2.1. Falsificările şi fraudarile întalnite la cafea
Cele mai frecvente defecte, fraude şi falsificări întalnite la cafea sunt prezentate în
urmatoarele subpuncte.
a. Principalele defecte care pot interveni la cafea sunt:
Sortarea necorespunzătoare;
Uscarea în condiţii necorespunzătoare;
Nerespectarea temperaurii la coacere;
Răcirea bruscă la temperaturi prea mici;
Conţinut prea mare în apă;
Măcinare prea granuloasă;
Depozitarea greşită;
Transport necorespunzător;
Ambalaj necorespunzător;
b. Eventualele falsificări la cafea:
o Cafeaua verde poate fi falsificată prin lustruire sau adăugare de diverse substanţe; în scopul de a i se da un aspect sau o culoare mai atrăgătoare acoperindu-i-se astfel defectele ce le-ar avea.
o Cafeaua verde mai poate fii falsificată prin tratarea ei cu apă, cu scopul de a i se mării bobul;
o Cafeaua prăjită, boabe, poate fii falsificată prin ungerea ei cu uleiuri, soluţii de zahăr, rezine, etc. ;
o Cafeaua prăjită, boabe, mai poate fii falsificată prin adăugarea de boabe extrase sau chiar false;
o Cafeaua prăjită şi măcinată este cel mai des supusă falsificării prin adăugarea în special de pulberi de surogate (cicorae, năut, zaţ uscat de cafea folosită, etc.);
c. Cafeaua naturala se poate falsifica prin:
înlocuirea boabelor naturale cu boabe artificiale(din aluat sau argil );
inlocuirea unui sort superior cu unui inferior;
extragerea cofeinei;
amestecarea cu înlocuitori (n ut, secar , cicoare, mal , smochine etc.) sau ad ugare de zat de cafea;
prin adaugare de boabe false, colorate artificial;
prin adaugare de diferite substante de lustruire sau prin ungere cu uleiuri, cu gelatine, cu solu ii de zahar, în vederea conferirii unui aspect si a unei culori corespunz toare cafelei de înalt calitate.
d. Falsurile la cafeaua preambalata mai pot fi identificate şi printr-o studiere atentă a ambalajului , care poate prezenta:
- variaţii de culoare faţă de cel iniţal;
- neclaritatea contururilor,
- dimensiuni diferite;
- inscripţii incomplete privind provenienţa;
- diferenţe de gramaj a cafelei conţinute.
2.2. Inocuitatea mărfurilor alimentare în relaţie cu siguranţa consumatorului
Alimentele oferite spre comercializare trebuie să îndeplineasc următoarele condiţii:
a) fie fabricate conform prevederilor legale, în scopul protecţiei publice, protecţiei igienei alimentului şi protecţiei calităţii produsului;
b) să se încadreze în nivelurile maxime admise de contaminare fizică, chimică, microbiologică, toxicologică sau radiologică, stabilite prin reglementări speciale;
c) sa fie ambalate, etichetate şi marcate conform reglementărilor specifice, iar inscripţionarea etichetelor sa fie vizibilă, lizibilă şi corectă.
Se interzice comercializarea alimentelor care:
a) nu sunt însoţite de documente care le atestă originea, provenienţa şi securitatea;
b) sunt manipulate şi comercializate în condiţii necorespunzătoare de igienă, care pun în pericol sănătatea consumatorilor;
c) afectează sănătatea consumatorilor prin vânzarea unor produse sau substanţe drept alimente;
d) se interzice comercializarea drept alimente a unor produse care le imit , nu sunt alimente şi care prezintă riscul de a pune în pericol sănătatea sau securitatea consumatorilor, conform reglementărilor
legale în vigoare.
Alimentele care sunt interzise de la comercializare sau utilizare pentru consum uman sunt:
au semne organoleptice de alterare (modificări de aspect, consistenţă , culoare, gust sau miros);
au semne de infestare cu paraziţi (ouă, larve şi forme adulte vii sau moarte), precum şi resturi sau semne ale activităţii lor (cu excepţia unor produse ce au prevăzute limite);
au semne ale contactului cu rozătoare;
au miros şi gust străin de natura produsului;
