Se considera ca denumirea de algoritmizare si algoritm ar proveni -dupa unii - de la numele .savantului arab Al Kharezmi, iar dupa altii - de la numele savantului uzbec Al Horezmi - secolul al XlX-lea*. S-ar putea deduce ca este acelasi savant, prezentat insa diferit.
Definitia si semnificatiile algoritmizarii
|
Algoritmizarea este modalitatea de a studia un obiect, fenomen, proces etc sau de a rezolva o problema de studiu, teoretica sau practica, prin intermediul unor operatii precise, neschimbate, obiectivate prin reguli sau prescriptii denumite algoritmi.
Algoritmul este deci o operatie univoca de rezolvare a unui anumit procedeu de lucru intr-un anumit domeniu de activitate, teoretica sau practica. Algoritmii se exprima sub forma de retete, prescriptii, formule, coduri, reguli si chiar modele tipice de natura matematica, logica, practica (univoc - un singur sens sau o singura directie).
Algoritmizarea se aseamana cu modelarea sau modelarea are legaturi cu algoritmizarea. Algoritmii sunt intr-un anumit fel modele operationale, care ajuta la rezolvarea unor probleme, micsorand eforturile si timpul de efectuare a actiunilor, marind productivitatea muncii intelectuale sau practice in diverse domenii de activitate. Automatizarea, cibernetizarea, robotizarea, informatica etc cer intr-o masura tot mai mare algoritmizarea. Algoritmizarea nu trebuie sa blocheze creativitatea si sa fie doar operatie tehnologica de sporire a eficientei (randamentului) activitatii (invatarii).
Tipurile de algoritmi de invatare
|
Printre tipurile de algoritmi de invatare mentionam:
a) algoritmi de cunoastere - de percepere, intelegere, generalizare si sistematizare a cunostintelor, cum sunt: conceptele, judecatile, rationamentele, formulele etc;
b) algoritmi de recunoastere, asa cum sunt regulile de stabilire a unui anumit tip de probleme (ipotetice, de calcul, de proiectare, aplicative, de investigatie etc);
c) algoritmi de rezolvare (executie), asa cum sunt regulile de egalizare a unei ecuatii chimice, de rezolvare a unui tip de probleme (teorema lui Pitagora, regulile de scoatere a radacinii patrate, prescriptiile de folosire a unor aparate sau de functionare a unor masini, tablouri de comanda sau de bord etc);
d) algoritmi de programare si dialogare cu calculatorul, care folosesc diverse limbaje de programare si codurile de dialogare etc;
e) algoritmi optimali, care contribuie la alegerea celei mai bune solutii de rezolvare (teoretice, aplicative etc.) dintr-o serie de variante posibile;
f) algoritmi de repetare, care se bazeaza pe anumite reguli de transformare a actiunilor in reflexe, in deprinderi si chiar obisnuinte intelectuale, practice etc, necesare indeplinirii cu succes si randament sporit a sarcinilor socio-profesionale;
g) algoritmi de creatie, folositi in invatarea euristica, in cercetarea si proiectarea inovatoare etc, bazati pe gandirea divergenta (de dispersie, productiva si creatoare), care in functie de evolutia investigatiei pot suferi modificari, transformandu-se in algoritmi noi, mai eficienti in actul inovator.
Dinamica si cerintele algoritmizarii
|
Dinamica algoritmizarii
Dinamica algoritmizarii implica: conceperea (selectarea) algoritmului, analiza algoritmului corespunzator nevoilor actiunii si verificarea algoritmului prin exercitii practice (experimentale).
Cerintele realizarii algoritmizarii
Cerintele realizarii algoritmizarii sunt: a) alegerea (conceperea) algoritmului corespunzator nevoilor rezolvarii unei anumite probleme sau indeplinirii unei anumite activitati; b) constientizarea caracteristicilor algoritmului, pentru a fi folosit adecvat, creator si eficient, mai ales in situatia unor schimbari intervenite in continutul si desfasurarea actiunilor.
Algoritmizarea, conceputa si utilizata inteligent, poate asigura si spori precizia, rigoarea, operationalitatea si randamentul muncii in toate domeniile de activitate teoretico-aplicative, deci si in invatamant. De aceea ea trebuie folosita. Exista insa anumite retineri in folosirea ei in domeniile umaniste -arta, literatura, filosofie etc, datorita unei temeri ca ea ar putea diminua (afecta) sensibilitatea, finetea, creativitatea etc. Pastrand o pondere rationala a folosirii ei in domeniile umaniste, ea poate fi benefica si in aceste domenii pentru a avea mai multa operativitate si eficienta, ce pot fi realizate prin folosirea unor reguli, scheme, schite, modele etc specifice, deci prin utilizarea de algoritmi.
