Nebulozitatea
Pentru un observator situat astfel sa poata percepe in orice directie linia orizontului, acoperirea cerului de nori este variabila in timp. Cerul poate fi in intregime senin, partial acoperit de nori, sau in intregime acoperit de nori. Nevoia unor caracterizari mai precise a determinat pe specialisti sa recurga la scari conventionale in care cerul senin este notat cu 0, iar cerul complet acoperit cu 8 sau 10.
DEFINITIA 17.10 Nebulozitatea este gradul de acoperire a cerului cu nori.
Variatia nebulozitatii este diurna si sezoniera, functie de anotimp. In general variatia diurna are doua maxime, una dimineata si cealalta, dupa amiaza.
Deasupra marii variatia diurna a nebulozitatii este inversa celei de la uscat, ziua predomina norii de genul Stratos si Stratocumulus si noaptea, cei de tip convectiv.
Conditiile locale de mediu conditioneaza variatia anuala a nebulozitatii (astfel pe latitudini medii nebulozitatea inregistreaza valoarea minima vara si cea maxima, iarna.
Codificarea Ship iRixhVV
iR indicativ privind precipitatiile atmosferice;
ix indicativ privind dotarea statiei;
h indicativ privind plafonul norilor;
VV vizibilitatea
iR (1,2,3,4) 1,2 - precipitatii incluse;
3 - precipitatii omise;
4 - nu sunt date disponibile.
ix (1,2,3,4,5,6) 1,2,3 - statii cu personal;
4,5,6 - statii automate. h(l,2,3,4,5,6,7,8,9) 0 < 50 m
1 50 - 100m
2 100 - 200m
3 200 - 300m
4 300 - 600m
5 600 - 1000m
6 1000 - 1500m
7 1500 - 2000m
8 2000 - 2500 m
9 > 2500 m (cer senin).
VV 90 - 98 m vizibilitate exprimata vizual;
01 - 80 m vizibilitate determinata instrumental;
Nddff
N - indicativ referitor la nebulozitate (0 - 9);
dd - indicativ referitor la directia vantului (±10);
ff - indicativ referitor la viteza vantului.
Notarea conventionala
Nebulozitatea este reprezentata pe harti sinoptice de "gradul de innegrire" al cerului.
Norii
Norii sunt formatiuni constituite din picaturi de apa care iau nastere prin condensarea sau sublimarea vaporilor de apa din atmosfera.
Mentinerea lor la diferite inaltimi deasupra marii sau a uscatului este posibila numai ca urmare a miscarilor verticale ascendente ale aerului.
Inaltimea la care se formeaza depinde de factorii mentionati mai jos:
- nivelul de condensare;
- nivelul izotermei de 0° C;
- nivelul nucleelor de gheata;
- nivelul de convectie.
Culoarea norilor difera in functie de structura lor, de inaltimea Soarelui si de pozitia observatorului.
Clasificarea norilor
Norii se clasifica dupa geneza (dupa fenomenul fizic care duce la formarea norilor) si dupa aspectul exterior, purtand nume provenite din limba latina.
Dupa geneza, norii pot fi stratiformi - mari aglomeratii de nori migratori, ce insotesc perturbatiile ciclonice in miscare (de exemplu norii Cirrostratus, Altostatus, Nimbostratus); ondulati - ce se formeaza in interiorul straturilor de aer cu mare stabilitate termodinamica dispuse deasupra straturilor turbulente, ca urmare a miscarilor ondulatorii ce apar aici (de exemplu norii Status de toate speciile si varietatile, Stratocumulus si Altostatus cu diferite specii, Cirrocumulus cu speciile stratiformis si lenticularis).
In cadrul clasificarii internationale a norilor se definesc genurile, speciile si varietatile de nori.
Genurile de nori sunt:
Cirrus - Ci; Cirrocumulus - Cc; Cirrostratus - Cs; Altocumulus - Ac; Altostratus - As; Nimbostrtus - Ns; Statocumulus - Sc; Stratus - St; Cumulus - Cu; Cumulonimbus - Cb.
Speciile de nori sunt:
Fibratus, Uncinus, Spissatus, Castellanus, Floccus, Nebulosus, Lenticularis, Fractus, Calvus, Capillatus.
Varietatile definesc caracteristici particulare ale norilor si pot fi:
Intortus, Vertebratus, Undulatus, Radiatus, Duplicatus; translucidus, perlucidus, sau opacus atunci cand se fac referiri la gradul de transparenta al norilor.
Functie de inaltimea bazei lor deasupra suprafetei solului (plafonul norilor) norii se clasifica astfel:
1. Norii superiori (inaltime 5.13 km)
Norii superiori sunt:
Cirrus (ci) - se formeaza la inaltimi de 8000.11000 m fiind alcatuiti in cea mai mare parte din microcristale de gheata:
- fibratus (fib), aceastia indica de obicei ca vremea rea se afla inca la o distanta relativ mare de locul unde se observa;
- uncinus (unc), specie caracterizata prin prezenta la unele din capetele norilor, a unei forme scamosate asemanatoare unui carlig sau gheare;
- spissatus (spi), specie ce prezinta pentru observatori in directia Soarelui o culoare cenusie;
- castellanus (cas), in partea superioara prezinta forme asemanatoare unor creneluri sau a unor mici turnuri;
- floccus (flo), nori mici care apar destramati.
Cirrocumulus (Cc) - se formeaza intre 5000.7000 m la latitudini medii, fiind alcatuiti din cristale de gheata si picaturi de apa in stare de supraracire.
Cand observatorul se afla sub ei distinge o serie de "lenticule" asemanatoare unor ghemotoace de lana grupate ori dispuse in siruri paralele. Prezinta uneori si o dispunere pe inaltimi mici. In cadrul acestui gen de nori se identifica urmatoarele specii:
stratiformis (stra); lenticularis (len); costellanus (cos); floccus (flo).
Cirrostratus (Cs) - se formeaza la inaltimi situate intre 6000.11000 m, fiind aproape in intregime alcatuiti din cristale de gheata. Se infatiseaza sub forma unor straturi subtiri sub aspectul unui voal fin, abia vizibil, sau sub forma unor petice rupte, destramate de vant, dand cerului un aspect laptos. In cadrul acestei grupe se intalnesc urmatoarele specii: fibratus (fib);nebulosus (neb).
2. Norii mijlocii (inaltimea 2.7 km)
Norii mijlocii sunt:
Altocumulus (Ac) - se formeaza la inaltimi situate intre 3500.6500 m, infatisandu-se adeseori pe cer in grupuri aparent echidistante. Cand acesti nori prezinta pe cer o dispunere in benzi paralele, ei preced un front cald asociat cu precipitatii, ploi sau ninsori de durata. Acest gen de nori cuprinde urmatoarele specii: stratiformis (str); lenticularis (len); costellanus (cos); floccus (flo).
Altostratus (As) - se formeaza la inaltimi de 3500.6000 m si au in genere culoarea gri deschis, iar discul Soarelui sau al Lunii nu poate fi distins prin ei de observator. Acesti nori sunt considerati de meteorologi si marinari ca fiind cei mai buni indicatori ai vremii. Ei aduc caderi de precipitatii de lunga durata, indeosebi cand se constata ca stratul de nori devine din ce in ce mai gros si coboara.
3. Norii josi (inaltimea 80.2000 m)
Norii josi sunt:
Nimbostratus (Ns) - sunt rezultatul coborarii plafonului unor nori altostratus si a ingrosarii puternice a acestora. Inaltimea lor medie este de aproximativ 800 m. Au infatisarea unui strat continuu fara relief, de culoare cenusie, aproape uniforma. Acesti nori nu pot fi socotiti indicatori ai evolutiei vremii deoarece in momentul in care observatorul constata existenta lor pe cer, vremea rea s-a instalat (ploi torentiale, ninsori intense sau viscole, vanturi cu rafale puternice).
Stratocumulus (Sc) - se formeaza la altitudini prin coborarea norilor specifici altor inaltimi sau prin ridicarea unui strat de ceata. Acest tip de nori cuprinde urmatoarele specii: stratiformis (str); lenticularis (len); costellanus (cos).
Prezenta norilor stratocumulus pe cer indica burnita sau ninsori slabe (fulgi mici si nori).
Stratus (St) - se formeaza la inaltimi cuprinse intre cateva sute de metri si 1000 m. Cand acesti nori se formeaza inaintea unui front cald, vor cadea precipitatii sub forma de ploaie, caz in care exista posibilitatea ca ploaia sa suprasatureze aerul mai rece de sub frontul cald.
Norii cu dezvoltare pe verticala
In aceasta categorie fac parte norii care se formeaza in general prin procese convective (convectia termica si dinamica), fapt care explica extensia lor pe verticala, pe distante care ating uneori mii de metri.
Cumulus (Cu) - sunt nori care la latitudinile medii incep sa se formeze la cateva ore dupa rasaritul Soarelui, se dezvolta puternic in orele amiezii si dispar de regula odata cu inserarea sau in timpul noptii. Au un aspect pufos, se modifica continuu si au o culoare alb stralucitoare cand sunt iluminati de razele Soarelui. Daca se constata dezvoltarea lor puternica pe verticala devin foarte probabile ploi torentiale si rafale puternice de vant in apropierea zonelor in care cad aversele de ploaie. Din aceasta specie fac parte: humilis (hum) - nori cu dimensiuni mici; mediocres (med) - nori cu dezvoltare medie; congestus (con) - nori prezentand protuberante si bucle mari; fractus (fra).
Cumulonimbus (Cb) - sunt nori grei, densi, caracterizati printr-o puternica dezvoltare pe verticala. Priviti de la distanta au aspectul unor turnuri sau munti uriasi, albi sau gri pal la varf si cenusiu inchis la baza. Baza lor se poate afla la aproximativ 1000 m, iar extinderea pe verticala poate depasi 11000 m., observarea lor pe cer constituie totdeauna un indiciu de inrautatire a vremii, caracterizata frecvent prin rafale de vant puternice, ploi torentiale, fulgere, tunete si trasnete. Din aceasta cauza ei mai sunt denumiti "capete de tunete". Din aceasta specie de nori fac parte: calvus (cal) - cu protuberante in curs de destramare; capillatus (cap) - cu forme asemanatoare norilor cirrus in partea superioara.
