Mass-media - ca factor educativ



Rolul si formele mass-media si ale media in general.



Mass-media si media in general reprezinta fenomene valoroase si eficiente de transmitere a informatiilor in randurile maselor, care au luat o dezvoltare deosebita in lumea contemporana, avand, in acest context, receptivitate si influente modelatoare (educationale) si mobilizatoare deosebite asupra publicului larg de toate varstele, de toate profesiile si de toate convingerile.
Mass-media si media in general se realizeaza prin variate componente:
a) radioul si televiziunea directe, inclusiv prin sateliti, reprezentand forme de penetratie in mase cu cea mai mare forta si influenta; televizorul, indeosebi, este cel mai acreditat mijloc de comunicare in mase, caci el solicita cei mai importanti analizatori - vazul si auzul; el aduce, ca si radioul, informatiile de la cele mai mari distante, dar si imaginea pe micul ecran, ca sa le traim zilnic, fiecare din noi, acasa; mass-media au astfel o eficienta sporita pentru ca folosesc un limbaj mai direct, mai plastic, mai sugestiv si mai convingator decat limbajul obisnuit;
b) calculatorul si CD-Rom-urile, conectate la Internet, care asigura comunicarea la nivel mondial; c) presa - ziarele si revistele de tot felul, care, de asemenea, reprezinta forme de penetratie de mare forta si influenta informationala si educativa; d) cartea, colectiile de carte cu tiraj de masa, brosurile etc; e) muzeele, expozitiile stiintifico-tehnice, cultural-artistice, bibliotecile, librariile, targurile de carte etc.
Receptarea mesajelor transmise prin mijloacele de mai sus se face pe trei cai principale, separat sau combinat (interactionat): audio - ca ascultator, video -ca privitor si scris - ca cititor.

Mesajele informationale transmise prin mass-media

Mass-media ofera posibilitatea si capacitatea transmiterii unor variate mesaje informationale si anume: stiintifico-tehnice, culturale, artistice, politice, etice, juridice, sportive, religioase etc; recreativ-distractive (umoristice) etc, interne si internationale.

Functiile mass-media



In corelatie cu mesajele informationale (continuturile) variate transmise, mass-media (si media) realizeaza urmatoarele functii:

a) Functia de informare (informationala). Setea de cunoastere (de informare, de a afla) a omului, in conditiile "exploziei informationale" in toate domeniile este satisfacuta (exercitata), intr-o masura importanta, rapid si la timp de catre mass media;
b) Functia educationala. Prin varietatea si bogatia informatiilor, prin specificul si forta de penetrare a mijloacelor de transmitere, audio-video mai ales, mass-media au o puternica forta de modelare a personalitatii, contribuind la instruirea si educarea maselor de toate varstele si profesiile. Mass-media contribuie la imbogatirea orizontului de cultura generala si de specialitate, la educarea artistica a oamenilor, la formarea de conceptii, atitudini, convingeri si sentimente din cele mai diverse - stiintifico-tehnice, profesionale, cultural-artistice, etice, juridice, politice, religioase, manageriale etc. Aceasta modelare spirituala variata si complexa are forta de dinamizare a comportamentelor oamenilor intr-un domeniu sau altul; functia educationala a mass-media nu se substituie scolii si invatamantului, ci ea se alatura acestora, contribuind la realizarea obiectivelor instructiv-educative ale tinerei generatii, ale maselor prin continuturi, mesaje, mijloace, tehnici si solutii specifice. in cooperare cu institutiile de invatamant mass media, indeosebi radioul, televiziunea si Internetul, pot realiza obiective didactice ale invatamantului, cu precadere ale celui cu frecventa si ale celui la distanta.
c) Functia de socializare. Prezentand stari de spirit, aspecte ale relatiilor interumane si sociale, opiniile si activitatea oamenilor din diverse locuri de viata, de munca si localitati, din diverse organisme, institutii, organizatii, asociatii, colective, din diferite domenii: social-economice, culturale, politice, religioase, mass-media au o puternica forta de socializare a oamenilor.
d) Functia de compensare. Mesajele mass-media au influente asupra personalitatii si comportamentului oamenilor, consumand energie nervoasa si spirituala, iar in unele cazuri si fizica. Prin unele emisiuni, insa, ca cele umoristice, de muzica diferita, de film si teatru, sportive, literar-artistice etc. mass-media realizeaza si o functie compensatorie, cu rol recreativ, distractiv si de divertisment, contribuind la refacerea si dinamizarea fortelor spirituale si chiar fizice ale cetatenilor.

Conditiile unei elevate, prestigioase si eficiente mass-media



Conditiile unei elevate, prestigioase si eficiente mass-media: continuturile (mesajele) mass-media sa fie selectate la un nivel inalt informational; mesajele generale ale mass-media sa fie interesante si actuale; sa existe emisiuni speciale dedicate anumitor categorii de oameni - varste tinere si adulte, diferite grade de calificare, diferite profesiuni etc, pentru a fi receptate cu interes; toate mesajele sa fie accesibile, fara insa a le scadea valoarea, prestigiul stiintific; desigur, sunt necesare si mesaje informationale de popularizare a informatiilor intr-un domeniu sau altul, atunci cand ele se adreseaza publicului larg; antrenarea la selectarea si prezentarea mesajelor a celor mai buni si reprezentativi specialisti, pentru a da competenta si prestigiu informatiilor, evitandu-se improvizatia si amatorismul; pentru tineri, pentru pregatirea lor generala si profesionala, mesajele informationale ale mass-media sunt surse importante de educatie si pregatire; fara a diminua rolul si valoarea mesajelor transmise de mass-media, tinerii trebuie sa-si concentreze eforturile, in primul rand, spre mijloacele de invatare si educare oferite de scoala sau facultate, care inca sunt factorii principali ai pregatirii generale si profesionale de inalta competenta si eficienta; mass-media este importanta, dar nu poate si nici nu trebuie sa substituie scoala si facultatea; mass-media sa imbine in mod rational si armonios mesajele de opinie cu cele informationale, pentru a oferi beneficiarului, marelui public, posibilitatea de a decide si singur asupra semnificatiilor si influentelor ce le pot avea mesajele transmise; dat fiind forta mobilizatoare a mesajelor mass-media, mai ales asupra psihicului si comportamentelor copiilor si adolescentilor si chiar ale tinerilor, ele trebuie sa fie obiective, concrete, complete, sa prezinte, sa precizeze numai adevarul; ele trebuie astfel selectate si prezentate incat sa nu denatureze adevarul, sa nu duca la conturarea unei imagini false asupra unui fenomen, proces, organism etc, sa nu deformeze constiintele si convingerile, sa nu incite la ura, rafuiala sau violenta, la comportari imorale; in ansamblul lor, toate mesajele mass-media trebuie sa aiba un rol pozitiv, constructiv asupra modelarii personalitatii si comportamentului oamenilor; pentru a atrage si a fi in pas cu cerintele contemporane ale educatiei, mass media trebuie sa foloseasca un limbaj elevat din punct de vedere stiintific, etic, artistic si pedagogic, evitand folosirea limbajului violent, subcultural, inestetic, pornografic etc; sub aspect economic si politic sa se formeze o viziune corecta si obiectiva asupra realitatii din tara si strainatate; mass media trebuie sa tina seama de opiniile si trebuintele variate si necesare ale maselor; este necesar ca mass media sa manifeste un spirit critic constructiv asupra continuturilor si actiunilor sale, contribuind la imbunatatirea activitatilor si la prevenirea neajunsurilor oamenilor, la realizarea unei educatii generale si speciale valoroase, slujind, in ultima instanta, adevarul, poporul si binele tarii. Caracterul comercial al mass-media trebuie astfel realizat incat sa nu afecteze educatia.

Astazi, mijloacele de comunicare au ajuns la o perfectionare tehnica deosebita, incat ofera posibilitatea receptarii unor mesaje de la mare distanta, din diferite tari ale lumii, fenomen de altfel firesc si benefic. in general. De remarcat, insa, ca paralel cu mesajele valoroase, datorita unor "nevoi" comerciale se difuzeaza si se recepteaza, prin intermediul difuzarii unor filme si a altor mijloace, si "mesaje" cu puternice "incarcaturi" de violenta, criminalitate, delincventa, exacerbare a sexualitatii, pornografie etc, care pentru omul in formare, pot avea consecinte negative grave asupra comportamentului lui. In contextul acestor "mesaje", este necesara o "ofensiva" juridica, etica, politica si sociala cu caracter educativ din partea tuturor factorilor educati vi, al mass-media-in special, pentru formarea oamenilor, a copiilor si tinerilor- in special, ca sa nu poata fi influentati negativ, sa nu le degradeze conceptiile si comportamentul, in detrimentul lor si al societatii.

In conditiile tehnologiei secolului al XXI-lea, multi-media, si ca atare si mass-media. vor produce schimbari in modul de viata al oamenilor, fie amplificand valentele functiilor lor traditionale, fie creand functii noi, cum este cea economica. in acest context, se pot mentiona cateva modificari radicale, cum ar fi:
a) telefonul, alaturi de voce, va transmite pe un ecran date selectate de o claviatura atasata, oferind de asemenea, posibilitatea de a face cumparaturi si rezervari de bilete la spectacole, plata facandu-se prin telefon;
b) televiziunea prin cablu, actionand in sistem interactiv, va transmite programe cu ofertele unor magazine, oferind, totodata, posibilitatea alegerii unui film sau a unei emisiuni de televiziune; televiziunea interactiva va asigura participarea de la domiciliu la programe si concursuri, ca si cum am fi prezenti in studio, aceasta cu ajutorul unui decodificator cuplat la televizor;
c) se va introduce televiziunea de tip digital, in locul celei de tip analogic, care va perfectiona calitatea imaginii prelucrate de calculator, va conserva copiile si va face transmiterea simultana a premierii unui film in toate salile de proiectie si la toti abonatii individuali inzestrati cu tehnologia moderna si altele.

Apreciind valentele exceptionale ale mass-media, ale multi-media si Internetului, trebuie avut in vedere, asa cum sesizeaza specialistii in semiometrie (stiinta care studiaza identificarea impactului cuvintelor in relatia de comunicare dintre indivizi si grupuri de persoane), ca televiziunea, internetul s.a. produc o saracire a limbajului verbal, mai ales la copii si adolescenti, in conditiile in care nu se mai folosesc si alte limbaje (mesaje) de comunicare, cum sunt dialogul, dezbaterea, experiente, fapt care ar putea infantiliza publicul cu pregatire medie, ceea ce este grav. Solutia de ameliorare a situatiei: folosirea tuturor limbajelor de comunicare (de informare), evitand unilateralitatea lor.