Singurul mod de contracarare a fenomenului delincvential juvenile consta intr-o strategie integrata, la nivel national si European, considera deputatii europeni. O astfel de strategie va trebui sa includa trei principii directoare: prevenirea, masurile judiciare si masurile extrajudiciare (intre care includerea sociala a tuturor tinerilor). Toti actorii societatii trebuie implicati direct in definirea si aplicarea unor strategii nationale, mentioneaza raportul. Conform Katerinei Batzeli, este nevoie de o politica integrata si eficienta in plan scolar, social, familial si educativ, care sa contribuie la transmiterea valorilor sociale si civice si la socializarea din timp a tinerilor. Reducerea inegalitatilor sociale si a saraciei in randul copiilor este, totodata, cruciala.
Prevenirea delincventei juvenile ar trebui exercitata dupa cum urmeaza:
- la nivel primar (pentru toti cetatenii)
- la nivel secundar (minorilor cu comportament delincvent ocazional)
- la nivel tertiar (minorilor cu comportament delincvent persistent)
Statele Membre ale Uniunii Europene, in colaborare cu Comisia Europeana, ar trebui sa stabileasca, fara intarziere, standarde minime si principii directoare comune in ce priveste actiunile de prevenire a delincventei juvenile. "N-ar trebui sa se recurga la masuri grave sau la sanctiuni penale decat in ultima instanta si doar atunci cand este absolut necesar". Comisia ar trebui sa instituie un Observator European pentru Delincventa Juvenila, care sa centralizeze statistici de la Statele Membre, sa asigure schimb de bune practici si sa planifice programe noi inter-regionale, Europene si internationale. Comisia ar trebui, totodata, sa propuna un program-cadru la nivel comunitar, cu actiuni de prevenire, de sprijin al initiativelor organizatiilor interguvernamentale si al cooperarii inter-statale, cu posibilitati de finantare a proiectelor-pilot regionale si locale. Programul ar contribui la promovarea practicilor la scara europeana, si ar asigura infrastructuri sociale si pedagogice.
Obiective urmarite de catre Uniunea Europeana in scopul elaborarii unei
strategii europene pentru prevenirea delincventei juvenile
Se recomanda statelor membre, in colaborare cu Comisia, sa elaboreze si sa adopte fara intarziere o serie de norme si principii directoare minime in domeniul delincventei juvenile, comune tuturor statelor membre, care sa se axeze pe cei trei piloni fundamentali reprezentati de: preventie, de masurile judiciare si extrajudiciare si, de reabilitare, integrare si reinsertie sociala, pe baza principiilor stabilite la nivel international prin Regulile de la Beijing si Principiile de la Ryad, prin Conventia ONU privind drepturile copilului, ca si prin alte conventii internationale din acest domeniu;
Se considera ca obiectivul unei abordari comune la nivel european ar trebui sa fie acela de a elabora modele de interventie pentru solutionarea si gestionarea delincventei juvenile, in timp ce recurgerea la masuri privative de libertate si la sanctiuni penale ar trebuie sa constituie ultima alegere si sa fie aplicata doar atunci cand se considera absolut necesar;
Se mai considera ca integrarea si participarea tinerilor la toate chestiunile si deciziile care-i privesc sunt conditii indispensabile pentru definirea unor solutii comune, care sa se bucure de success.
Uniunea Europeana solicita Comisiei sa stabileasca criterii specifice pentru toate statele membre privind colectarea statisticilor nationale, pentru a se asigura ca acestea sunt comparabile si deci utilizabile in procesul de elaborare a masurilor la nivel european; invita statele membre sa participe activ la activitatile Comisiei, prin punerea in circulatie si furnizarea de informatii provenind de la toate autoritatile nationale, regionale si locale competente, de la asociatii, ONG-uri si alte organizatii ale societatii civile, care desfasoara activitati in acest domeniu. Comisia si autoritatile nationale si locale din statele membre ar trebui sa se inspire din cele mai bune practici aplicate in statele membre, care mobilizeaza intreaga societate si includ actiuni si interventii pozitive din partea asociatiilor de parinti si de ONG-uri in scoli, si a asociatiilor de cartier, precum si sa evalueze rezultatele experimentelor intreprinse in statele membre in ceea priveste acordurile de cooperare intre autoritatile politienesti, institutiile de invatamant, autoritatile locale si organizatiile de tineret si serviciile sociale la nivel local, cu respectarea regulii confidentialitatii. Statelor membre li se recomanda sa se inspire din cele mai bune practici proprii pentru combaterea escaladarii ingrijoratoare a consumului de droguri in randul minorilor si a delincventei asociate acestui consum, si din cele mai bune solutii, in special de ordin medical, aplicabile in cazul consumului problema.
Comisia si statele membre ar putea incepe prin a valorifica mijloacele si programele europene existente, in care sa integreze actiuni de prevenire si combatere a delincventei juvenile, ca si de reinsertie normala in societate a delincventilor si victimelor: - programul specializat pentru "Prevenirea si combaterea criminalitatii" (2007-2013), axat in principal pe prevenirea criminalitatii si protectia victimelor,
- programul specializat "Justitia penala" (2007-2013), care urmareste promovarea cooperarii judiciare in domeniul penal, pe baza recunoasterii si increderii reciproce, a intaririi legaturilor si a schimbului de informatii dintre autoritatile nationale competente,
- programul DAPHNE III privind combaterea violentei impotriva copiilor si tinerilor,
- programul "Tineretul in actiune" (2007-2013), a carui prioritate principala o constituie sustinerea tinerilor cu mai putine oportunitati sau provenind din medii mai putin favorizate,
- actiunile Fondului Social European si ale programului "Equal" pentru consolidarea integrarii sociale si combaterea discriminarilor si pentru facilitarea accesului la piata muncii al persoanelor mai putin favorizate,
- programul de initiativa "Urbact", sustinut de UE, care urmareste schimbul de bune practici intre orasele europene, in scopul asigurarii unui mediu mai viabil pentru locuitori, si care cuprinde actiuni vizand crearea unui mediu urban mai sigur pentru tineri, precum si actiuni de integrare sociala pentru tinerii cei mai putin favorizati in scopul socializarii si participarii lor,
- programe transnationale de initiativa cum ar fi " Safety net for children and youth at risk", axate pe adoptarea de masuri in sprijinul copiilor si tinerilor aflati in pericol sau in conditii de excludere sociala, programe la care pot si trebuie sa participe parteneri din cat mai multe state membre,
- linia telefonica europeana pentru copiii disparuti, printre care se numara si victime ale delincventei juvenile;
Este subliniat faptul ca unul din elementele de prevenire si de combatere a delincventei juvenile consta in dezvoltarea unei politici de comunicare care sa permita sensibilizarea publicului la aceste probleme, eliminarea violentei din mass-media si sprijinul mediilor audiovizuale a caror grila de programe nu este axata exclusiv pe programe violente.
Intrarea in vigoare a unui cadru european de autoreglementare, prin care intreprinderile europene se angajeaza in favoarea protejarii adolescentilor si copiilor care folosesc telefoane mobile este cu entuziasm primita.
La nivelul actiunilor comunitare, cele doua directii de actiune fundamentale care ar trebui sa fie elaborate in cel mai scurt timp ar trebui sa fie: - actiunile de finantare a masurilor preventive in cadrul programelor comunitare existente si crearea unei noi linii bugetare pentru actiuni si retele integrate in vederea combaterii delincventei juvenile,
- publicarea unui studiu si, ulterior, a unei comunicari a Comisiei privind dimensiunile fenomenului in Europa si pregatirile corespunzatoare prin intermediul unei retele de experti nationali pentru elaborarea unui program-cadru integrat de combatere a delincventei juvenile;
Politici adoptate la nivel national pentru prevenirea delincventei in randul
minorilor
Este extrem de important ca toate partile interesate dintr-o societate, si anume statul, in calitate de administratie centrala, autoritatile regionale si locale, responsabilii comunitatii scolare, familia, ONG-urile si, in special, cele privind tinerii, societatea civila si fiecare individ in parte, sa fie direct implicate in conceperea si punerea in aplicare a unei strategii nationale integrate in ceea ce priveste delincventa juvenila. O lupta eficace impotriva delincventei juvenile necesita punerea in aplicare a unei politici integrate si eficace pe plan scolar, social, familial si educativ, care sa contribuie la transmiterea valorilor sociale si civice si la sociabilizarea timpurie a tinerilor; este de asemenea necesar sa se defineasca o politica axata pe o mai buna coeziune economica si sociala, vizand reducerea inegalitatilor sociale si combaterea excluderii sociale si a saraciei, o atentie deosebita fiind acordata saraciei care ii afecteaza pe copii.
Este necesar, de altfel, ca familiile, educatorii si societatea sa transmita valori tinerilor de la cea mai frageda varsta;
Prevenirea delincventei juvenile impune adoptarea de politici publice si in alte domenii, inclusiv cele referitoare la locuinte, ocuparea fortei de munca, formarea profesionala, petrecerea timpului liber si interactiunile intre tineri.
Datorita ca un rol semnificativ revine familiei in fiecare etapa a acestei lupte impotriva delincventei juvenile statele membre ar trebui sa creeze structuri de sustinere adecvata a parintilor.
Totodata statul ar trebui sa acorde un sprijin deosebit familiilor care se confrunta cu probleme economice si sociale. Astfel adoptarea unor masuri vizand acoperirea nevoilor esentiale in materie de locuinta si hrana, accesul garantat la educatia de baza si ingrijirea sanatatii pentru toti membrii familiei, incepand cu copiii, precum si masurile vizand asigurarea accesului echitabil al membrilor familiei la piata muncii si la viata sociala, economica si politica, vor contribui la asigurarea unui mediu familial sanatos si echitabil pentru dezvoltarea si socializarea timpurie a copiilor.
Este absolut indispensabil sa li se asigure o pregatire adecvata educatorilor, pentru ca acestia sa poata gestiona caracterul eterogen al claselor, sa poata pune in aplicare o pedagogie nu moralista, ci preventiva si bazata pe solidaritate, si sa previna stigmatizarea si marginalizarea atat a minorilor delincventi, cat si a colegilor lor, pe care acestia ii persecuta;
In politica educationala a fiecarui stat ar trebui incluse urmatoarele: acordarea de sprijin psihologic si de sfaturi special concepute pentru copiii care se confrunta cu probleme de socializare; posibilitati de acordare a ingrijirii medicale in fiecare asezamant scolar; desemnarea unui asistent social la fiecare grup restrans de institutii scolare; desemnarea unui sociolog criminolog, a unui pedopsihiatru si a unui numar de experti in delincventa infantila; un control strict in ceea ce priveste consumul de alcool si droguri de catre elevi; combaterea discriminarilor de orice fel fata de membrii comunitatii scolare; desemnarea unui mediator comunitar, insarcinat sa tina legatura intre scoala si comunitate; precum si cooperarea intre diferitele comunitati scolare la elaborarea si punerea in aplicare a programelor de combatere a violentei.
Autoritatile de reglementare competente pe plan national si regional trebuie sa vegheze cu strictete la respectarea absoluta a legislatiei comunitare si nationale privind semnalarea continutului emisiunilor de televiziune si al altor programe care ar putea contine scene deosebit de violente sau nerecomandate minorilor.
Mass-media poate juca un rol considerabil in prevenirea delincventei juvenile, prin luarea unor initiative de informare si sensibilizare a publicului, ca si prin difuzarea unor emisiuni de inalta calitate, care sa puna in valoare contributia pozitiva a tinerilor, concomitent cu controlarea difuzarii scenelor de violenta, pornografice si de consum de droguri.
In cadrul luptei impotriva delincventei juvenile, prioritate ar trebui sa aiba masurile care sa prevada alternative la pedeapsa cu inchisoarea si masurile educationale care sa aiba caracter pedagogic - munca in folosul societatii, reabilitare si medierea reconcilierii cu victimele si cursuri de formare, in functie de gravitatea delictului, a varstei si personalitatii delincventului, precum si a gradului sau de maturitate.
In ceea ce priveste delincventa juvenila, desfasurarea si durata procedurii judiciare, stabilirea masurilor care trebuie luate, precum si executarea lor intr-o faza ulterioara, trebuie sa se tina cont de principiul interesului superior al copilului.
Fiecare stat trebuie sa prevada, in cadrul abordarii integrate a delincventei juvenile, alocarea de credite bugetare speciale, autonome, pentru adoptarea unor masuri de prevenire a delincventei juvenile, consolidarea creditelor acordate programelor de insertie sociala si profesionala a tinerilor, majorarea resurselor pentru reabilitarea si modernizarea structurilor de plasament destinate minorilor delincventi la nivel central si regional, precum si specializarea si formarea continua a tuturor specialistilor si factorilor de raspundere implicati.
Propuneri de masuri cu privire la prevenirea delincventei juvenile in judetul Buzau
Pe baza analizei rezultatelor cercetarilor in teren cu privire la etiologia fenomenului delincvential juvenil, in acest continuare doresc sa expun cateva propuneri de masuri de prevenire in vederea scaderii acestui fenomen. Pentru elaborarea acestor propuneri, in primul rand am identificat factorii cauzabili care favorizeaza comportamentul delincvential juvenil. Pornind de la cercetarea acestor factori am ajuns la concluzia de baza ca o activitate de prevenire a delincventei juvenile nu poate fi conceputa si desfasurata de catre institutiile de control social fara cunoasterea prealabila a caracteristicilor tuturor mediilor sociale din care provin minorii delincventi, a normelor si valorilor sociale acceptate de catre acestea. Activitatea de prevenire si combatere a acestui fenomen trebuie extinsa si asupra tuturor mediilor de socializare a minorilor (familie, scoala). Studierea factorilor care influenteaza delincventa juvenila atat la nivel macro si microsocial, cat si la nivel individual trebuie efectuata colateral de catre sociologi, psihologi, medici, juristi, politisti, etc., din cauza complexitatii fenomenului. Propunerile de masuri vor fi structurate in functie de urmatoarele aspecte:
Pe plan legislativ, cu privire la infractiunile comise de catre delincventi minori si a persoanelor care-i determina pe acestia la comiterea de infractiuni ori a parintilor care nu isi indeplinesc indatoririle parintesti:
- Inasprirea santiunilor aplicate persoanelor care determina pe minori la comiterea de infractiuni;
- Sanctionarea mai aspra a persoanelor care determina minorii la consunul de bauturi alcoolice sau le ofera spre consum alcool;
- Sanctionarea mai aspra a persoanelor care nu-si indeplinesc obligatiile parintesti si decaderea acestora din drepturile parintesti.
In ceea ce priveste cresterea rolului preventiv al organelor specializate ale statului:
- Cresterea exigentei si fermitatii fata de tinerii care comit infractiuni grave de violenta sau care au incalcat legea penala in mod repetat, urmand a li se dispune pedepse neprivative de libertate ori eliberarea conditionata doar atunci cand exista suficiente garantii ca recuperarea sociala a acestora poate fi realizata in afara unui sistem inchis;
- Cresterea exigentei si fermitatii fata de tinerii care comit infractiuni grave de violenta sau care au incalcat legea penala in mod repetat, urmand a li se dispune pedepse neprivative de libertate ori eliberarea conditionata doar atunci cand exista suficiente garantii ca recuperarea sociala a acestora poate fi realizata in afara unui sistem inchis;
- Diversificarea formelor si mijloacelor de popularizare si cunoastere a legilor in
unele medii sociale predestinate spre delincventa;
Masuri privind cresterea rolului formativ - educativ al scolii:
- Elaborarea si predarea in scoli a unor procedee de dezvoltare a capacitatilor de invatare, a aptitudinilor si a fortei creative a elevilor;
- Exploatarea indemanarii, creativitatii si imaginatiei copiilor prin urmarirea lor indeaproape si crearea de conditii propice exercitarii pasiunilor si hobby-urilor acestora;
- Educarea complexa a copiilor cu referiri speciale la educatia civica, religioasa, sexuala si la formarea unei conceptii despre viata. Introducerea in programa de invatamant a unor asemenea cursuri si ridicarea lor la rangul de disciplina cu caracter obligatoriu;
- Stimularea unui comportament in conformitate cu normele si valorile sociale prin premierea anuala in sume de bani sau in obiecte a copiilor care au dat dovada de conduita morala in familie si societate;
- Asigurarea fiecarei institutii de invatamant cu personal specializat in asistenta sociala si infiintarea unor cabinete de psiho-pedagogie;
- Perfectionarea pregatirii profesionale si stiintifice a cadrelor didactice prin largirea cunostintelor de pedagogie si psihologie sociala, sociologia familiei si a deviantei in vederea cunoasterii mai profunde a mecanismului individual si de microgrup, generatoare de devianta in randul copiilor si tinerilor;
- Adoptarea unei legislatii de reorganizare a sistemului de invatamant si stimularea financiara a cadrelor didactice, insotita de o sanctionare aspra, disciplinara si contraventionala a celor care nu isi indeplinesc atributiile de educator;
- Organizarea la nivel judetean, in subordinea inspectoratelor scolare de Comisii (Cabinete) pentru Cercetarea Problemelor Tineretului, de tipul Centrului de Cercetare pentru Problemele Tineretului, care sa sondeze periodic opiniile copiilor si tinerilor privind propriile probleme cu care se confrunta, sa cerceteze aceste probleme si modul cum percep schimbarile sociale iar in functie de rezultatele obtinute sa atentioneze organele competente a lua masuri;
- Ridicarea numarului de scoli de reeducare si organizarea acestora cu o structura specifica unei capacitati de 100 - 150 de minori, eliminandu-se in acest mod supraaglomerarea existenta in prezent in asemenea scoli, fapt care duce la imposibilitate supravegherii stricte si directe a minorilor internati;
Cu privire la cresterea rolului socializator al familiei este de asemenea necesara luarea unor masuri ca:
- "Educarea parintilor" si pregatirea lor in vederea excercitarii unui control social complex asupra copiilor prin tiparirea sau diversificarea gamei de carti cu privire la educatia in familie, carti care ar trebui sa constituie adevarate manuale de pedagogie a parintilor;
- Infiintarea unor cabinete de asistenta sociala specializate in problemele familiale;
- Organizarea in cadrul local al oraselor si municipiilor, al satelor si comunelor, de catre personalul calificat de asistenta sociala, de conferinte si sesiuni avand ca subiect rolul educativ al familiei in procesul de socializare a copiilor;
- Actiuni permanente ale consiliilor pentru ocrotirea minorilor, pentru acordarea de asistenta sociala familiilor cu probleme, avand ca efect depistarea timpurie a conditiilor defavorabile de climat familial si luarea masurilor ce se impun in asemenea situatii. In scopul prevenirii delincventei juvenile este necesara luarea unor masuri cu privire la presa si a mijloacelor de informare in masa:
- Se impune o atitudine de combatere a manifestarilor negative a tuturor abaterilor si incalcarilor pe linia normelor de conduita morala si a legislatiei;
- Presa sa aiba un rol formativ-educativ al tinerei generatii, concretizata in publicarea unor modele normative pozitive;
- Cenzurarea ori chiar interzicerea publicatiilor sau emisiunilor cu caracter imoral, care prolifereaza violenta ori prostitutia si luarea unor masuri administrative impotriva celor care le editeaza ori le ofera spre comercializare;
- Realizarea unui program national si programe locale de televiziune destinate in exclusivitate copiilor si tinerilor.
CONCLUZII
Prin elaborarea acestei lurari s-a incercat abordarea principalelor cauze generatoare de delincventa in randul minorilor din judetul Buzau. Sfera acestor cauze si factori este desigur mult mai mare, lucrarea analizand doar din perspectiva sociologica fenomenul de delincventa juvenila si consider ca ar putea fi semnificativ completata si cu rezultatele unor cercetari din punct de vedere criminologic, psihologic, juridic si medico-legal.
In cadrul acestei lucrari am incercat sa fac referiri atat in ceea ce priveste cauzele comportamentului delincvential al minorilor, cat si cu privire la necesitate a acordarii unui interes mai profund asupra acestui fenomen din partea societatii si a organelor sale de control. Am constatat ca pentru limitarea delincventei juvenile se poate face mai mult, premisele fiind deja create, dar exista totusi un grad destul de mare de dezintreres din partea societatii pentru rezolvarea acestei probleme. Consider ca principalul vinovat de aceste manifestari delincvente este societatea care nu numai ca nu ia nici o masura in directia combaterii acestor comportamente, dar chiar isi formeaza proprii sai delincventi. Deci primele masuri educative care trebuie luate trebuie impuse societatii. Sa ne educam societatea in care traim. Daca in Codul Penal Roman sunt considerati infractori si cei care ajuta sau instiga la comiterea de infractiuni imi pun intrebarea daca intr-o oarecare masura ar putea fi "etichetata" in acest sens si societatea care apreciez ca indirect este vinovata de evolutia acestui fenomen.
Dinamica fenomenului de delincventa juvenila este greu de prognozat, aceasta fiind strans legata de evolutia factorilor sociali, economici, politici si culturali. Perioada de instabilitate economica si politica pe care o traim ne impiedica sa apreciem daca societatea romaneasca se va modifica in bine sau in rau. Consider ca oricare ar fi sensul acestor schimbari, fenomenul de delincventa juvenila nu va disparea total.
