea capacitatii de a selecta cele mai importante date pentru studiul unei teme sau rezolvarea unei probleme, aceasta fiind ceruta de cresterea continua a volumului de informatii, conditie legata de descoperirea si intelegerea semnificatiilor de specialitate sub raport ideatic si aplicativ;
c) in conditiile unor surse multiple de informare, este necesar sa se imbine studiul notitelor de la curs (lectii), cu studiul nemijlocit al cartii, cu studiul informatiilor oferite de sistemele informative moderne - bancile de date, filmotecile, discotecile, Internetul etc, asigurandu-se baza tehnico-materiala necesara limbajelor si tehnicilor de dialogare si operare cu aceste mijloace moderne de stocare si transmitere (obtinere) a datelor;
d) studierea atat a surselor de informare interne in limba romana - carti, reviste etc. si traduceri din limbi straine, cat si studiul surselor externe, adica studiul cartilor, revistelor etc. in limbi straine, aceasta necesitand insusirea acestora;
e) sa se citeasca cu un scop bine precizat (imbogatirea cunostintelor, aprofundarea lor, asigurarea aportului teoretic al unei activitati practice etc);
f) sa se citeasca cu pasiune si traire intelectuala, cu vointa de a obtine rezultate superioare in invatare, studiul de specialitate sa se faca cu spirit critic stiintific, in sensul de a interpreta si verifica autenticitatea si verdicitatea adevarurilor, transformandu-le in convingeri stiintifice;
g) sa se citeasca mai intai textul integral, urmarind evidentierea ideilor (problemelor) importante (esentiale), apoi sa se citeasca textul pe secvente informationale, pas cu pas, asigurandu-se intelegerea si aprofundarea celor studiate, insotite de demonstratii, exercitii, calcule, aplicatii etc, iar la urma sa se reciteasca integral textul, pentru a realiza unirea (structurarea) datelor esentiale intr-un ansamblu informational unitar; o asemenea lectura sintetico-anali-tico-sintetica este ceruta indeosebi de textele noi complexe, care prezinta anumite dificultati de studiu;
h) sa se citeasca mult, zi de zi, pentru a asigura completitudinea si temeinicia studiului, evitand lectura "in asalt", in preajma etapelor de evaluare, a carei finalitate este de scurta durata si ineficienta;
I) lectura cartii de specialitate necesita consemnari sistematice sub forma de: rezumate (prezentarea concentrata a ceea ce este mai important din textele citite); conspecte (lat. conspectus - schita, tablou rezumativ), care prezinta concentrat, intr-o ordine sistematica, datele ce privesc o anumita tema, extrase pe baza studiului mai multor surse bibliografice; referate, care prezinta datele asemanator conspectului intr-o forma mai abstracta, generalizata si care, pe langa sintetizarea datelor din mai multe surse bibliografice, pot integra si rezultatele unor experimentari personale, insotite de concluzii si de deschideri spre noi investigatii; referatele se pot transforma in studii, care sa fie publicate in revistele de specialitate; fise, care se intocmesc pe hartie format A, si A6, adica pe o jumatate sau un sfert de coala de hartie; fisele se intocmesc pe teme (probleme) distincte, cuprinzand datele bibliografice din cartea (revista etc.) citata (autorul, titlul cartii, editura, anul aparitiei, paginile unde se afla prezentata tema etc.) si anumite informatii in legatura cu tema (problema) care fac obiectul fisei, cum ar fi un extras, o definitie, un scurt rezumat, insotit de o demonstratie, un calcul, o formula sau aplicatie, precum si o adnotare; fisele se pastreaza si se ordoneaza dupa sistemul clasificarii zecimale intalnite in biblioteci; consemnarile scrise realizate pe baza lecturii au certe valente si consecinte pozitive instructiv-educative, printre care mentionam: antreneaza si dezvolta capacitatile de selectie, sistematizare si sinteza; sporesc eficienta studiului prin caracterul activ-participativ al capacitatilor intelectuale; reduc timpul si efortul de studiu in cazul repetarilor, pregatirii examenelor etc.
Consemnarile facute in timpul lecturii formeaza capacitatea de a prezenta (expune) cele studiate atat pe cale scrisa, cat si pe cale orala, ambele modalitati de expunere fiind solicitate in actul de comunicare informationala, in activitatea profesionala si de viata in general. Trebuie avut in vedere si faptul ca cele scrise se pastreaza, pot fi recitite la nevoie, in timp ce cele orale se pot pierde, astfel incat este de luat in seama aprecierea: "Verba volant, scripta manent" (vorbele zboara, cele scrise raman) (Terentius: 190-l59 i.Hr., poet latin). Consemnarile sporesc eficienta invatarii; "Qui script, bis legit" ("Cine scrie, citeste de doua ori", spune maxima latina.
j) studiul cartii se poate face si in echipa (prin cooperare), economisindu-se timpul si valorificand inteligenta si eforturile membrilor echipei; acesta se poate realiza fie cand se studiaza o singura carte, impartindu-se capitolele pe membrii echipei, fie cand sunt de studiat mai multe surse bibliografice (carti, reviste etc), impartindu-se cartile pentru studiu pe membrii echipei; eficienta studiului in echipa necesita un coordonator, prezentarea si discutarea in echipa a datelor culese de catre fiecare membru al echipei;
k) in ceea ce priveste ritmul de studiu exista mai multe variante de lectura: a) ritm relativ lent, adica de a citi atent 100-200 cuvinte pe minut, staruitor, pagina cu pagina, fara graba, dar nici prea incet, respectand dictonul latin: ..festina lente" (grabeste-te incet); acest ritm de lectura este necesar studiului unor informatii noi, complexe, care prezinta anumite dificultati de intelegere; el poate fi aplicat, indeosebi, cand se foloseste studiul ritmic, zi de zi; b) citirea in ritm mediu 200-300 cuvinte pe minut - folosita mai ales la textele mai putin complexe si cu dificultati mai mici de intelegere, precum si in situatia cand te-ai familiarizat cu continuturile unui anumit domeniu de specialitate; c) citirea rapida - care este determinata obiectiv de existenta unui volum mare de informatii, dar si de cresterea continua a acestora, ca urmare a progresului stiinti-fico-tehnic, a "exploziei informationale"; ea este influentata uneori si de o situatie subiectiva, aceea ca nu s-a studiat ritmic, zi de zi, si esti "presat" ca intr-un timp scurt sa parcurgi un volum mare de informatii; citirea rapida poate deveni eficienta in etapele de recapitulare si sinteza a cunostintelor; citirea rapida incearca sa sporeasca capacitatea de lectura de la 100-200 cuvinte pe minut, la 800-l000 cuvinte pe minut; ea necesita insusirea unor algoritmi si tehnici de lectura; ea porneste de la faptul ca in unele situatii, unele texte citite contin o mare cantitate de informatii cunoscute, cantitate pe care cititorul poate sa o neglijeze in timpul lecturii, concentrandu-si atentia si capacitatile de intelegere asupra cuvintelor noi si importante; tehnica si capacitatea de citire rapida se pot insusi cu sau fara ajutorul unor mijloace tehnice. Citirea rapida se bazeaza pe exercitarea capacitatii de a cuprinde vizual si mental, dintr-o data, o secventa de text de 2-5 randuri scrise, privirea fiind concentrata, timp de cateva secunde, de sus in jos, pe centrul (diagonala) textului scris, cititorul urmarind sa identifice ("filtreze") si sa inteleaga informatiile noi, in mod succesiv, fara opriri; datorita fenomenului de redundanta din unele domenii ale cunoasterii, determinat de numarul relativ mare de informatii cunoscute, se apreciaza ca daca unele cuvinte noi n-au fost identificate in primele secvente, ele vor fi surprinse in secventele de text urmatoare ale citirii rapide. Citirea rapida se poate insusi prin urmatoarele modalitati si mijloace: a) pe o pagina de carte, cuprinzand cate o secventa de text de 2-5 randuri, concentrand privirea imaginativ pe centrul paginii sau dirijand-o cu un creion, se trece succesiv la alte secvente, pana la terminarea paginii; b) textul de studiu este imprimat pe un sul de hartie, amplasat pe un cilindru, care se invarteste constant in fata unei ferestruici si timp de cateva secunde devine vizibil prin secvente succesive de 2-5 randuri, care se citesc asemanator ca la o pagina de carte; c) in loc de un cilindru pot sa apara in fata unei ferestuici diapozitive, care sa fie vehiculate astfel incat sa se vada, timp de cateva secunde, succesiv, secvente de text de 2-5 randuri, citirea rapida facandu-se asemanator ca la procedeele prezentate mai sus; unele mijloace tehnice evidentiaza secventele de text de 2-5 randuri pentru citit cu ajutorul unui spot luminos, care se deplaseaza vertical, de sus in jos, pe marginea textului scris; specialistii apreciaza ca in urma a 30-50 de antrenamente (exercitii) se obtin capacitatea si deprinderea citirii rapide, rea-lizandu-se cresterea randamentului lecturii de 2-4 ori (200-800 cuvinte citite pe minut). Firma "Mina Rex" a pus pe piata un aparat de citire rapida, bazat pe citirea a "grupe de cuvinte".
. Cerinte de igiena lecturii.
Concomitent cu respectarea unor cerinte de insusire a unei tehnici de studiu eficient cu cartea, apare ca necesara si respectarea unor cerinte de igiena lecturii, printre care se pot mentiona:
a) sa se citeasca dupa un program de studiu, cu perioade (ore) relativ bine determinate, aceasta asigurand mobilizarea tuturor componentelor personalitatii si eforturilor pentru o lectura intensiva si eficienta, evitandu-se transformarea noptii in etapa de lectura si a zilei in etapa de odihna; unele cercetari sustin ca randamentul lecturii se obtine intre orele 9-l2 si 14-l7; desigur, prin antrenament se poate obtine randament in lectura si in alte intervale ale zilei, cum ar fi si intre orele 17-22, unii cercetatori sustinand ca seara obtin randament in lectura;
b) sa se citeasca cu optimism, fara tensiuni nervoase si psihice negative, pentru a spori capacitatea de receptare si intelegere;
c) alternarea lecturii mai multor discipline, cu specific diferit, care poate sa diminueze oboseala si sa mentina randamentul studiului o perioada relativ mai indelungata;
d) sa se citeasca in gand si nu cu voce tare, in conditii de liniste; zgomotul de fond al mediului ambiant sa nu depaseasca 50-60 dB;
. e) sa se citeasca in camere aerisite, cu temperatura in jur de 20°C si cu o umiditate a aerului de 50-60%;
f) lectura cartii sa se faca la masa de lucru si nu culcat in pat, deoarece randamentul citirii este favorizat de pozitia verticala a organismului;
g) unele cercetari au ajuns la concluzia ca anumite culori din natura sau ale mediului ambiant au un efect tonic asupra psihicului uman, care contribuie astfel la sporirea eficientei lecturii, astfel: culorile "reci" (albastru, verde inchis, gri, purpuriu si altele) favorizeaza o atmosfera de lectura serioasa, in timp ce culorile "calde" (rosu, galben-deschis, cafeniu-deschis, verde-deschis si altele) favorizeaza o atmosfera de relaxare, de destindere; un spatiu verde natural are "proprietatea" reconfortanta, odihnitoare; practica a dovedit ca si culoarea alba nestralucitoare favorizeaza un randament corespunzator al lecturii;
h) sa se evite abuzurile de stimulente pentru mentinerea si sporirea randamentului lecturii - cafeaua, medicamentele etc, nefolosindu-se in nici o situatie stupefiantele, drogurile, acestea devenind vicii cu efecte dezastruoase pentru fizicul si psihicul uman; sunt de luat in seama aprecierile: "omul nu moare, ci se omoara" (Seneca); "batranetea are destule lucruri dizgratioase, nu le mai adaugati si rusinea viciului" (Plutarch);
I) sa se alterneze rational efortul de lectura cu odihna activa (scurte pauze, plimbari si miscari fizice etc.) si la nevoie cu somnul, iar in cazuri deosebite cu tratamentul medical stiintific, acestea fiind solutiile juste si eficiente de inlaturare a oboselii accentuate, a starilor tensionale de ordin nervos sau psihic, de refacerea fortelor necesare obtinerii unui randament sporit al lecturii (studiului cu cartea);
j) desigur, eficienta studiului cu cartea este favorizata de faptul ca fiecare profesionist, si cu atat mai mult specialistii de inalta calificare, sa fie preocupati de a avea o biblioteca personala, tinuta la zi cu cele mai importante noutati publicistice.
