DEZVOLTAREA APTITUDINILOR PSIHOMOTRICE LA ELEVI PRIN EXERCITII LE JOCULUI DE BASCHET



REZULTATE ALE ETAPEI CONSTATATIVE

Activitatea de educatie fizica si sport, prin valentele sale formative, constituie un mediu favorabil de socializare a elevilor deoarece, la aceasta varsta, integrarea lor intr-un colectiv complex (clasa, grupa, echipa) dezvolta personalitatea sub toate aspectele, ajutandu-i sa se integreze mai bine in societate.
intreaga activitate de educatie fizica, este bine sa fie orientata de tendintele si orientarile metodologice moderne, pentru a se asigura de un invatamant modern, care sa puna in centrul activitatii sale personalitatea elevului, posibilitatile acestuia, dorintele sale. Activitatea trebuie sa fie "elastica", adaptabila la conditiile concrete si la cerintele societatii noastre.

Prin obiectivele jocului de baschet in scoala sunt urmarite cu precadere:

. intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate;
. Dezvoltarea fizica armonioasa;
. Dezvoltarea capacitatii motrice generale;
. Educarea trasaturilor de caracter.

Dinamismul jocului de baschet prin alternarea fazelor de atac si aparare, prezenta obiectivului de joc, alternativele in atac pentru fiecare jucator, satisfactia inscrierii de cosuri, posibilitati de intrare in posesia mingii prin interceptie sau recuperari, structurile tehnice cu si fara minge in conditiile regulamentului de joc contribuie pozitiv la realizarea obiectivelor educatiei scolare.
Baschetul avand statutul de ramura sportiva obligatorie, are o pondere mare in programele de educatie fizica scolara la toate ciclurile de invatamant.
Precizam de la inceput faptul ca o cercetare care nu este pusa in serviciu practicii este nesemnificativa. Observatia pedagogului Italian J.M. Albertini (vezi Salade,D., cap I in Ionescu, M., Radu, I., Salade, D.,(coord), 1997, p.30), ca "nu exista decat foarte putine rezultate ale cercetarii la indemana practicienilor", ne obliga ca prin modestele noastre posibilitati cu ajutorul metodelor de cercetare folosite in studiul constatativ, sa facem observatii pertinente in speranta ca ele vor contribui la imbunatatirea metodologiei baschetului in scoala.

Metoda anchetei prin chestionar



Din dorinta de a cuprinde un esantion cat mai reprezentativ, in acesta investigatie, am elaborat un chestionar pentru elevii din ciclul gimnazial.

Chestionarul a cuprins o succesiune de intrebari (de opinie dar si de cunostinte), avand ca finalitate obtinerea de raspunsuri ajutatoare in abordarea cercetarii constatative.
Am utilizat chestionarul cu intrebari deschise, lasand totala libertate in raspunsul celui chestionat (Anexa nr.l).
Chestionarele intocmite au respectat cerintele formulate in literatura de specialitate. Orientandu-ne dupa modelele stabilite de Thomas, J.R., si Nelson, J.K., (1996), Rotariu, T., Uut, P., (1999), chestionarele noastre au cuprins o scurta introducere (instructiuni) prin care am explicat ce anume urmarim si am cautat ca intr-o forma politicoasa sa trezim interesul si simpatia persoanei careia ne adresam.
in chestionarul adresat elevilor, am solicitat informatii referitoare la:varsta, scoala, clasa, sexul si data completarii. Au fost chestionati 428 elevi.
Elevii chestionati provin din unitatile scolare ale municipiului Cluj-Napoca si din unitatile scolare din judetul Cluj. in alegerea acestora, am folosit esantionarea stratificata "care presupune gruparea colectivitatii dupa una sau mai multe caracteristici" (Ionescu, M., 2000, p.270).
Fiecare clasa vizata a fost impartita dupa criteriul sexului (separat baieti, fele) in doua subgrupe. Atat in cazul baietilor, cat si al fetelor s-a tinut cont de doua criterii: situatia la invatatura si situatia (evaluarea) la educatie fizica. Aceste date le-am obtinut de la profesorul de educatie fizica. Din fiecare subgrupa astfel obtinuta, s-au selectionat 1 sau 2 subiecti (in mare masura proportional cu marimea subgrupei).
in tabelul V.l se poate urmari numarul elevilor pe clase si pe sexe cuprinsi in ancheta, grupati pe localitati.

Inainte de a derula ancheta propriu-zisa, am efectuat o ancheta pilot pe un esantion redus de subiecti, un numar de 26 elevi, apartinand unitatilor scolare din municipiul Cluj-Napoca.
in urma prelucrarii si analizei raspunsurilor la aceste chestionare (pretestarea chestionarelor), am constatat ca un numar de 4 intrebari la chestionarul destinat elevilor trebuie reformulate.

Analiza si prelucrarea datelor - chestionar pentru elevi

La prima intrebare "Cate ore de educatie fizica sau colectiv sportiv ati dori sa aveti pe saptamana?

in clasa a V-a, baietii ar prefera in medie de 3.05 ore de educatie fizica si 3.40 ore de colectiv sportiv, in timp ce fetele clasei a V-a ar prefera in medie 2.40 de ore de educatie fizica si 3.20 ore de colectiv sportiv.
Numarul orelor, spre clasele finale, are o tendinta de scadere. Baietii din clasa a VlII-a prefera, in medie, 2.40 ore de educatie fizica si 2.31 ore de colectiv sportiv. La fete aceasta tendinta de scadere este si mai evidenta, ajungand la 1.84 ore in privinta educatiei fizice si 1.60 ore la colectiv sportiv.

Dupa cum* se poate bine observa in tabelul V.2, in privinta amplitudinii (Wmax-Wmin), cifrele sunt relativ constante (2 sau 3), exceptie fac baietii claselor a Vi-a si a VlII-a, unde amplitudinea este de 4.
Preferintele elevilor chestionati in legatura cu continutul lectiei pe ramuri de sport si "alte situatii", ca raspuns la cea de-a doua intrebare, pot fi urmarite in tabelul V.3.

Tabelul de mai sus evidentiaza faptul ca fotbalul este ramura sportiva preferata de baieti, manifestand optiunea un numar de 16 elevi (pentru clasa a V-a), 14 elevi (pentru clasa a Vi-a), 14 elevi (pentru clasa a Vll-a) si 13 elevi (pentru clasa a VlII-a) din totalul elevilor chestionati, ceea ce reprezinta 30,18% la clasa a V-a, 24,13% la clasa a Vi-a, 25,92% la clasa a Vll-a si 27,08% pentru clasa a VlII-a.

La fete, pe locul I se afla gimnastica in clasele a V-a si a Vi-a, urmand ca, din clasele a Vll-a si a VlII-a ramura sportiva preferata sa fie voleiul.
Doisprezece baieti din clasa a Vll-a, reprezentand 20,68% din numarul baietilor chestionati, prefera baschetul. Acesta ramura sportiva ocupa locul I si in cazul fetelor din clasa a Vl-a, fiind preferat de 22,03% dintre ele (13 fete).
Astfel, baschetul, la clasele de baieti, ocupa locul II in ordinea preferintelor, in timp ce la fete, aceasta ramura ocupa tot locul II, in urma gimnasticii, pana in clasa a Vl-a inclusiv, iar incepand cu clasa a VII si a VlII-a, locul II, in urma voleiului.
Pe langa preferintele exprimate fata de anumite ramuri sportive, unii elevi au prezentat si cateva optiuni si observatii, considerate de noi foarte interesante, legate tot de cea de-a doua intrebare. Exemple: "facem exercitii distractive si nu ne plictisim niciodata", "efortul pe care il depun", "nu sunt stresat ca sunt ascultat", "ne relaxam".
in legatura cu intrebarea,, Ce nu va place la ora de educatie fizica?", foarte multi copii considera ca exercitiile de incalzire sunt prea lungi si nu inteleg rostul acestei verigi in cadrul lectiei de educatie fizica.
Dintre ramurile sportive, cel mai des sunt mentionate negativ, exercitiile atletice (alergarea de rezistenta, sariturile).
De subliniat raspunsul a doua fete care afirma ca ceea ce nu le place la ora de educatie fizica este faptul ca transpira, raspuns pe baza caruia se pot trage mai multe concluzii: nu au fost informate asupra rolului pe care il are miscarea asupra organismului uman, comoditatea elevelor sau lipsa conditiilor igienice ale scolii.
La cea de a treia intrebare si anume: "Ce ramura sportiva ati dori sa practicati cu precadere in ora de educatie fizica?", raspunsurile elevilor sunt variate, prezentand un numar mare de discipline sportive preferate. Aceste doleante sunt prezentate in tabelul V.4.

Tabelul prezinta optiunile elevilor in legatura cu ramurile sportive pe care ar dori sa le practice in ora de educatie fizica.
La clasele a V-a baieti, pe primele trei locuri, se situeaza: fotbalul cu 18 preferinte, baschetul cu 15 preferinte, si handbalul, respectiv voleiul
cu cate 6 preferinte.
La clasele a V-a fete, locul intai il ocupa baschetul, cu 14 preferinte, reprezentand 28,57% din totalul preferintelor; voleiul se afla pe locul doi, urmand ca gimnastica si handbalul sa ocupe locul trei.
La clasele a Vl-a baieti situatia este urmatoarea: locul l-fotbalul cu 20 de preferinte, locul Il-baschetul, cu 13 preferinte (reprezentand 24,41%) si locul III-handbalul si voleiul, fiecare cu cate 8 preferinte.