Metodele de organizare a contzabilitatii marfurilor sunt :
1. Metoda inventarului permanent:
. Metoda inventarului permanentla cost de achizitie
. Metoda inventarului permanent la cost standard
. Metoda inventarului permanent la prêt de vanzare
2. Metoda inventarului intermitent
Metoda inventarului permanent
Metoda inventarului permanent asigura cunoasterea in orice moment a nivelului stocurilor , cu ajutorul conturilor de marfuri, realizandu-se in acest fel un inventar scriptic continuu. In acest sens in contul "Marfuri" se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire , ceea ce permite silirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.
Determinarea nivelului stocurilor impune ca toate operatiunile de intrare-iesire sa fie evaluate la acelasi tip de pret indiferent care ar fi acesta.
Plecand de la posibilele preturi de evaluare, metoda inventarului permanent se poate prezenta in mai multe variante:
a) Inventar permanent la cost de achizitie
b) Inventar permanent la cost standard
c) Inventar permanent la pret de vanzare
Metoda inventarului permanent la cost de achizitie
Se caracterizeaza prin evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor la cost de achizitie care de regula este fluctuant pentru acelasi sortiment de marfa. Aceasta fluctuatie presupune calculul costului de achizitie aferent marfurilor vandute dupa anumite procedee si nume:
- - procedeul costului mediu ponderat
- procedeul epuizarii succesive a stocurilor
Pentru reducerile de pret cu caracter comercial (bonificatii, remize, risturne):
Daca reducerile se acorda la facturarea marfii, determina reducerea pretului de vanzare la furnizor, respectiv a costului de achizitie la client. In consecinta, furnizorul va reflecta in creditul contului 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" pretul de vanzare redus, iar clientul in debitul contului 371 "Marfuri" costul de achizitie redus.
Daca reducerile se acorda ulterior facturarii, se considera o cheltuiala de exploatare la furnizorii care le acorda, reflectandu-se cu ajutorul contului 658 "Alte cheltuieli de exploatare" si un venit din exploatare la clientul care le primeste, reflectandu-le cu ajutorul contului 758 "Alte venituri din exploatare."
Metoda inventarului permanent la cost standard
Metoda se poate aplica in conditiile unei relative silitati a preturilor, astfel incat, inainte de corectarea cu diferentele, costul standard al marfii iesite sa aiba o valoare informationala ( fiind foarte apropiat de costul efectiv de achizitie).
a) Principiile metodei
- evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri la cost standard ( presilit pe baza preturilor perioadei precedente).
Periodic costul standard se actualizeaza in functie de evolutia reala a preturilor.
- calculul si inregistrarea diferentei intre costul standard
si costul de achizitie efectiv atat pentru stocuri cat si pentru intrari si iesiri
Metoda inventarului permanent la pret de vanzare
Principii
Evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri se face la pret de vanzare; pretul de vanzare include costul de achizitie si marja bruta.
Consecinta: deoarece evaluarea marfurilor se face la pret de vanzare, unitatea are datoria sa calculeze si sa inregistreze diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie, adica marja bruta aferenta marfurilor intrate, iesite si ramase in stoc.
Aceasta metoda este agreata de 80% din intreprinderile cu manuntul si de alimentatie publica din Romania deoarece a fost practicata in perioada existentei economiei ificate si centralizate, cand pretul de vanzare se caracteriza prin unicitate si caracter fix pentru acelasi sortiment de marfa. De aceea era posibila aplicarea ei in conditiile organizarii unei conilitati analitice global-valorice pe gestiune.
In prezent, opiniem ca metoda prezinta nenumarate dezavantaje si in plus permite fie incalcarea unor principii conile, fie denaturarea situatiei patrimoniale si a rezultatului aferent vanzarii.
a) Astfel, pretul de vanzare la care se evalueaza marfa la intrarea in patrimoniu nu mai este de actualitate la vanzare ei. Evident, intreprinderea poate vinde marfa la pretul de vanzare al pietii. Dar, atunci pretul de vanzare la care s-a evaluat marfa devine un simplu pret de inregistrare fara valoare informationala. Si in plus se naste intrebarea: "De ce mi calculez un pret daca la vanzare practic altul?"
b) Nu este posibila aplicarea metodei in conditiile unei conilitati analitice global-valorice, pe gestiune. Aceasta deoarece pretul de cumparare al aceleiasi marfi se diferentiaza in functie de calea de intrare a ei si perioada intrarii. Desi procentul de marja se mentine plecand de la preturi de cumparare diferite, pretul de vanzare va fi diferit pentru acelasi sortiment de marfa. In acest caz, in lipsa unei conilitati analitice cantitativ-valorice, cine va hotari ce cantitate se vinde la un pret si ce cantitate la alt pret?
Multe intreprinderi reevalueaza marfa ramasa in stoc la pretul de vanzare al ultimului lor intrat. Astfel se incalca principiul "costului istoric", conform caruia marfa iese din patrimoniu la valoarea la care a intrat. Si, in plus, marfa nu a fost supusa un ei prelucrari suplimentare pentru a-i adauga sau scadea din valoare. Se incalca si principiul prudentei conform caruia plusvaloarea nu se inregistreaza in conilitate.
c) In situatia in care se descarca gestiunea pentru marfurile vandute global-valoric pe baza de monetar din vanzari, este posibila denaturarea rezultatului si a situatiei patrimoniale. Astfel, daca marfa s-a vandut la ultimul pret de vanzare calculat si acesta este si cel mai mare, in situatia vanzarii intregii cantitati existente in intreprindere, soldul contului "Marfuri" n-ar fi zero ci creditor. Calculand marja aferenta vanzarii pe baza unui coeficient aplicat la suma incasata pe baza de monetar se denatureaza si costul de achizitie al marfii vandute si implicit rezultatul din exploatare.
In consecinta, exista nenumarate argumente pentru renuntarea la aceasta metoda. Evident, orice alta varianta a metodei inventarului permanent reclama o conilitate analitica cantitativ-valorica pe sortiment de marfa, lucru imposibil in conditiile inexistentei un ei retele de calculatoare in punctele de vanzare.
Conilitatea analitica a marfurilor
In vederea determinarii costului de achizitie al marfurilor vandute si a nivelului stocurilor pe structurile impuse de obiectivele de gestiune, este necesara organizarea unei conilitati analitice.
In principiu aceasta conilitate este un atribut al gestiunii interne, dar din motive legate de mentinerea si controlul integritatii patrimoniale a fost transferata in conilitatea financiara.
In consecinta, in cazul folosirii inventarului permanent, conilitatea analitica a stocurilor, respectiv a stocurilor de marfuri si ambalaje, se poate organiza, in functie de specificul activitatii, dupa una din metodele:
a) Metoda cantitativ-valorica, pe sortimente de marfuri, care se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont analitice, pentru valori materiale, deschise pe fiecare sortiment de marfa. Cuprind: data, explicatia, cantitatile intrate/iesite si stocul ramas dupa fiecare operatiune si valorile corespunzatoare (debit, credit, sold) precum si pretul unitar pentru fiecare miscare a marfii.
Intrarile se completeaza pe baza notelor de receptie si constatare de diferente, iar iesirile, pe baza facturilor. loarea de intrare a marfii iesite se calculeaza prin metodele permise de Legea conilitatii (cost mediu ponderat, FIFO sau LIFO).
Permite practicarea de catre agentul economic a metodei inventarului permanent la cost de achizitie. Se poate aplica cu usurinta numai la intreprinderile "en gros"
Da posibilitatea realizarii unei imagini fidele a patrimoniului (respectiv a situatiei marfurilor) si determinarii unui rezultat din vanzarea marfurilor corect.
Metoda cantitativ-valorica permite un control al gestiunilor prin punctaj periodic intre cantitatile de marfa inregistrate in fisele de magazie si cele din fisele de cont analitice de la conilitate.
b) Metoda global-valorica pe gestiune se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont pentru operatii diverse deschise pe gestiuni. Acestea cuprind numai date valorice: valoarea marfurilor intrate (debit) iesite (credit) si a stocului (sold) care se inregistreaza pe baza documentelor centralizatoare: "Recapitulatia marfurilor si ambalajelor primite in ziua de..-" si "Centralizatorul vanzarilor zilnice.."
Desi permite aplicarea unei singure metode de conilizare a stocurilor si operatiilor cu marfuri si nume metoda inventarului intermitent, se practica si de catre agentii economici care aplica metoda inventarului permanent la pret de vanzare cu sau fara TVA. Respectiv unitati cu amanuntul si de alimentatie publica.
In aceste conditii nu se asigura redarea unei imagini fidele a situatiei marfurilor si determinarea unui rezultat corect din vanzarea marfurilor.
Metoda inventarului intermitent
Caracterizare
Metoda inventarului intermitent se poate aplica la intreprinderile mici si mijlocii si presupune silirea iesirilor si inregistrarea lor in conilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei.
loarea iesirilor de marfuri se determina conform relatiei:
Costul de = loarea + loarea - loarea
achizitie a stocului intrarilor stocului
marfurilor initial final
vandute
(Camv) (Si) (I) (Sf)
sau altfel corelate elementele:
Cmv = I + (Si - Sf)
Relatia Si - Sf semnifica variatia stocurilor.
Cand Sf < Si, Camv este mai mare decat costul de achizitie l intrarilor (Camv = I + Si - Sf) si exprima o diminuare de stoc.
Cand Sf > Si, Camv este mai mic decat costul de achizitie al intrarilor periodei (Camv = I + Si - Sf) si exprima o majorare de stoc.
Generalizand relatia se poate prezenta :
Camv = I + riatia stocurilor
