Clasa arahnide
Arahnidele sunt artropode adaptate, in general, la viata terestra; numai unele forme, ca o adaptare secundara, duc o viata parazitara. Sunt animale carnivore, dar se intalnesc si forme care se hranesc cu plante.
Corpul este alcatuit din cefalotorace si abdomen. Pe cefalotorace sunt prinse toate apendicele, si anume: partru perechi de picioare si doua perechi de maxile. La unele arahnide prima pereche de maxile a suferit modificari, transformandu-se in arme de atac si aparare, cunoscute sub numele de chelicere.
Arahnidele au mai multi ochi simpli si sunt lipsite de antene.
Sistemul nervos, la cele mai multe, este concentrat in partea anterioara a corpului.
Tubul digestiv este adaptat sa inmagazineze hrana de rezerva, avand cecumuri (diverticule gastrice).
Respiratia este traheala si pulmonara.
Aparatul circulator este reprezentat printr-o inima tubulara, asezata dorsal, alcatuita din mai multe camarute succesive (ventriculite), un sistem vascular deschis, slab dezvoltat si un sistem lacunar.
Excretia se face prin nefridii modificate, o pereche de tuburi Malpighi care se deschid in ultima parte a tubului digestiv.
In multirea se face prin oua din care ies indivizi asemanatori cu parintii; nu se observa deci metamorfoza.
Arahnidele se impart in trei ordine: scorpioni (scorpionide), paianjeni (arahnide) si capuse (acarieni).
Ordinul scorpionilor
In acest ordin sunt cuprinse formele cele mai inferioare dintre arahnide.
Scorpionii au corpul segmentat, avand infatisarea unor racusori. La partea posterioara a abdomenului exista un ghimpe, care este in legatura cu o glanda cu venin.
La noi in tara ii intalnim prin Muntii Carpati, ducandu-i viata pe sub pietre. In tarile tropicale traiesc scorpioni de dimensiuni mari, a caror intepatura este mortala si pentru om.
Ordinul paianjenilor
Cel mai cunoscut paianjen dintre cei care traiesc in tara noastra este paianjenul cu cruce (Epeira diademata), pe care il intalnim prin locurile mai putin umblate. Aici isi construieste o capcana (panza paianjenului), urzita din fire foarte fine, provenite dintr-o substanta vascoasa, produsa de niste glande numite glande sericigene. Aceasta substanta la contactulcu aerul se intareste.
Tragerea firului se face prin organe speciale, numite filiere, care sunt in legatura cu glandele sericigene din abdomen. Pe reteaua de fire, paianjenul depune din loc in loc- la intervale egale- cate o picatura dintr-o substanta lipiciosa, de care se va prinde prada (muste, tantari);la o capcana de dimensiuni mai mari se pot observa pana la 100.000 de astfel de picaturi. Capcana diferitilor paianjeni este caracteristica pentru fiecare specie.
Prin crangurile noastre se intalnesc si paianjeni care nu-si construiesccapcane, ci isi prind prada pandind-o.
Astfel de paianjeni se numesc paianjeni vagabonzi. Unul dintre acestia este Licosa, care traieste prin regiunile meditereaniene si a carui femela isi poarta puii pe spate.
Un paianjen care prezinta un interes deosebit este paianjenul-de-apa (Argyroneta aquatica). Plasa sa este construita in apa si are forma unui clopot cu gura in jos.In clopot se gaseste aer adus de el de la suprafata intre perisorii de pe corp. Femela depune ouale sub clopot, iar puii de paianjen iesiti din acestea gasesc aici aerul necesar respiratiei.
In alte regiuni de pe glob rtaiesc paianjeni ale caror muscaturi sunt foarte dureroase, otravitoare, uneori mortale, chiar pentru animalele mari si om.
Tarantula, care traieste in jurul Marii Mediterane, este un paianjen mare si isi face galerii sapate in pamant.
Karacurt, un paianjen mic din Asia centrala, are muscatura mortala chiar si pentru om.
Ordinul capuselor
Ordinul capuselor prezinta o iportanta deosebita, intucat cea mai mare parte dintre ele paraziteaza atat pe corpul unor animale domestice cat si pe al omului.
Capusa (Ixodes ricinus), care paraziteaza pe caini, oi, bovine, etc., hranindu-se cu sangele acestora.In afara de faptul ca le anemiaza considerabil, ea poate transmite la bovine un protozoar patogen, care urinare cu sange.
Alte capuse din genul Ixodes paraziteaza pe pasari si chiar pe om, unele, putand sa transmita encafalita, febra recurenta, tifos exantematic etc.
Sarcoptul-raiei (Sarcoptes scabiae) este o capusa care paraziteaza in pielea omului, unde isi sapa galeriile.
Alte de Sarcoptes produc raia la capre, oi, caini etc. Trebuie retinut ca toate formele de raie intalnite la animale pot trece si la om.
