Cercetarea stiintifica este un domeniu social prioritar, care asigura dezvoltarea stiintei si pe aceasta baza, optimizarea si dezvoltarea fiecarui domeniu social in pas cu exigentele si necesitatile contemporane.
Cercetarea stiintifica reprezinta o investitie pentru progres pe termen lung, pentru dezvoltarea durabila. Ka trebuie realizata numai in scopul progresului umanitatii, al binelui, ca o dimensiune etica a dezvoltarii sociale. in acest cadru se inscrie si cercetarea pedagogica.

Rolul si locul cercetarii pedagogice

Dezvoltarea stiintei pedagogiei si cea a invatamantului sunt dinamizate de cercetarea pedagogica. Cercetarea pedagogica si-a adus o contributie importanta, inovatoare, la dezvoltarea pedagogiei ca stiinta, la descoperirea si elaborarea legilor educatiei, functiilor, laturilor si continuturilor educatiei si invatamantului, precum si la elaborarea strategiilor cerute de dezvoltarea, modernizarea si perfectionarea continua a invatamantului si educatiei. Cercetarea pedagogica reprezinta un factor esential dinamizator al transformarii revolutionare continue a educatiei si invatamantului.

In tara noastra, intre anii 1982-l989 regimul totalitar a desfiintat atat institutia care se ocupa de cercetarea pedagogica. Institutul de Stiinte Pedagogice, cat si pregatirea specialistilor in domeniul pedagogiei, ca de altfel si in domeniile psihologiei si sociologici. Dupa Revolutia din decembrie 1989 a fost reinfiintat Institutul de Stiinte Pedagogice, caruia i s-a dat mai tarziu denumirea de Institut de Stiinte ale Educatiei si s-a reinfiintat Facultatea de Psihologie si Pedagogie, respectiv, de Sociologie. In conditiile societatii libere, democratice, cercetarea pedagogica este chemata sa descopere legi si strategii pedagogice noi si sa adapteze creator legile si strategiile traditionale valoroase la noile conditii ale invatamantului contemporan din Romania.

Tipurile de cercetare pedagogica

a) Cercetarea pedagogica aplicativa este conceputa sa rezolve problemele educatiei curente, imediate, pe termen relativ scurt, in stransa legatura cu reforma invatamantului, asigurandu-i restructurarea, modernizarea si perfectionarea ei in conditiile societatii contemporane.

b) Cercetarea fundamentala (de dezvoltare, de perspectiva) este chemata sa abordeze (investigheze) problemele educative cu caracter teoretic pe termen lung, de perspectiva. Cercetarea pedagogica fundamentala concepe si proiecteaza educatia, invatamantul, scoala viitorului.

Programul cercetarii pedagogice

Un program de cercetare trebuie sa cuprinda:

a) Stabilirea temei (temelor) de cercetare aplicativa si fundamentala.
b) Asigurarea documentarii preliminare pentru cunoasterea a tot ceea ce s-a realizat mai valoros in lume in plan teoretic si aplicativ, pentru a nu porni pe un loc gol sau a bate pasul pe loc, investigand problemele rezolvate.
c) Elaborarea ipotezei stiintifice si de lucru specifice temei (temelor) stabilite pentru cercetare. Ipoteza stiintifica pedagogica este o presupunere (predictie) privind desfasurarea in perspectiva a unui proces (fenomen) educational, conceput si proiectat in conditii naturale sau (si) provocate, in scopul obtinerii unor date teoretice si a unor rezultate practice noi, menite sa duca atat la imbogatirea tezaurului stiintific al pedagogiei, cat si la optimizarea fenomenului (procesului) educational studiat. in elaborarea unei ipoteze stiintifice viabile si eficiente se cere respectarea unor conditii, printre care pot fi mentionate: elaborarea ipotezei in conformitate cu realitatea studiata; cuprinderea unei sfere mai largi de fenomene in afara celor studiate, pentru a putea face comparatii si delimitari corespunzatoare si asigurarea verificabiiitatii ipotezei. Ipoteza bine elaborata ofera o anumita certitudine in reusita investigatiilor, evitand riscurile, esecurile. Desigur, ipoteza are anumite procente de probabilitate si, uneori, de risc, care, insa, pe parcurs, prin interventii adecvate, pot fi inlaturate. Ipoteza de lucru presupune elaborarea (stabilirea) strategiilor de investigatie - metode, mijloace si forme de investigatie. Ipoteza stiintifica se contureaza ca o teorie ce orienteaza intreaga activitate de investigatie - documentarea, ipoteza de lucru, organizarea cercetarii experimentale, culegerea si prelucrarea datelor, stabilirea concluziilor si solutiilor de rezolvare si alegerea variantei optime de rezolvare.
d) Organizarea si desfasurarea activitatii de investigatie experimentala trebuie imbinate cu continuarea documentarii cat mai complexe, strans legata de datele experimentarilor. Aceasta presupune asigurarea unitatilor si factorului uman de cercetare - unitati de invatamant cu subiecti (elevi sau studenti), cercetatori, mijloace materiale si financiare, aparatura necesara pentru colectarea si analiza datelor, stabilirea concluziilor si alegerea solutiei optime etc. pe baze stiintifice si eficiente.

Izvoarele si metodele de cercetare pedagogica

Izvoarele (sursele) de cercetare pedagogica

Izvoarele (sursele) de cercetare pedagogica pot fi grupate astfel:
a) materiale arheologice - inscriptii, desene din pesteri etc;
b) folclorul cu caracter educational - proverbe, zicatori, ghicitori, povestiri etc;
c) documente oficiale - legi, planuri si programe de invatamant etc, multe dintre ele aflate in arhiva;
d) documente istorice generale si de istoria pedagogiei- care privesc cultura, invatamantul din anumite perioade, in anumite tari;
e) presa generala si cea pedagogica - de-a lungul timpului;
f) operele filosofice, etice, juridice etc. cu referiri la educatie, invatamant;
g) operele pedagogice ale teoreticienilor si practicienilor - in domeniile cercetarii pedagogice, educatiei si invatamantului - izvor deosebit de valoros pentru documentare;
h) practica scolara (si universitara) contemporana generalizata, impreuna cu investigatia experimentala, ca cele mai importante izvoare de cercetare, de documentare, pe baza carora putem face diagnoza si prognoza educatiei.

Metodele de cercetare

Se poate vorbi de un sistem al metodelor de cercetare, care cuprinde: a) observatia; b) experimentul - metoda fundamentala; c) convorbirea - interviul; d) ancheta - chestionarul, testul; e) studiul documentelor scolare si rezultatelor obtinute la invatatura de subiecti; f) metoda bibliografica - baza a documentarii; g) metoda monografica; h) metoda istorica; i) metodele "brainstorming-ului" si studiului de caz; j) metoda statistico-matematica - ca metoda auxiliara de cuantificare a rezultatelor cercetarii.
a) Observatia. Observatia este o metoda principala de investigatie directa, care se manifesta ca un act sistematic de urmarire atenta a procesului instruc-tiv-educativ in ansamblul lui, ori sub diversele lui laturi, aspecte, situatii, fara sa i se aduca vreo modificare acestuia din partea cercetatorului.
Observatia are un caracter constatativ, de diagnoza educationala. Datele obtinute din observatie se inregistreaza cat mai exact, fara interpretari, intr-un caiet special, denumit jurnal (protocol) de observatii. Ele pot fi, insa, fotografiate, filmate, inregistrate pe video-casete, folosindu-se aparatura tehnica de masurare a timpului etc. Uneori, pentru a ajunge la concluzii valabile, este nevoie ca sa se repete observatia de un anumit numar de ori, pentru ca fiecare data importanta inregistrata sa fie tipica, sa aiba caracter de repetabilitate in proces. Pentru a inlatura aparitia unor fenomene perturbatoare in randul subiectilor (elevi, studenti etc), observatia trebuie astfel realizata incat sa aiba un caracter cat mai firesc, natural, spontan.
b) Experimentul (sau metoda experimentala). Metoda experimentala este o metoda principala de investigatie pedagogica directa, cu un profund caracter inovator, fiind definita ca o "observatie provocata". Experimentul presupune modificarea fenomenului pedagogic pe care-l investigam, creandu-i-se acestuia conditii speciale de aparitie si desfasurare, in mod repetat, orientat si controlat. Experimentul gaseste si masoara efectele obtinute (produse) intr-o situatie provocata, prin introducerea unuia sau mai multor factori determinanti. Experimentul porneste de la ipoteze stiintifice si de lucru formulate anterior. El are ca scop optimizarea procesului pedagogic, urmarind fie ameliorarea unor solutii instructiv-educative, fie descoperirea altora noi, calitativ superioare, mai moderne si mai eficiente.
Pentru evitarea aparitiei elementelor perturbatoare este necesar ca si experimentul sa fie realizat pe cat posibil sub forma unui proces natural, firesc Aceasta inseamna ca elevii (studentii) si profesorii sa considere ca asa trebuie sa se desfasoare procesul instructiv-educativ. O buna cercetare imbina armonios conditiile experimentale cu cele naturale. Se poate folosi si experimentul de laborator (cu aparate, simulari etc). El este mai mult un act de testare psihologica, psihope-dagogica si docimologica. Conditiile de desfasurare in laborator, in unele cazuri, sunt relativ artificiale. Datele, obtinute in acest fel de experiment, se cer corelate sau verificate cu cele din experimentul natural, la scara lui reala. Unele cercetari de laborator sunt inevitabile, pentru a nu risca viata omului (cosmonautica, aviatie, transporturi etc).
Verificarea veridicitatii, valorii si eficientei datelor pedagogice obtinute prin experiment necesita comparare. Astfel, cercetarea se desfasoara in doua grupe paralele de subiecti (clase, scoli etc): o grupa (clasa sau scoala) in care se provoaca fenomenul, denumite grupe, clase sau scoli experimentale, in care se introduc anumiti factori determinanti, in baza ipotezelor formulate si o grupa (clasa sau scoala) in care nu se provoaca fenomenul, ci se fac numai observatii obisnuite de constatare, denumite grupe, clase, scoli de control sau "martor". Initial, subiectii supusi cercetarii trebuie sa aiba nivele de pregatire relativ egale. Compararea rezultatelor la cele doua grupe cercetate confirma ipotezele daca experimentul a adus ameliorari reale, a adus ceva nou. Un experiment bine conceput trebuie sa-si confirme valoarea si eficienta superioare fata de grupele "martor" (de control). Rezultatele experimentului trebuie verificate pe noi subiecti (clase, scoli experimentale "pilot"). Numai daca se confirma ipotezele, atunci se poate trece la generalizarea rezultatelor obtinute.
c) Convorbirea ("interviul"). Este metoda de cercetare directa prin care se discuta in mod intentionat cu subiectii si factorii educativi pentru obtinerea de date in legatura cu desfasurarea procesului instructiv-educativ. Ea se desfasoara sub forma de dialog - interviu sau sub forma de discutii (dezbateri). Se recomanda ca "interviul" (convorbirea) sa nu aiba un caracter rigid, "prea oficial", ci unul cat mai firesc, normal, natural, chiar "ocazional", spontan, sincer. Discutia dintre cercetator si subiecti trebuie sa se bazeze pe incredere reciproca. O astfel de convorbire sau interviul ofera conditii bune de obtinere a unor date reale, nemodificate privind aspectul educational de care ne preocupam. Pentru a evita subiectivitatea, este necesar sa purtam dialogul cu cat mai multi subiecti si sa corelam datele cu cele obtinute prin alte metode de investigatie pedagogica.

d) Ancheta (testarea sau chestionarul). Test (engl.) - proba. Ancheta este o metoda de cercetare directa, sub forma unei "convorbiri in scris" dintre cercetator si subiecti. Ea este o proba care consta din raspunsurile date de subiecti la o serie (baterie) de intrebari sau chestiuni denumite itemuri, scrise pe un formular special denumit chestionar sau test in legatura cu o tema educationala, in general, chestionarul putandu-se multiplica, ancheta poate testa un numar relativ mare de subiecti, in timp relativ scurt.
Testul se completeaza individual de subiecti, fie sub supravegherea cercetatorului, fie acasa, in mod independent. Exista baterii de teste cu scopuri diferite: a) de aptitudini (inteligenta, intuitie tehnica, rationament abstract, de interese etc; b) de sondaj de opinie; c) de cunostinte (docimologice) teoretice si practice; d) sociometrice, care stabilesc nivelul relatiilor sociale, interumane, de cooperare, ajutor reciproc, prietenie, atractie, respingere, indiferenta; rezultatele au un caracter dinamic, fiind in functie de evolutia grupului; datele sunt valabile numai pentru grupul cercetat; e) mixte.
Raspunsurile la teste pot fi: construite, binare - da sau nu si la alegere - tip grila.
Pentru a evita cat mai mult subiectivitatea se recomanda ca si unele teste sa aiba caracter natural, obisnuit. De exemplu: nu intrebam, in mod special, daca s-a citit literatura beletristica si cate carti anume, ci organizam un concurs cultural-distractiv, dotat cu premii, in care, cerem oral sau scris: numele autorilor si romanele citite; denumirea eroilor principali; descrierea pe scurt a actiunii dintr-un roman citit etc.
Conditii ale chestionarelor: sa nu aiba intrebari vagi, echivoce; sa nu fie prea complexe; sa nu sugestioneze pe cel care raspunde; sa nu aiba itemuri prea numeroase (50-80); sa ceara raspunsuri scurte, chiar codificate. De asemenea, cuprinderea unui numar cat mai mare de subiecti, care sa dea raspunsurile in mod independent, pentru diminuarea coeficientului de subiectivitate. Observatii: testele pot fi insotite de haremuri (punctaje) de evaluare pentru fiecare item, astfel incat evaluarea lor sa fie relativ constanta, egala si corecta, obiectiva pentru fiecare subiect.
Testele trebuie sa aiba doua calitati principale: fidelitatea (constanta), care masoara aceleasi aptitudini sau capacitati ori de cate ori sunt repetate; validitatea (valabilitatea), care mentine aceeasi valoare a aptitudinii sau capacitatii, cand se repeta in aceleasi conditii sau in conditii asemanatoare. Rezultatele testarii (anchetei) trebuie corelate (confruntate) cu cele obtinute prin alte metode de investigatie.
e) Studiul documentelor scolare. Este o metoda de investigatie indirecta, in sensul ca nu se obtin date direct din procesul educational sau de la subiecti, ci dintr-o serie de documente scolare, care reflecta, in scris, continutul educatiei, procesul desfasurat sau rezultatele muncii tineretului studios si a factorilor educativi. Asemenea documente care ofera date pentru analiza sunt: planurile de invatamant, programele si manualele scolare, planurile de munca ale factorilor educativi (consiliul profesoral, senat, catedre, organizatii de tineret etc), cataloagele de note, notitele, tezele, proiectele etc. elevilor, studentilor; produsele materiale din expozitii, laboratoare, contracte de cercetare etc. realizate de elevi, studenti si cadre didactice.
f) Metoda bibliografica sau studiul bibliografiei de specialitate. Este o metoda indirecta, care asigura obtinerea de date privind gandirea pedagogica din trecut si actuala, oglindita in viata si operele clasicilor pedagogi si a pedagogilor contemporani sau in presa pedagogica. Aceasta constituie intr-o masura importanta ceea ce numim documentarea, modalitate care ne informeaza, ne pregateste pentru cercetare si ne fereste de a porni pe un loc gol sau de a cerceta ceea ce de mult a fost rezolvat, chiar daca numai partial. Se cere o analiza critica stiintifica in documentare. Se cere o tehnica stiintifica de studiu cu cartea (fise, banci de date etc).
g) Metoda monografica. Cercetarea monografica este o metoda indirecta, o metoda sociopedagogica. Ea analizeaza fenomenul educational dintr-un anumit spatiu social, cu mai mare sau mai mica pondere pedagogica: scoala, institut, sat, comuna, oras. Analiza pedagogica se face in corelatie cu celelalte fenomene sociale: economic, tehnic, cultural-stiintific Se studiaza monografiile, anuarele, memoriile etc. Monografiile sociopedagogice servesc planificarii si dezvoltarii scolare (numarului, profilelor si gradelor scolii etc.) si realizarii altor obiective ale politicii cultural-educative in pas cu dezvoltarea economico-sociala. Este necesara o analiza critica stiintifica.
h) Metoda istorica. Reprezinta o modalitate de investigatie pedagogica indirecta, de operare cu ajutorul documentelor pedagogice istorice, aparute in decursul timpului (documente de arhiva, inscriptii, scrisori, edificii, obiecte didactice, picturi didactice, realizari ale culturii materiale si spirituale etc, care pot oferi informatii (date) despre educatie si invatamant, fie direct, fie prin extrapolare. Pe aceasta baza s-a putut aprecia ca scoala pe teritoriul patriei noastre are o vechime de peste doua milenii si ca nivelul ei de dezvoltare era asemanator cu cel al scolii din tarile Europei. Este nevoie de verificarea autenticitatii datelor. Este nevoie de analize si interpretari in spirit critic stiintific si nu de exaltare.
I) Metodele "brainstorming"-ului si "studiului de caz" (vezi Metodele de invatamant).
j) Statistica-matematica este o metoda auxiliara indirecta. Este modalitatea de masurare, modelare si cuantificare matematica a unor date pedagogice. Ea evidentiaza variatia, frecventa aparitiei (repetarii), nivelul inregistrat in cadrul fenomenului instructiv-educativ, materializata printr-o serie de materiale cantitative, ca: tabele numerice, medii, procente, diagrame, curbe de distributie etc. si chiar modele (formule) matematice, logico-matematice, informatice etc. Cuantificarea matematica poate avea valoare si operativitate pedagogica numai daca este insotita si de analiza calitativa a fenomenului pedagogic, adica numai daca prelucrarea datelor si stabilirea concluziilor pedagogice sunt realizate in corelatie cu rezultatele obtinute prin intermediul celorlalte metode de cercetare pedagogica. Analiza si interpretarea calitativa elimina erorile. De altfel, metodele de cercetare pedagogica au valoare stiintifica si eficacitate educationala numai daca sunt privite ca actionand in interconditionare, ca alcatuind un sistem metodologic unitar.

Cerintele unei cercetari obiective si eficiente

Cerintele unei cercetari obiective si eficiente sunt: inregistrarea fidela a datelor (fotografierea lor), folosind o aparatura corespunzatoare; investigatia unui numar suficient de cazuri, care sa se justifice statistic; asigurarea cadrului natural al situatiilor pedagogice de investigatie pe baza carora se culeg datele; folosirea imbinata atat a datelor din izvoarele directe si indirecte, cat si a metodelor de investigatie cu caracter cantitativ si calitativ, acordand, in final, pentru stabilirea concluziilor, o pondere deosebita analizei (prelucrarii si interpretarii) calitative, specifice fenomenului educational; inainte de stabilirea concluziilor finale sa se reia actiunea de prelucrare si interpretare a datelor, aceasta oferind posibilitatea de a evita concluziile eronate, neadecvate sau incomplete; folosirea unor mijloace tehnice moderne, indeosebi informatice; valorificarea rezultatelor cercetarii in lucrari scrise (carti, tratate, reviste etc), filme, fotografii, inregistrari pe casete video, benzi magnetice, dischete pentru calculator, lucrari materiale etc pentru sporirea memoriei sociale care se pastreaza, spre deosebire de memoria individuala care se pierde etc.

Valoarea si eficienta solutiilor pedagogice teoretico-aplicative noi, stabilite in baza cercetarii, sunt asigurate si de folosirea in interactiune a metodelor de cercetare, cu respectarea conditiilor prezentate. Numai astfel se va putea contribui la modernizarea si perfectionarea educatiei si invatamantului, la dezvoltarea pe o treapta calitativ superioara a statutului de stiinta al pedagogiei.

Scriitori romani