Jocul este activitatea care da specific prescolaritatii. El isi gaseste motitia si implinirea in sine insusi. Spre deosebire de intare, nu tinteste in mod explicit obtinerea de noi cunostinte sau alte produse ale intarii iar in atie cu munca, jocul nu are ca finalitate obtinerea unor bunuri materiale.
Jocul apare la toti copin si, cu o frecventa mai mica si o semnificatie intrucat diferita, este prezent si la adulti. Dar, daca pentru acestia din urma jocul constituie cel mai adesea o forma de divertisment, pentru copil el nu este nicidecum distractie. El este in esenta o modalitate de investigatie si de cunoastere a lumii reale, o pre-intare (Vagotski, Piaget, Wallon), un spatiu de satisfacere a dorintei firesti de manifestare a independentei (Freud), un mijloc de comunicare (Bateson).Implicarea copilului in joc este deplina; el isi antreneaza spontan si voluntar toate potentialitatile fizice, intelectuale, afective, jocul reprezentand astfel un mijloc de realizare a sinelui (Claparede) si de formare a eu-lui (Chateau).Unul din mijloacele folosite din ce in ce mai frecvent in cadrul procesului de instruire si educare a prescolarilor si a carui eficienta a fost dovedita printr-o serie de studii sau cercetari de specialitate este jocul didactic.
Rolul si importanta jocului didactic consta in faptul ca el faciliteaza procesul de asimilare, fixare, consolidare si verificare a cunostintelor, iar, datorita caracterului sau formativ, influenteaza dezvoltarea personalitatii copilului.
Prin joc, copilul inta cu placere, devine interesat de activitatea care se desfasoara; cei timizi devin cu timpul mai volubili, mai activi, mai curajosi si primesc mai multa incredere in propriile capacitati, mai multa siguranta si rapiditate in raspunsurile pe care le elaboreaza.
Datorita continutului si a modului de desfasurare, jocurile didactice sunt mijloace eficiente de activizare a intregului colectiv al grupei, dezvoltand spiritul de echipa, de intr-ajutorare; de asemenea, se formeaza si se dezvolta unele deprinderi practice elementare si de munca organizata.
Fiind o metoda acti de intare, prin joc copin reusesc sa se integreze in climatul socio-afectiv al mediului in care se desfasoara procesul de intare. Faptul ca intre ei se creeaza o stare de competitie ii determina sa-si amplifice dorinta de cunoastere. Jocul didactic il conduce pe copil la descoperirea unor aderuri printr-un efort care, datorita formei atractive, pare mult mai mic, are rolul de a dinamiza gandirea, imaginatia, creativitatea copiilor precum si viata afecti, oferindu-le un randament sporit de intare. Copilul participa activ la propria formare, achizitionand cunostinte, formandu-si aptitudini si comportamente.
Copin inta sa utilizeze bine informatiile , timpul, spatiul si materialele puse la dispozitie, li se dezvolta capacitatea anticipativ-predicti, divergenta si convergenta gandirii.
Jocul didactic trebuie sa aiba un continut si o structura bine organizate, subordonate particularitatilor de rsta si sarcinii didactice, sa se desfasoare dupa anumite reguli sub directa supraveghere a educatoarei, rol important capatand latura instructi, elementele de distractie nefiind decat mediatori ai stimularii capacitatilor creatoare. El poate fi folosit si ca moment pentru fixarea cunostintelor la sfarsitul unei lectii. In acest caz, problema care se ridica este aceea a timpului dedicat efectiv dimensiunii ludice a activitatii, dat fiind faptul ca accentul cade adesea pe secventa de dobandire nemijlocita a noilor cunostinte.
Deseori, jocul didactic este folosit cu succes in acele tipuri de activitati care sunt dedicate recapitularii, constituind si un reper de eluare pentru educatoare, eluare pe care prescolarii o constientizeaza mai putin decat in cazurile stricte de eluare anuntate.
Practic, in toate situatiile, pentru ca jocul didactic sa dea rezultate optime, una dintre conditiile esentiale este buna pregatire a lui. Oricare ar fi tipul de joc, acesta impune cadrului didactic respectarea anumitor etape si cerinte metodice. Prioritar, este vorba despre exigentele legate de proiectarea si organizarea jocului, despre explicarea si fixarea regulilor de joc, precum si despre desfasurarea propriu-zisa a jocului didactic.
O problema mult discutata in literatura de specialitate este aceea a finalizarii actiunilor instructiv-educative care sunt focalizate structural pe ideea de joc didactic, respectiv problematica recompenselor oferite copiilor ca participanti la joc. In unele situatii se obisnuieste sa se conditioneze primirea unor recompense de obtinerea unor rezultate bune in joc. Acest fapt insa, poate duce la modificarea caracterului jocului didactic, deoarece o mare parte dintre copii vor urmari obtinerea recompensei, fapt ce influenteaza negativ scopul pentru care a fost creat si faciliteaza aparitia unor interese momentane, inguste din punct de vedere loric.
