Conceptul de sistem de invatamant si functiile acestuia

Denumirea de sistem provine din limba greaca -systema (i), care inseamna ansamblul unor parti, corelate intre ele.
Dezvoltarea educatiei, in general, si cea a invatamantului, indeosebi, au determinat aparitia treptata, in fiecare tara, a unui ansamblu de institutii scolare de diferite grade, profile si forme, care au alcatuit sistemul de invatamant al acelei tari.
Sistemul de invatamant reprezinta ansamblul coerent al institutiilor scolare de toate gradele, profilele si formele, dintr-o anumita tara, care este conceput, organizat si functioneaza in baza unor principii educationale generale cu caracter organizatoric, iar unele si cu caracter juridic, precum si a unor standarde educationale.
Sistemul de invatamant asigura rezolvarea uneia dintre cele mai dificile si mai importante probleme socio-umane - educatia si pregatirea tinerei generatii, a fortei de munca, a specialistilor. De aceea, in mod firesc, filosoful german Immanuel Kant spunea ca "Educatia este cea mai mare si mai grea problema ce i s-a dat omului spre rezolvare". in Romania invatamantul este o prioritate nationala (Legea invatamantului).

Sistemul de invatamant din Romania este un subsistem al sistemului social global. El prezinta la intrare exigentele sociale contemporane privind educatia tinerei generatii, ale pregatirii fortei de munca si specialistilor si la iesire - finalitatile, valorizarea si eficienta institutiilor de instructie si educatie, obiectivate in "produsul" sau specific - oamenii pregatiti, forta de munca, specialistii, capabili sa se integreze cu randament si spirit creator in activitatile social-utile. intotdeauna, intre fluxurile de intrare si iesire actioneaza un fenomen de reglare si optimizare, denumit conexiune inversa (feedback).
Sistemul de invatamant contemporan din Romania se caracterizeaza prin deschidere si dinamism fata de nou, dezvoltandu-se si actionand in concordanta cu cerintele economico-sociale, cu progresul stiintifico-tehnic si cultural, cu aspiratiile poporului roman, in conditiile societatii civile si a statului de drept, democratic.
Sistemul de invatamant, asemanator educatiei in general, realizeaza cele trei functii educationale principale si anume: a) functia cognitiva, instructiv-educa-tiva si culturala, care-l formeaza pe om ca "homo cogitans" (omul care gandeste); b) functia praxiologica, de munca si aplicare a cunostintelor in practica, care-l formeaza pe om ca "homo faber" (omul care munceste si creeaza), si c) functia etico-axiologica, de valorificare, de evaluare corecta, care-l formeaza pe om ca "homo estimans" omul care apreciaza, valorizeaza corect si se comporta demn, civilizat.
in Romania invatamantul realizeaza idealul educational bazat pe traditiile umaniste, pe valorile democratiei si pe aspiratiile societatii romanesti, contribuind la pastrarea identitatii nationale. El dezvolta ca ideal educational o personalitate libera, multidimensionala, integrala, armonioasa, autonoma, demna si creativa.
Este necesar ca managementul educational sa constientizeze faptul, in toate sferele activitatii sociale, ca invatamantul si educatia nu sunt fenomene de consum, cum gresit au fost uneori considerate, ci fenomene care realizeaza cel mai valoros si eficient "produs" cu bataie lunga - omul pregatit sa exercite o profesiune social-utila. De asemenea, managementul educational este necesar sa asigure un raport rational si dinamic intre numarul oamenilor pregatiti prin studii si numarul cerut de diviziunea sociala a muncii, mentinand accesibilitatea reala a invatamantului de toate gradele pentru ca cei care au posibilitati intelectuale si materiale sa poata obtina pregatirea pe care o doresc.
invatamantul ca prioritate nationala este necesar sa se dezvolte in contextul interactiunii dintre cerintele dezvoltarii economico-sociale si cele ale dezvoltarii resurselor umane.
in procesul integrarii europene si al globalizarii, sistemul de invatamant romanesc este deschis relatiilor cu oganismele internationale de educatie, cum este UNESCO, si relatiilor cu sistemele de invatamant din alte tari, fapt obiectivat in participarea tarii noastre la realizarea unor programe educationale internationale precum Phare, Tempus, Socrates s.a.

Principiile sistemului de invatamant in Romania

Conceptul de principii ale sistemului de invatamant
Principiu (de la lat. principium -incepui, element fundamental, principiu) - norma, legitate sau teza fundamentala, care asigura orientarea organizarii si functionarii unui anumit sistem ideatic sau actionai, asa cum este si sistemul educational sau de invatamant dintr-o anumita tara.
Principiile sistemului reprezinta normele sau legitatile educationale generale, cu caracter organizatoric si juridic, care asigura orientarea, organizarea si functionarea coerenta, democratica si eficienta a ansamblului institutiilor scolare de toate gradele, profilele si formele din Romania.
in Romania, potrivit legii, se promoveaza principiile invatamantului democratic si se garanteaza dreptul la educatie generala si diferentiata, pe baza pluralismului educational, in beneficiul individului si al intregii societati.

Principiile sistemului de invatamant din Romania
in conformitate cu prevederile "Declaratiei universale a drepturilor omului" (O.N.U.- 1948), ale Constitutiei Romaniei (1992), ale Legii invatamantului (1995 si modificarile ulterioare) si avandu-se in vedere realizarile valoroase ale invatamantului pe plan mondial si din tara noastra, in conditiile dezvoltarii democratice, ale statului de drept si ale economiei libere, s-au stabilit si se aplica urmatoarele principii, care stau la baza organizarii si functionarii sistemului de invatamant: 14.2.2.. Dreptul la invatatura asigurat tuturor cetatenilor tarii, fara nici o discriminare; 14.2.2.. invatamant in principal de stat, dar si un invatamant particular si confesional; 14.2.2.. invatamant de toate gradele in limba romana, dar, potrivit legii, si in limba minoritatilor nationale si intr-o limba de circulatie internationala; 14.2.2.. invatamant bazat pe libertatea constiintei; 14.2.2.. invatamant de stat. general si obligatoriu; 14.2.2.. invatamant de stat gratuit si cu facilitati diverse pentru toate gradele de invatamant de stat; 14.2.2.. invatamant unitar:
14.2.2.. invatamant accesibil, deschis pentru toate gradele de invatamant;
14.2.2.. Autonomia universitara; 14.2.2.. invatamant apolitic; 14.2.2.. Educatie permanenta.

Dreptul la invatatura, asigurat tuturor cetatenilor Romaniei, fara nici o discriminare
in conditiile statului de drept, democratic, in Romania toti cetatenii patriei au drepturi si sanse egale la invatatura, fara nici o discriminare de natura sociala sau materiala, de sex, rasa, etnie, religie, politica etc, garantandu-se dezvoltarea si afirmarea personalitatii, dobandirea unei culturi si calificari profesionale, a unei educatii diferentiate, in conformitate cu rezultatele in pregatire si aptitudinile fiecaruia.
In virtutea drepturilor si sanselor reale la invatatura trebuie facute eforturi si create conditii egale de dezvoltare, dar aceasta nu inseamna ca in mod automat indivizii pot sa ajunga egali in dezvoltare si pregatire. Diversitatea omenescului in contextul diversitatii universale nu presupune in mod utopic egalitarismul dezvoltarii si calificarii, prin anularea ierarhiei posibilitatilor, competentelor, valorilor si performantelor individuale reale. in conditii de drepturi si sanse egale, in mod firesc si obiectiv, vor exista diferentieri si ierarhizari de pregatire, de competente si performante in dezvoltare si calificare.
in acest context, dreptul la invatatura nu presupune promovarea automata, fara acoperire, dintr-o clasa in alta, dintr-un an de studiu sau grad de invatamant in altul, existand astfel posibilitatea corigentelor si repetentiei.
Dreptul la invatatura pentru toti cetatenii tarii necesita si asigurarea dreptului la invatatura si la integrarea socio-profesionala si a diferitelor categorii de handicapati - neuropsihici, senzoriali, motorii etc. prin dezvoltarea corespunzatoare a invatamantului special. De asemenea, potrivit legii, acest principiu presupune si asigurarea dreptului si sanselor egale la invatatura, pe toate treptele de invatamant si pentru anumiti tineri din diferite tari ale lumii.

invatamant in principal de stat, dar si invatamant particular si confesional

Cea mai mare parte a invatamantului de toate gradele, profilele si formele din Romania este organizata de catre stat. Statul, prin Ministerul Educatiei si Cercetarii, asigura organizarea si functionarea institutiilor scolare de toate gradele, profilele si formele, sub toate laturile lor - organizatorice, de continut, didactice si de evaluare. Desigur, functia de coordonare a Ministerului Educatiei si Cercetarii se imbina cu functia de cooperare cu organele de stat beneficiare ale invatamantului, cu organele puterii locale, inspectoratele scolare si agentii economici, in conditiile unei descentralizari, autonomii scolare si a autonomiei universitare.
in Romania, cu avizul Consiliului National de Evaluare si Acreditare Academica - CNEAA, aviz confirmat de Ministerul Educatiei si Cercetarii si aprobat de Guvern, persoanele particulare, anumite organizatii, asociatii si agenti economici cu caracter privat pot organiza invatamant particular de toate gradele. invatamantul particular reprezinta o alternativa, atat competitionala, cat si pentru cuprinderea in invatamantul liceal, profesional si universitar a unui numar mai mare de tineri. Concurenta loiala in invatamant, ca in toate domeniile vietii sociale, reprezinta o conditie a progresului acestuia, a pregatirii calitativ superioare a tineretului studios.
in Romania, cu avizele Departamentului pentru culte si a Ministerului Educatiei si Cercetarii, cultele pot organiza invatamant confesional de diferite nivele pentru pregatirea personalului de cult. invatamantul confesional pentru pregatirea personalului de cult este organizat si in cadrul invatamantului de stat, potrivit legii.
in tara noastra, se pot organiza alternative educationale de genul Waldorf etc, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii.

invatamant de toate gradele in limba romana; invatamant si in
limba minoritatilor natio/mie si intr-o limba de circulatie internationala

in Romania, potrivit prevederilor Constitutiei si ale Legii invatamantului, invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana, ca limba oficiala de stat, obligatorie pentru toti cetatenii romani, indiferent de nationalitate. in consens cu aceste prevederi, planurile de invatamant cuprind un numar necesar de ore care sa asigure insusirea temeinica a limbii romane.
Avand la baza standarde internationale privind drepturile persoanelor ce apartin minoritatilor nationale, in Romania, potrivit legii, se asigura studiile si instruirea si in limbile minoritatilor nationale.
in Romania, in conformitate cu necesitatile pregatirii specialistilor pentru exercitarea in bune conditii a relatiilor externe de toate genurile, statul organizeaza unitati de invatamant si in limbi de circulatie internationala.
Sistemul de invatamant romanesc ofera posibilitatea functionarii unor institutii de invatamant superior cu structuri si activitati multiculturale pentru promovarea convietuirii interetnice armonioase si integrarii la nivel national si european. in invatamantul universitar de stat se pot organiza grupe, sectii, colegii si facultati cu predare in limbile minoritatilor nationale. in unitatile de invatamant cu predare in limba minoritatilor nationale este obligatorie insusirea terminologiei de specialitate in limba romana.
Prevederea constitutionala de studiere a limbii romane in invatamantul de toate gradele, de catre toti cetatenii tarii, indiferent de etnie (nationalitate) este o necesitate legica, obiectiva, care ofera posibilitatea insusirii culturii, civilizatiei si traditiilor valoroase ale poporului roman si a exercitarii drepturilor cetatenesti prevazute de Constitutie si legile tarii pentru toti cetatenii Romaniei.

invatamant bazat pe libertatea constiintei
in stransa corelatie cu prevederile "Declaratiei universale a drepturilor omului". Constitutiei Romaniei si Legii invatamantului, in invatamantul romanesc se aplica principiul libertatii constiintei, a gandirii si opiniilor, ca si a dreptului la credinta si la o anumita religie, care nu pot fi ingradite sub nici o forma. Acest principiu presupune manifestarea spiritului de toleranta, de intelegere si respect reciproc, in asa fel incat nimeni sa nu poata fi constrans la o credinta religioasa contrara convingerilor sale, putand convietui pasnic si constructiv cetateni religiosi, atei si agnostici.
in acest context, invatamantul nostru asigura atat pregatirea tinerilor in pas cu cele mai noi cuceriri ale stiintei, tehnicii si culturii, cat si educatia lor religioasa, prin predarea in invatamantul preuniversitar a religiei - ca obiect de invatamant, corespunzator optiunii elevului fata de o anumita religie, potrivit legii.
in invatamant este interzis prozelitismul religios.

invatamant general si obligatoriu

in Romania, pentru a realiza o cultura generala elevata si temeinica, o orientare scolara corespunzatoare, sanse relativ egale tinerilor pentru intrarea in invatamantul liceal si profesional, cat si pentru integrarea in activitatea social-utila. legea asigura un invatamant general si obligatoriu de 10 ani, care cuprinde scoala primara de 4 clase si gimnaziul de 4 clase si 2 clase de liceu.
Pentru realizarea unui invatamant obligatoriu elevat si eficient este necesar sa se depuna eforturi sustinute din partea factorilor educativi si a elevilor, dinami-zandu-se elevii buni si foarte buni sa obtina rezultate deosebite si sa se inlature fenomenul de delasare in cazul unor elevi care nu mai doresc sa continue studiile. Desigur, invatamantul obligatoriu nu inseamna promovarea elevilor automat, fara acoperire. Elevii care, cu tot ajutorul dat, nu obtin rezultatele corespunzatoare, pot ramane repetenti. Pana la implinirea varstei de 16 ani, copiii sunt obligati sa urmeze invatamantul general. Potrivit legii, parintii si tutorii legali sunt obligati sa asigure frecventarea de catre copii a invatamantului obligatoriu de 10 ani.

invatamantul de stat gratuit cu taxa si cu facilitati diverse la toate gradele de invatamant
Pentru a se realiza absolvirea invatamantului general si obligatoriu de 10 ani, dar si frecventarea celorlalte trepte de invatamant, statul asigura gratuitatea acestora, nepercepand taxe scolare, ci suportand de la buget cheltuielile de scolarizare. Statul asigura diverse facilitati pentru toate gradele de invatamant, prin subventii de la buget, ca si pentru constructii scolare, pentru dotarea tehnico-materiala si pentru pregatirea si plata personalului didactic, pentru burse acordate elevilor si studentilor merituosi si cu dificultati materiale, orfani si urmasi ai celor cazuti in Revolutia din decembrie 1989 etc. in invatamantul de stat s-au introdus taxe pentru un anumit numar de studenti.
Statul poate percepe anumite taxe scolare mai ales in invatamantul superior pentru un anumit numar de studenti.
In invatamantul particular se percep taxe scolare, avandu-se in vedere ca acest invatamant se organizeaza si functioneaza din resurse financiare proprii. Si in invatamantul de stat, studentii admisi peste numarul planificat de locuri subventionate platesc taxe ca si in invatamantul particular.
Este posibil ca in viitor, pe masura progresului economic, si institutiile de invatamant particular acreditate sa fie sprijinite material si financiar de stat, asa cum se procedeaza in unele tari apusene. De altfel, atat invatamantul de stat, cat si cel particular, pentru a-si indeplini cat mai bine obiectivele lor, este necesar sa fie finantate si din bugetele locale, de catre societatile comerciale, de institutiile private diverse, ca si de sponsori, avandu-se in vedere ca toti sunt beneficiari ai invatamantului - forta de munca si specialistii. Astfel s-ar putea ca si universitatile particulare sa primeasca studenti din randul categoriilor defavorizate, fara perceperea de taxe scolare.

invatamant unitar
in Romania, pentru a asigura sanse egale de pregatire si competenta, toate institutiile de invatamant de acelasi grad, profil si forma sunt organizate si functioneaza dupa o conceptie educationala unitara. Acest principiu fiind valabil si pentru invatamantul particular, deoarece are ca finalitate acordarea acelorasi diplome de studii ca si invatamantul de stat. Caracterul unitar al invatamantului este dat in principal de un mod unitar de organizare si de functionare. in mod deosebit de un continut unitar al invatamantului, oglindit in programe si planuri de invatamant unitare. Desigur, in aceste conditii este posibila competitia loiala prin modalitati diverse de realizare a selectiei continuturilor si a actului instructiv-educativ, in cadrul carora pot sa-si spuna cuvantul profesionalismul, competenta si maiestria cadrelor didactice, ca si seriozitatea, capacitatea si efortul sustinut al celor care invata, asigurandu-se astfel obtinerea de competente superioare in formarea si pregatirea tinerilor. De altfel, obtinerea locurilor in activitatea social-utila prin concurs si apoi activitatea profesionala propriu-zisa, dupa absolvirea scolii sau facultatii, vor ierarhiza si aprecia corespunzator valorile si competentele stiintifice, profesionale si civice obtinute.

invatamant accesibil, deschis pentru toate gradele de invatamant
Ca urmare a unui invatamant democratic, a dreptului si a sanselor egale de invatatura, in Romania, oricarui tanar, fara nici o discriminare, care obtine rezultate corespunzatoare la invatatura si promoveaza un grad de invatamant, i se ofera posibilitatea de a trece intr-un grad de invatamant superior celui absolvit, de la invatamantul primar, pana la cel superior, deci si la doctorat. Accesibilitatea in toate gradele de invatamant este asigurata si de caracterul invatamantului obligatoriu de 10 ani, de gratuitatea acestora, de facilitatile financiare date tinerilor studiosi prin burse, scutiri de taxe etc. in celelalte grade de invatamant si prin caracterul unitar al invatamantului.
Desigur, caracterul deschis al invatamantului de toate gradele poate implica si concursuri pentru intrarea in invatamantul liceal, profesional, postliceal si superior, inclusiv la doctorat, acestea fiind determinate de un anumit numar de locuri stabilit in functie de cerintele diviziunii sociale a muncii si de nivelul si competenta pregatirii, pentru a patrunde, intr-un grad de invatamant superior si intr-un anumit profil, tinerii cei mai merituosi.
Asigurarea de sanse egale pentru a trece dintr-un grad in altul de invatamant necesita inlaturarea discrepantelor dintre diferitele grade de invatamant, pentru ca trecerea sa se faca fara socuri si esecuri. Odata cu asigurarea de sanse egale de pregatire a tineretului este necesar sa se dezvolte si invatamantul elitelor, care sa ofere tinerilor supradotati posibilitatea unei pregatiri de inalta performanta si creativitate, benefica pentru ei si pentru societate.
In conditiile invatamantului accesibil din Romania, tinerii supradotati, care inainteaza in scolaritate prin ritm propriu la invatatura, pot promova doi ani de studii intr-un an scolar.
Caracterul deschis al invatamantului necesita eforturi sustinute si rezultate elevate la invatatura, pentru ca diplomele de studii acordate la terminarea fiecarui grad de invatamant sa fie acoperitoare, sa se bazeze pe competenta intelectuala si profesionala, pentru a fi omologate pe plan national si mondial, si pentru a face fata concursurilor profesionale pe care le vor sustine absolventii scolilor si facultatilor.

Autonomia universitara
invatamantul preuniversitar de stat este coordonat de Ministerul Educatiei si Cercetarii si Inspectoratele scolare, in cooperare cu organismele beneficiare si organele puterii locale, in conditiile descentralizarii scolare.
invatamantul superior dispune de autonomia universitara. Aceasta inseamna dreptul comunitatii universitare de a se conduce, de a-si exercita drepturile academice fara ingerinte ideologice, politice sau religioase, de a-si asuma competente si obligatii legale. Drepturile autonomiei universitare sunt stabilite in Carta universitara, elaborata de fiecare institutie de invatamant superior, conform legii. Autonomia universitara asigura democratizarea reala a invatamantului superior, descentralizarea conducerii si realizarea autoconducerii competente si eficiente a unitatilor de invatamant superior.
Pentru sporirea responsabilitatii si rolului managementului scolar se asigura autonomie si invatamantului preuniversitar prin descentralizare, bugete proprii ale scolilor si altele.
Ministerul Educatiei Nationale coopereaza cu un sistem de organisme consultative cum sunt:
- Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare;
- Agentia Romana de Asigurare a Calitatii invatamantului Superior -ARACI S;
- Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in invatamantul Preuniversitar - ARACIP;
- Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din invatamantul Superior;
- Consiliul National al Rectorilor;
- Consiliul National pentru Formare si Perfectionare continua - CNFP;
- Consiliul National pentru Reforma invatamantului;
- Consiliul National de Formare si Perfectionare a Personalului Didactic;
- Institutul National de Evaluare si Examinare - SNEE;
- Institutul de Stiinte ale Educatiei;
- Federatia Sportului Scolar si Universitar;
- Consiliul National al Bibliotecilor s.a.
Ministerul Educatiei si Cercetarii are raspunderea elaborarii, coordonarii si aplicarii politicii educationale, colaborand cu ministerele, organele puterii locale si ale societatii civile (sindicate etc.).
Pentru dinamizarea initiativei si creativitatii institutiilor de invatamant si ale cadrelor didactice este benefica conceptia Ministerului Educatiei si Cercetarii de a nu mai fi coordonator al detaliilor manageriale executive, ci mai ales un coordonator strateg al perfectionarii si dezvoltarii invatamantului viitorului.

invatamant apolitic
Sistemul de invatamant tine seama de politica educationala a statului nostru democratic. in invatamant, insa, nu se confrunta ideologiile si partidele politice, fiind excluse structura si organizatiile de partid si dominatia acestora. "Politica in invatamant constituie o piedica grava pentru demersul intelectului." (Fr. Mayor, fost Director General UNESCO).
Luand in considerare si aprecierile poetului si eseistului francez Paul Valery (187l-l945) se poate sustine ca politica in invatamant este "ana" care ne impiedica sa mai facem ceea ce gandim corect si obiectiv.
in invatamant actioneaza numai orientarile general-umane, valorile si practicile culturale, stiintifice, profesionale, pedagogico-metodice si moral-civice corespunzatoare unui stat de drept, democratic.
Cadrele didactice si tinerii pot face politica, daca doresc, in cadrul structurilor de partid existente in afara institutiilor de invatamant, in conditiile pluripartidismului, ale societatii civile si democratice.

Educatie permanenta
Educatia permanenta deriva din necesitatea continuarii instruirii si autoinstruirii si dupa absolvirea scolii si facultatii, in tot timpul vietii active, a vietii in general. Aceasta inseamna a tine pasul cu noul, cu cuceririle si realizarile din domeniile cultural, stiintific, tehnic, economic, medical, pedagogico-metodic, etic, juridic si socio-uman, in general, pe plan national si mondial. in acest context, sistemul de invatamant din Romania asigura perfectionarea pregatirii profesionale, stiintifice si culturale, etice etc. a tuturor cetatenilor tarii, precum si policalificarea si reciclarea (reconversia) lor profesionala - dupa caz.

Structura sistemului de invatamant

Structura sistemului de invatamant obiectiveaza organizarea invatamantului din Romania pe nivele (grade), profile si forme de institutii scolare intr-un ansamblu coerent si unitar. Ea imbina, in mod creator, traditiile si realizarile scolii romanesti cu realizarile in acest domeniu pe plan european si mondial.
Formele de invatamant sunt: zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta. in sistemul de invatamant pot functiona si unitati-pilot, experimentale si de aplicatie.

invatamantul prescolar de 3(4) ani
El are ca obiectiv completarea educatiei in familie. El cuprinde copiii de la 3 la 6 (7) ani, asigurandu-le atat formarea si dezvoltarea necesara corespunzatoare particularitatilor de varsta, cat si pregatirea lor pentru intrarea in scoala primara, cuprinzand in acest scop copiii de 6 - 7 ani si care va contribui la formarea si dezvoltarea lor fizica, intelectuala, afectiva si sociala etc, indeosebi prin joc didactic, dar si activitati cu intreaga grupa in proportie de cea 1/5 din orar, care prefigureaza pregatirea pentru ciclul primar. Activitatea se desfasoara in gradinite sub indrumarea educatoarei, absolventa a unei scoli normale (liceu sau colegiu pedagogic).

invatamantul primar de 4 ani, clasele l-IV, pentru copiii intre 7-l1 ani
invatamantul primar se organizeaza ca invatamant de zi.
La inscrierea in clasa I se va face o testare a copiilor pentru depistarea celor handicapati si cuprinderea lor in invatamantul special. in scoala primara pot intra copiii de varsta 6-7 arh, cu respectarea insa a unor cerinte si criterii psihofizio-logice si pedagogice privind dezvoltarea corespunzatoare a personalitatii. Ciclul primar face parte din invatamantul obligatoriu. invatamantul primar are ca obiective: insusirea de catre elevi a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor intelectuale de baza privind cititul, scrisul, socotitul (calculul aritmetic), exprimarea intr-o limba straina de circulatie internationala, precum si formarea deprinderilor de comportare civilizata, de orientare si actiune in spatiul natural geografic si sociouman inconjurator. Factorul educativ principal in invatamantul primar este invatatorul (invatatoarea), absolvent al unei scoli normale (liceu pedagogic sau colegiu de invatatori). Pot fi educatoare si invatatori si absolventi ai invatamantului superior, acestia purtand denumirea de institutori, care sunt salarizati in conformitate cu studiile superioare.

invatamantul gimnazial de 4 ani, clasele V-VIII, pentru copiii de 1l-l5 ani
El face parte din invatamantul general obligatoriu de 10 ani. invatamantul gimnazial este organizat ca invatamant de zi, dar poate fi organizat si ca invatamant seral si frecventa redusa sau la distanta. invatamantul gimnazial indeplineste urmatoarele obiective: insusirea elementelor fundamentale de stiinta si cultura generala, cel putin a unei limbi straine de circulatie internationala, formarea capacitatilor generale si de educatie tehnologica, formarea priceperilor si deprinderilor necesare unei activitati practice generale (preprofesionalizare), cerute de nevoile orientarii si selectiei scolare si profesionale dupa absolvirea gimnaziului, precum si educatia civica pentru realizarea unei comportari civilizate si a unor orientari si actiuni corespunzatoare in mediul sociouman inconjurator. Evaluarea cunostintelor din gimnaziu se face prin teze cu subiect unic sustinute de elevi in clasele a VH-a si a VlII-a. Absolventii gimnaziului pot urma liceul sau scoala profesionala. Cadrele didactice din gimnazii sunt in general absolventi ai colegiilor universitare de 3 ani, dar si absolventi ai universitatilor, avand toti titlul de profesori.


in invatamantul liceal sunt admisi elevii absolventi ai gimnaziului, care au si promovat testele nationale de selectie.
Liceele functioneaza cu mai multe profiluri - teoretic - real si umanist, informatic, tehnic, economic, administrativ, de servicii, agricol, silvic, agromontan, pedagogic (scoli normale), de arta, sportiv, militar si teologic. in licee se realizeaza urmatoarele obiective: imbogatirea si aprofundarea cunostintelor de stiinta si cultura generala, dezvoltarea capacitatilor intelectuale, indeosebi a gandirii, conturarea unei dimensiuni practice a cunostintelor dobandite, intelegerea elementelor si metodelor cercetarii, insusirea cel putin a unei limbi straine de circulatie internationla. formarea unei comportari civice si morale demne si pregatirea pentru continuarea studiilor. in liceele de specialitate se asigura si dobandirea unei profesii, sustinandu-se o lucrare practica, iar cei care o promoveaza obtin un atestat de calificare. La absolvirea liceului se da examenul de bacalaureat, iar cei care-l promoveaza obtin diploma de bacalaureat. Absolventii liceului, cu diploma de bacalaureat, pot continua studiile in invatamantul superior, in conformitate cu criteriile de admitere stabilite de universitati. Absolventii liceului care nu vor urma invatamantul superior pot urma o scoala postliceala sau se pot incadra intr-o activitate social-utila, perfectionandu-si calificarea Ia locul de munca. Cadrele didactice din licee sunt absolventi ai invatamantului superior, cu diploma de licenta si de master, fiind incadrati ca profesori.
Absolventii liceului care au promovat toate clasele cu medii generale de 9,50 si cu media 10 la bacalaureat primesc diplome de merit.
in mod exceptional, universitatile pot stabili criterii care, incepand cu clasa a Xl-a, sa ofere posibilitatea elevilor performanti sa aiba acces la unele cursuri universitare, fiindu-le recunoscute disciplinele promovate dupa obtinerea diplomei de bacalaureat si admiterea in universitate. De asemenea, absolventii de liceu performanti, daca doresc pot concura pentru obtinerea "Bacalaureatului international", a carui diploma este recunoscuta in Europa.

Invatamantul profesional de l-3 ani
in invatamantul profesional intra, in limita numarului de locuri stabilit, absolventi ai gimnaziului.
invatamantul profesional se desfasoara pe doua module:
a) scolile de arte si meserii clasele IX-X, care se finalizeaza cu un Examen de Certificare a Competentei profesionale de nivel I si
b) anul de completare ci. a Xl-a, care se finalizeaza cu un Examen de Certificare a Competentei profesionale de nivel II. Absolventii invatamantului profesional au dreptul sa continue studiile liceale, ci. XII si XIII, ca rata progresiva a liceului.
Cadrele didactice din scolile profesionale sunt absolventi ai invatamantului superior de diverse profile, in calitate de profesori.

invatamant postliceal de 1 - 3 ani
invatamantul postliceal cuprinde: scolile postliceale si scolile de maistri. Ambele tipuri de scoli se finalizeaza cu examene de absolvire, conferindu-se absolventului certificat de competenta profesionala.

Scolile postliceale l-3 ani
Scolile postliceale pregatesc tehnicieni pentru diverse ramuri economico-so-ciale: industrie, agricultura, invatamant, sanatate etc.


invatamantul de maistri de l-3 ani
in scolile de maistri pot intra, prin examen sau concurs, dupa caz, absolventi de liceu cu stagiu de productie si recomandari ale unitatilor economice, industriale, de constructii etc.

invatamantul superior (universitar)'
invatamantul superior (universitar) are menirea sa pregateasca specialisti cu calificare superioara pentru toate domeniile cunoasterii si socioumane -stiinta, cultura, invatamant, arte, economie (industrie, agricultura, comert, finante, banci, etc), ordine publica, aparare nationala, sport, turism, justitie, politica, culte, management etc.
Activitatea invatamantului superior se realizeaza in urmatoarele genuri de institutii: Universitati, Institute, Academii de studii etc.
invatamantul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizare aprobata de Guvern si cu taxa conform legii. in invatamantul universitar de stat gratuit se percep unele taxe, cum sunt cele pentru: depasirea duratei de scolarizare, admiteri, inmatriculari, repetarea examenelor si a altor forme de evaluare si activitatile neincluse in planul de invatamant, corespunzator criteriilor stabilite de Senatele universitare.
Pot participa la admitere in invatamantul universitar absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat, conform normelor fiecarei Universitati, stabilite in baza criteriilor generale ale Ministerului Educatiei si Cercetarii. Pot fi admisi fara admitere cei care au obtinut distinctii in unul din ultmiii doi ani de studii la olimpiadele scolare si internationale sau la concursurile artistice sau sportive de nivel continental, mondial si olimpic. Se bucura de unele inlesniri si cei care au obtinut premii la concursurile de nivel national sau pe grupe de tari.
invatamantul universitar se realizeaza in forme de activitate didactica: de zi, seral, cu frecventa redusa si Ia distanta.
invatamantul universitar este organizat pe trei cicluri: 14.3.5.. Studii universitare de licenta; 14.3.5.. Studii universitare de masterat si
14.3.5.. Studii universitare de doctorat.

Durata fiecarui ciclu de studii universitare se stabileste de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Organizarea fiecarui ciclu de studii universitare este de competenta universitatilor cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii.
Oferta educationala a invatamantului universitar pe cicluri cu cerintele pietei muncii si cu dezvoltarea vietii sociale se stabileste de Ministerul Educatiei si Cercetarii in colaborare cu universitatile si cu partenerii sociali.
Durata fiecarui ciclu de studii universitare este determinata de numarul de credite transferabile, in conformitate cu Sistemul european de credite de studiu transferabile - E.C.T.S.

Studii universitare de licenta
Studiile universitare de licenta corespund unui numar de 180-240 credite.
La invatamantul de zi, durata studiilor este in principiu de 3 ani, corespunzatoare a 180 credite. Sunt insa facultati din invatamantul tehnic, juridic cu rata de 4 ani (240 de credite). invatamantul medical si cel de arhitectura au durata de 6 ani (360 credite). La invatamantul seral durata studiilor este mai mare cu un an. La invatamantul cu frecventa redusa si la cel la distanta durata studiilor se reglementeaza prin hotarare de guvern.
Studiile de licente asigura o pregatire generala si de specialitate teoretica si practica adecvata executarii unei profesii, corespunzator cererii pietii fortei de munca.
Absolventii cu diploma de licenta pot exercita profesii, in conformitate cu competentele si drepturile corespunzatoare diplomei, avand posibilitatea sa continue studiile universitare de masterat. Diploma de licenta atesta ca titularul ei a dobandit competente generale si de specialitate corespunzatoare executarii unei profesii anumite.
Competentele de specialitate sunt stabilite de factorii educativi proprii fiecarui domeniu profesional.

Studii universitare de masterat
Admiterea la studiile universitare de masterat se face numai pentru cei care au diploma de licenta.
La invatamantul de zi durata studiilor este de 2 ani, corespunzator a 120 credite. Astfel, durata studiilor universitare de licenta si a celor de masterat trebuie sa corespunda unui numar de 300 de credite transferabile. Pentru studiile universitare de 5 si 6 ani la invatamantul de zi, diplomele obtinute sunt echivalente titlului de master.
Studiile universitare de master se organizeaza prin invatamant de zi. Ele pot fi organizate prin invatamant cu frecventa redusa si invatamant la distanta - durata lor fiind stabilita prin hotarare de guvern. Studiile universitare de masterat asigura aprofundarea pregatirii in domeniul studiilor de licenta sau intr-un domeniu apropiat, dezvoltarea capacitatilor de cercetare stiintifica, constituind o baza pregatitoare pentru studiile universitare de doctorat.
Diplomele de master atesta ca titularii lor au dobandit competente generale si de specialitate corespunzatoare exercitarii unei profesii anumite. Absolventii cu diploma de licenta (studii universitare de 3 ani) pot ocupa posturi didactice (de profesori) in invatamantul primar si gimnazial, cu conditia dobandirii pregatirii psihopedagogice si metodice in cadrul modulului Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic - DPPD (30 credite) finalizat printr-un atestat de profesor. Absolventii cu diploma de master pot ocupa posturi didactice in invatamantul liceal, cel postliceal si cel universitar cu conditia dobandirii pregatirii psihopedagogice si metodice in cadrul modului II al DPPD (30 credite), finalizat cu un certificat de profesor.

Studiile universitare de doctorat
Admiterea la doctorat se realizeaza prin concurs, obtinandu-se calitatea de doctorant (drd.).
La concursul de doctorat se pot prezenta numai specialistii cu diploma de master sau cu diploma echivalenta cu cea de master, potrivit legii.
Studiile universitare de doctorat au durata de 3 ani. in cazuri speciale, determinate de necesitatea unei perioade mai mari de documentare, experimentare etc, durata se poate prelungi cu l-2 ani, la propunerea conducatorului de doctorat si cu aprobarea Senatului Universitatii care organizeaza doctoratul. Doctoratul reprezinta o treapta superioara a studiilor universitare marcata de cercetare stiintifica si creativitate. Dupa promovarea anumitor examene, sustinerea unor referate, elaborarea temei de doctorat pe baza de documentare si experimentare, se sustine teza de doctorat, in cadrul consiliului profesoral (stiintific) al institutiei ce organizeaza doctoratul. Teza de doctorat aprobata se omologheaza de catre Senatul Universitatii (sau Consiliul stiintific al institutiei stiintifice) si se inainteaza M.Ed.C, care prin Consiliul National de titluri stiintifice si academice aproba Diploma de doctor in specialitatea evidentiata de Teza de doctorat, care se confera prin ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii.
Titlul de doctor intr-o anumita specialitate ofera titularului anumite drepturi in ocuparea unor functii, a unor beneficii financiare. Reglementarile specifice studiilor universitare de doctorat se stabilesc de Ministerul Educatiei si Cercetarii si se aproba prin hotarare de guvern.

Perfectionarea cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar
Dupa pregatirea initiala in facultate in care s-au obtinut diplome de licenta si master, precum si atestatul si certificatul de profesor prin DPPD, pentru cadrele didactice din invatamantul preuniversitar sunt organizate forme de perfectionare, astfel:

Perfectionare didactica
Aceasta cunoaste trei forme:
a) Definitivarea in invatamant, dupa un stagiu de 2 ani.
b) Gradul didactic II.
c) Gradul didactic I.
Aceste forme de perfectionare sunt realizate prin cursuri de specialitate psihopedagogica si metodica, finalizate prin examen. Promovarea acestor forme de perfectionare asigura cadrelor didactice anumite drepturi, inclusiv financiare

Perfectionarea profesionala
Se realizeaza o data la 5 ani in cadrul a 90 de credite transferabile ne programe acreditate. Aceasta perfectionare cunoaste trei forme a 30 de credite fiecare:
a) Perfectionarea de specialitate.
b) Perfectionarea psihopedagogica.
c) I.T. invatamantul asistat de calculator.

Formarea continua
Ea cunoaste urmatoarele forme:
a) Comisiile metodice, cadrele de specialitate si ariile curriculare.
b) Cercurile pedagogice pe: scoala, grupuri scolare, pe judete, iar in Bucuresti pe sectoare si municipiu.
c) Seminarii, simpozioane, cercetari stiintifice si aplicative, portofoliul profesorului, consiliile profesorale etc.

Perfectionarea cadrelor didactice din invatamantul universitar se realizeaza prin:
- programe de documentare si schimburi de experienta la nivel national si international;
- programe de specializare si cooperare interuniversitara in tara si strainatate;
- programe de cercetare stiintifica realizat in tara sau strainatate prin cooperare internationala;
- inovare educationala, creatie stiintifica, tehnica, artistica etc.

invatamant permanent
invatamantul permanent (educatia permanenta) asigura accesul la stiinta, cultura, tehnologii moderne, informatizare etc. al tuturor cetatenilor tarii in vederea adaptarii pregatirii lor generale si profesionale la mutatiile intervenite in toate sferele vietii sociale, fiind organizat de Ministerul Educatiei si Cercetarii in cooperare cu celelalte ministere, cu regiile autonome, societatile comerciale, universitatile populare, mass-media etc, fie impreuna cu unitatile de invatamant, fie separat. El se desfasoara sub forme diverse si anume: cursuri, seminarii, dezbateri, simpozioane, conferinte, mese rotunde etc, urmarindu-se sa contribuie la perfectionarea pregatirii generale, stiintifice, profesionale, juridice, etico-ceta-tenesti, manageriale, cultural-artistice etc a adultilor la toate nivelurile si profilele de pregatire. Ele pot sa asigure si recalificarea sau reconversia profesionala a oamenilor, dupa caz.

invatamantul special
Sistemul romanesc de invatamant cuprinde si o retea de scoli speciale pentru copii si elevi cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de Hmbaj, socioafective si de comportament sau cu deficiente asociate, in vederea instruirii si educarii lor, in functie de tipul si gradul de handicap, stabilite de comisia de expertiza speciala, invatamantul special se desfasoara pe baza de documente scolare si strategii didactice adecvate tipului de handicap, asigurandu-se atat pregatirea intelectuala, cat si pregatirea practica in vederea integrarii copiilor in reteaua invatamantului general sau special, precum si intr-o munca social-utila. Educatia inclusiva este menita sa aduca schimbarea si accelerarea invatamantului special.

Alte profiluri de invatamant
Legea invatamantului asigura organizarea pregatirii tineretului corespunzator profilurilor specifice tuturor domeniilor sociale, dar si a unora mai specifice, cum sunt: invatamantul cooperatist, invatamantul de arta, invatamantul militar, invatamantul sportiv etc.
Datele prezentate evidentiaza faptul ca sistemul de invatamant romanesc este in concordanta cu traditiile valoroase indelungate ale scolii noastre de toate gradele, dar si cu cerintele si exigentele democratice si ale statului de drept, cu exigentele progresului stiintifico-tehnic si cultural national european si mondial. invatamantul nostru trebuie sa priveasca cu indrazneala viitorul, orientandu-se si restructu-randu-se in toate componentele sale corespunzator exigentelor dezvoltarii societatii informationale, a societatii cunoasterii. Se poate afirma ca sistemul de invatamant din Romania contemporana are performante valorice, de competenta si eficienta ridicate, integrand invatamantul romanesc in randul sistemelor de invatamant avansate din Europa si din lume. In acest context, in Romania ca tara europeana functioneaza si structuri de invatamant prin cooperare cu unitati din strainatate, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii si conform acordurilor interguvernamentale. Recunoasterea diplomelor universitare si asigurarea posibilitatii de a profesa in tarile Uniunii Europene trebuie sa aiba la baza o inalta, creativa si eficienta pregatire de specialitate, inclusiv stapanirea de limbi straine. Este necesar ca factorii de decizie la nivel national sa aprecize ca invatamantul reprezinta, alaturi de economie si alte domenii sociale importante, o prioritate nationala deosebit de valoroasa si eficienta pentru progresul si regenerarea spirituala, morala si profesionala a tarii, care necesita toata atentia si sprijinul material, financiar si managerial al statului, al intregii societati.

invatamantul elitelor - invatamant pentru copiii si tinerii supradotati
a) Necesitatea si implicatiile psihosocioeducative ale invatamantului pentru copiii si tinerii supradotati
Pedagogia - stiinta educatiei, in concordanta cu principiile democratiei, ale dreptului la educatie al tuturor cetatenilor, sustine nu numai principiul sanselor egale la educatie, ci si valorificarea la maximum a potentialului diferentiat al fiecarei individualitati - ca personalitate in devenire. Ea porneste de la faptul incontestabil ca diferentierile individuale reprezinta o realitate obiectiva, care necesita sisteme educative diferite. In acest context, orice neglijare a instruirii specifice copiilor si tinerilor supradotati reprezinta o frustare a acestora si un deserviciu adus societatii.
Demersul psihosocioeducativ trebuie sa contribuie la inlaturarea nepasarii, neincrederii sau invidiei fata de invatamantul pentru supradotati si sa creeze o atmosfera si conditii favorabile pentru ca sistemul nostru de invatamant sa includa si sa dezvolte treptat un invatamant al elitelor, care sa asigure o instruire adecvata si eficienta pentru copiii si tinerii supradotati, aceasta realizare fiind atat in beneficiul supradotatilor, cat si in beneficiul societatii, deoarece acestia vor putea contribui la progresul societatii. Acesta presupune atat o renuntare la restrictiile, rigiditatile si retinerile ideatice si practice manifestate pana acum fata de cei supradotati, cat si o modificare a mentalitatilor in directia acceptarii constiente a invatamantului elitelor.
b) Caracterizarea si identificarea copiilor si tinerilor supradotati'
Copiii si tinerii supradotati se caracterizeaza si pot fi identificati, in principiu, printr-un potential intelectual, aptitudinal si de alte naturi deosebit de ridicat. Acesta implica printre altele:
- coeficient de inteligenta mare, de la 95-l50 si chiar mai mare;
- rezultate remarcabile la invatatura; (IQ = V.I./V.C. . 100)2;
- precocitate pe diverse planuri;
- cunostinte generale si de specialitate dezvoltate si temeinice;
- aptitudini valoroase, talent si manifestari geniale in anumite domenii;
- curiozitate investigatorie;
- receptivitate la nou;
- gandire divergenta, flexibila si creativa;
- imaginatie creativa;
- ingeniozitate, inventivitate, creativitate, originalitate;
- spirit de observatie independenta si spirit critic dezvoltat:
- spirit competitional;
- afectivitate pozitiva;
- caracter civilizat si vointa puternica;
- responsabilitate personala si sociala;
- adaptabilitate sociala;
- capacitate manageriala;
- uneori, superioritate in dezvoltarea fizica si multe altele.
Printre procedeele de identificare a elementelor ce evidentiaza potentialul ridicat al tinerilor supradotati, pot fi mentionate urmatoarele: observatia.
' vezi: Mihai Tigau. Copiii supradotati, Editura Societatea Stiintifica si Tehnica. Bucuresti, . 21.Q. - coeficient de inteligenta, V.I. - varsta intelectuala; V.C. - varsta cronologica.
testele docimologice, de inteligenta, de cretivitate, de aptitudini, de abilitati practice, de opinie si interese etc, analiza proceselor teoretice si aplicative, analiza rezultatelor de la diverse concursuri (competitii) interne si internationale, indeosebi de la olimpiadele, concursurile pe profesii etc.
c) Alternative si strategii de instruire a copiilor si tinerilor supradotati Printre alternativele de instruire se pot evidentia urmatoarele:
- admiterea precoce in treptele de invatamant superioare;
- admiterea intr-o treapta de invatamant de nivel superior fara concurs;
- organizarea de clase (ani de studiu) diferentiate in functie de coeficientul intelectual, de interese, de genul si nivelul de aspiratie, de nivelul de reusita etc;
- obiective si curriculumuri elastice, stabilite in functie de performantele insusirilor, de nivelurile aptitudinilor, de ritmurile de progres etc;
- instruire in clase (ani de studiu) obisnuite, bazate si pe programe specifice supradotatilor;
- clase, laboratoare si scoli speciale pentru supradotati, cu durate limitate de l-2 ore pe zi sau l-2 zile pe saptamana;
- centre complexe separate, de performante cu program complet de instruire a supradotatilor, pe trepte de invatamant etc, dintre care se selectioneaza olimpicii etc.
Printre strategiile de instruire a copiilor si tinerilor supradotati:
- metodele si formele didactice activ-participative, euristice si interactive;
- studiul individual bazat pe tehnica de a invata si reinvata singur cu cartea si calculatorul;
- invatamant asistat de calculator;
- documentare bibliografica si investigatii practice;
- actiuni de autoinstructie, autoformare, autocontrol, autoevaluare si autoreglaj, insotite de fenomenul de feedback si altele.
Strategiile didactice folosite in invatamantul supradotatilor trebuie sa transforme, treptat, elevul si studentul in subiect al educatiei, iar pe profesor, intr-o masura sporita, intr-un consultant, oferindu-le acestora autonomie in invatare.
d) Curriculum pentru instruirea copiilor si tinerilor supradotati
Pentru instruirea supradotatilor este absolut necesar sa se selecteze si sa se puna "in opera" continuturi didactice de nivel stiintific ridicat, flexibil, mereu innoit, in pas cu cele mai noi cuceriri stiintifice, diferentiat in functie de particularitatile, interesele, ritmurile de studiu si nivelurilor de progres la invatatura ale supradotatilor, continuturi obiectivate in planuri, programe si manuale scolare (universitare) specifice potentialului supradotatilor.
in concluzie, concomitent cu crearea conditiilor pentru un invatamant al elitelor, printre care si profesori specializati pentru acesta, este necesar ca acesta sa nu duca nici la desconsiderarea copiilor si tinerilor din invatamantul obisnuit, nici la izolarea, ingamfarea si ruperea de aspectele sociale a celor supradotati, ci invatamantul elitelor trebuie sa fie un model deosebit de instruire, care sa influenteze cresterea calitatii si eficientei invatamantului obisnuit, realizarea intelegerii, respectului, cooperarii si ajutorului dintre copiii si tinerii supradotati si copiii si tinerii majoritari din invatamantul obisnuit. Instruirea specifica a celor supradotati trebuie realizata in mod flexibil, inteligent si eficient in cadrul invatamantului obisnuit, dar si in cadrul unui invatamant al elitelor.

Scriitori romani