Modul în care mediul artificial interacţionează cu cel natural oferă comunităţii sau regiunii o identitate proprie. Clădiri atractive, existenţa unei zone pietonale, zone de parcare dar şi accesul la spaţiul verde poate contribui la calitatea vieţii unei comunităţi. Tocmai din acest motiv în planurile de dezvoltare urbană trebuie să se includă şi spaţiile verzi atât pentru estetică cât şi pentru oportunităţi de relaxare, recreere şi pentru dezvoltarea unei vieţi sociale normale.
Aşa cum s-a arătat în capitolul precedent, extinderea mediului antropic în defavoarea celui natural a dus la reducerea semnificativă a spaţiului verde din municipiul Cluj- Napoca. Conform unor indici de suprafaţă pentru spaţiile verzi din intravilan, situaţia normală ar trebui să arate cam aşa:
Tabelul 1. Indici de suprafaţă pentru spaţiile verzi-intravilan
Mărimea localităţii Numărul de Locuitori m˛ spaţiu verde/locuitor
mică Sub 20.000 9-13
mijlocie 20.000 - 100.000 12 -20
mare Peste 100.000 17 - 26
Sursa : Muja, 1994
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) apreciază că, pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor umane ar fi necesari 50 m˛ de zonă verde intravilană /locuitor şi 300.000 zonă verde extravilană/ locuitor. Faţă de datele prezentate mai sus, situaţia spaţiilor verzi în municipiul Cluj - Napoca este mult sub cerinţele optime, ceea ce presupune existenţa unui puternic disconfort pentru populaţie. În prezent oraşul are în jur de 318.000 locuitori, ceea ce înseamnă că fiecare locuitor ar trebui să aibă între 17 şi 26 m˛ de spaţiu verde. Raportând suprafaţa totală ocupată de spaţiile verzi din intravilan de 370 ha, la numărul de locuitori se obţine un indice de 11,6 m˛ spaţiu verde/locuitor, acest indice situându-se sub nivelul mediei pe ţară de 16,5 m˛ spaţiu verde /locuitor şi de aproape 5 ori mai mic decât optimul recomandat de OMS.
Potrivit rapoartelor de la RADP (Regia Autonomă a Domeniului Public), numărul spaţiilor verzi scade vertiginos de la un an la altul, astfel în 1990 era 15,6 m˛ spaţiu verde/locuitor, în 1998 era 11,1 m˛ spaţiu verde/locuitor, iar în 2005 s-a ajuns la 7,8 m˛ spaţiu verde/locuitor .
Din cauza dezvoltării urbane haotice există cartiere cu o lipsă acută de spaţii verzi, cum este de exemplu cartierul Mănăştur. Pe langă faptul că are această deficienţă, autoritatea publică locală a aprobat PUZ-ul şi PUD-ul unui proiect imobiliar în zona Mănăştur Sud, locul de agrement, unde locuitorii cartierului şi nu numai aveau parte de locuri de recreere şi destindere. În plus construcţiile din zona Făget reduc mult spaţiul verde al municipiului Cluj- Napoca, atât de necesar pentru o bună calitate a vieţii.
Zona Mănăştur - Sud (Făget)
Pădurea Mănăştur, aflată cândva în cea mai mare parte în proprietatea Consiliului Local Cluj - Napoca, a fost retrocedată Asociaţiei Fiii Vechiului Mănăştur, o parte au dobândit-o prin schimburi persoane private, şi o mică parte, neidentificată în teren, se mai află în proprietatea Consiliului Local.
În prezent, deasupra străzilor Negoiu, Mehedinţi şi Câmpului, în imediata vecinătate a blocurilor, terenul este parcelat, iar unele case au fost ridicate deja. Înaintând înspre pădurea Făget, în locul zonei de agrement urmează să se construiască un nou cartier rezidenţial. Totalul terenului de 35, 48 de ha este împărţit în trei părţi. Cea mai mare parte îi revine firmei SC Mănăştur Holding SRL, cea căreia îi aparţine proiectul imobiliar, astfel terenul cumpărat de la "Composesoratul Fiii Vechiului Mănăştur" însumează 27,57 ha. Celelalte două părţi, prima de 2,72 ha îi aparţine unei persoane fizice iar cea de-a doua de 5, 75 ha se află în proprietatea veteranilor de război.
Abuzul asupra naturii al acestor speculanţi de pe piaţa imobiliară, a dus la pierderea unui loc de recreere pentru locuitorii Mănăşturului. În această zonă, care conform PUG-ului municipiului Cluj -Napoca este spaţiu de agrement, oamenii aveau posibilitatea să iasă la iarbă verde, să se recreeze, fiind o oază de linişte departe de agitaţia oraşului aglomerat.
Locul pitoresc unde mănăşturenii veneau la iarbă verde
Înainte de-a introduce utilităţile în această zonă, investitorii au făcut un drum prin pădure, dinspre Cabana Făget, rezolvând astfel problema traficului de mare gabarit. Preţul acestui drum a fost defrişarea unei părţi din pădure, fără autorizaţia Ocolului Silvic, în custodia căruia se află pădurea Făget.
Din imagine se poate vedea drumul făcut de constructori şi o parte din pădurea defrişată, în partea stângă, în urma căruia au fost amendaţi de către Ocolul Silvic.
Conform Planului Urbanistic Zonal Mănăştur Sud aprobat de Consiliul local, nr. 53549/7270/ 19.09.2006, în această zonă va fi un complex de locuinţe colective şi individuale. Acestea vor fi dispuse astfel:
- locuinţe unifamiliale - POT 35% - P+M
- locuinţe unifamiliale şi coletive - POT 35% - P+2
- locuinţe colective - POT 30% - P+4
- locuniţe colective - POT 25% - P+6.