- icrele negre se consumă în funcţie de modul cum au fost servite: dacă se pun în farfurie de desert rece, se rupe o bucată de pâine şi cu vârful cuţitului se iau câteva boabe de icre şi se pun pe această bucată, care se consumă dintr-o dată; dacă sunt servite la cupa specială, se iau cu linguriţa; la fel se procedează şi cu icrele roşii (de somon: pe pâine se pune în prealabil unt, iar peste icre se stoarce lămâie, după preferinţe);
- ficatul de gâscă (foie gras), întreg sau tăiat felii, se serveşte cu furculiţa de desert; nu se "tartinează" pe pâine şi nu se consumă cu unt; pâinea trebuie să fie prăjită sau tost;
- anghinarea, preparată fiartă şi servită rece sau caldă cu sos olandez sau vinegret, se consumă cu mâna;
- stridiile proaspete (vii) se iau succesiv din platou cu mâna stângă, se stoarce lămâie cu mâna dreaptă peste ele şi apoi se consumă cu furculiţa de stridii; se consumă în prealabil pâine prăjită cu unt şi se bea un aperitiv alcoolizat (vodcă, gin, whisky); se clătesc degetele într-un bol cu apă călduţă;
- măslinele servite ca atare, la gustare, se iau câte una pe furculiţă, se scot sâmburii în mâna dreaptă, cât mai discret şi se pun pe farfurie, înspre emblemă;
- crenvurştii fierţi se taie cu ajutorul cuţitului bucăţi potrivite şi se consumă dintr-o dată; dacă se doreşte muştar, se pune cu linguriţa de porţelan din dozator pe farfurie, în nici un caz nu se ia muştar cu vârful lamei cuţitului;
- gustările montate la cupe (cocteiluri), în funcţie de consistenţa acestora, se servesc folosind lingura şi furculiţa de desert sau linguriţa; când sunt oferite două piese (tacâm) se ia cu lingura din compoziţie, iar cu furculiţa se ajută, mai ales spre sfârşit; când se oferă o singură piesă (tacâm), se foloseşte ţinând-o în mâna dreaptă; se poate prinde cupa de picior pentru stabilitate, dar nu se ridică de pe farfuria suport; la sfârşit tacâmurile se pun pe farfurie, lingura şi linguriţa cu concavitatea în jos, iar furculiţa cu furcheţii în jos, cu mânerele spre dreapta; nu se lasă linguriţa în cupă;
- prin excepţie, tartinele, pateurile cu brânză şi trianglele cu carne, mai mici, ridichile se pot servi cu mâna;
- consommé-ul servit curent la ceaşcă se mănâncă cu lingura specială pentru acest preparat sau cu cea de desert; la sfârşit, lingura se pune cu concavitatea în jos pe farfuria suport, nu se lasă în ceaşcă;
- parmezanul se serveşte cu mâna;
- la borşul din cap de miel sau crap, în funcţie de modul de servire, se consumă zeama din farfuria adâncă sau ceaşcă, se ia de pe platou creier, limbă şi fâşii de carne de pe maxilarul inferior de la capul de miel, iar de la crap se ia carne de pe platou de jur împrejurul gâtului;
- ouăle fierte moi (în coajă) se decapitează cu linguriţa sau cu cleştele special pentru acest serviciu; la sfârşit cochilia se scoate şi se striveşte pe farfurie;
- în cazul ouălor fierte tari se curăţă coaja şi se pune înspre emblema farfuriei, apoi se taie oul în două şi apoi în patru;
- preparatele din peşte se consumă diferenţiat în funcţie de modul de preparare, dar întotdeauna cu tacâmul adecvat; în cazul păstrăvului, dacă chelnerul nu a scos şira, se procedează astfel: se face o incizie (central de la cap la coadă) şi se detaşează fileurile superioare; se prinde şira de la coadă cu furculiţa şi se ridică sprijinind fileul inferior cu ajutorul cuţitului special, se trece şira împreună cu capul în farfuria pentru resturi (semiluna);
- peştele mic, prăjit întreg, se serveşte cu mâna, clătind la sfârşit discret degetele în bolul cu apă călduţă şi felii de lămâie;
- homarul se poate aduce şi cu carapace la mesele obişnuite, dar la cele oficiale modul de preparare presupune scoaterea cărnii din aceasta; se rup (sparg) cleştii cu ajutorul cleştelui special, apoi se scoate carnea cu furculiţa specială din coadă şi din carapace, se taie cu cuţitul mare şi se consumă cu furculiţa;
- pentru celelalte crustacee se procedează similar, dar la langustă nu este nevoie de cleşte special;
- prin excepţie, la raci, după ruperea cleştelui racului cu lama cuţitului care are un orificiu special în acest scop, racul se serveşte cu mâna;
- spaghetele se servesc astfel: se prind câteva spaghete (2-3 în furcheţii furculiţei) în dreapta şi se înfăşoară în căuşul lingurii (în stânga); sosul se consumă cu lingura;
- celelalte paste făinoase se consumă cu tacâmurile corespunzătoare; pastele făinoase nu se taie cu cuţitul, ci cu furculiţa (cuţitul se foloseşte pentru a ajuta);
- prin excepţie, fursecurile, cozonacul, checul, bomboanele de ciocolată, trufele, jeleurile se consumă cu mâna;
- fructele se servesc diferenţiat cu tacâmul de fructe (cuţitul şi furculiţa) sau cu mâna; merele şi perele se taie în patru, apoi se fixează fiecare sfert cu furculiţa şi se curăţă cu cuţitul; strugurii, cireşele, vişinele, prunele se iau cu mâna şi se trec din fructieră în găletuşa cu gheaţă şi apoi în farfuria de desert; se foloseşte discret bolul cu apă rece şi petale de flori pentru clătirea degetelor;
- fragii şi zmeura, căpşunii se consumă cu lingura de desert, fiind servite la cupă sau farfurie de desert (cu zahăr, smântână sau frişcă); pepenele galben, cel întreg sau jumătăţi, se consumă cu lingura de desert (dacă se pune şi îngheţată de vanilie şi frişcă, în jumătate, se consumă cu lingura şi furculiţa de desert); cel care se oferă felii, se detaşează pulpa fructului de coajă cu lama cuţitului (de preferinţă argintată), se porţionează şi se consumă cu furculiţa;
- bananele se curăţă cu mâna, se taie rondele şi se consumă cu furculiţa; grepfrutul se consumă cu linguriţa când este tăiat jumătate şi cu lingura şi furculiţa de desert când este oferit la cupă (cocteil); ananasul se consumă cu cuţitul şi furculiţa de fructe (sau de desert), fiind pregătit la gheridon.
