Demonstatie ca este basm
Basmul este o specie narativa,pluri-episodica,in
care intamplarile reale se impletesc su cele fantastice,fiind
savarsite de personaje inzestrate cu trasaturi fantastice si
reale,reprezentand binele si raul,din a caror confruntare ies
invingatoare faptele binelui.
Ca orice creatie populara,basmul are urmatoarele caractere:anonim,oral,colectiv,popular,traditional.Caracteristic
basmelor este faptul ca subiectul se constituie din scheme,pe
care povestitorul le combina si le dezvolta in spirit traditional
,ajungandu-se la subiecte –tip,multe dintre acestea avand
o circulatie universala.
Ca in orice basm,in “Praslea cel voinic si merele de aur”actiunea
este declansata de un fapt grav care a perturbat ordinea din
imparatie-furtul merelor de aur din gradina imparateasca.
Basmul reprezinta o lume unde totul este posibil , faptele se
petrec intr-un timp imaginar si intr-un spatiu cu trasaturi
specifice.
Timpul, ca in orice basm, nu este precizat, evenimentele derulandu-se
“odata”,in infinitul temporal,intr-un timp nedeterminat
,sugerat de formula initiala”A fost odata ca niciodata”.Adverbul
“ca niciodata”subliniaza caracterul unic al intamplarilor
din basm.
Intamplarile se petrec pe doua taramuri diferite:intr-o imparatie
oarecare si pe taramul zmeilor.Acestea se afla la mare distanta
unul de celalalt,au trasaturi diferite si se conduc dupa legi
proprii
Personajele din basm reprezinta doua valori morale opuse:binele
si raul.In “Praslea cel voinic si merele de aur”,binele
prezentat de Praslea de imparat,si cele trei fete,de zgipturoaica
si puii ei,de mesterul argintar,iar raul de catre fratii cei
mari,de zmeii,de balaurul.Din confrunatarea lor,ca in orice
basm ies invaingatoare fortele binelui,deoarece adevarul si
dreptatea trebuie sa triumfe.
Ca in toate basmele,personajele sunt inzestrate cu trasaturi
obisnuite ,dar si cu forte fantastice.
Peaslea este cel de-al treile fiu al imparatului,fiind un personaj
complex:este modest,inteligent,are un acut simt al anticipatiei,este
viteaz,curajos,consecvent,cinstit,generos.Acestor trasaturi
obisnuite li se aduga cele fantastice:are o forta fizica impresionanta(il
baga pe zmeu in pamant pana la gat,omoara balaurul),comunica
cu fapturi de pe alt taram,intelege graiul corbului,transforma
palatelele in mere,face o furca de aur care toarce singura si
o closca cu oua de aur.
Exista in basm personaje cu puteri fantastice care stau alaturi
de personajele cu insusiri obijnuite :Zmeii,balaurii,
corbul,zgripturoaica si puii sunt inzestrate cu insusiri iesite
din comun:traiesc pe un alt taram,au o forta fizca neobijnuita.
Personajele cu insusiri obijnuite sunt si ele numeroase: imparatul,fiii
cei mari,fetele de imparat,mesterul argintar.
Impletirea realului cu fantasticul nu se manifesta insa numai
la nivelul personajelor,ci si al intamplarilor din basme:merele
de aur sunt furate in fiecare an,Praslea il baga pe zmeu pana
la genunchi in pamant,apoi la gat,strabate drumul de pe taramul
zmeilor pana in imparatia tatalui sau cu ajutorul zgipturoaicei.
Ca in majoritatea basmelor,Praslea este ajutat de corb,de zgripturoaica
care au insusiri fantastice .Fiintelor cu trasaturi fantastice
li se adauga obiectele cu insusiri supranaturale:merele de aur,biciul
care transforma palatele in mere de aur , de argint si de arama,furca
din aur,closca cu puii de aur.
Basmul este o naratiune ampla,cu o actiune bine imbelsugata,in
care pot fi identificate momentele subiectului.Expozitiunea
basmului contine formula initiala care anticipeaza fabulosul
intamplarilor.Intriga are si ea caracter fantastic si reprezinta
pretextul care declansaja actiunea:in fiecare an, merele de
aur sunt furate ,spre nemultumirea imparatului.Praslea reuseste
sa-l raneasca pe hot,dupa incercarile nereusite ale fratilor
sai si porneste in urmarirea acestuia .Desfasurarea actiunii
cuprinde incercarile,probele pe care trebuie sa le depasasca
personajul,pentru a-si duce la bun sfarsit misiunea asumata.Datorita
propriilor forte,dar beneficiind si de ajutor(din partea corbului,a
zgripturoaicei)eroul trece cu bine toate probele:se lupta cu
zmeii,omoara balaurul,revine in imparatia tatalui sau,care functioneaza
furca, closca si puii de aur,iar in final isi dovedeste identitatea(punctul
culminant)si al aventurilor sale se incheie cu o nunta imparateasca
(deznodamantul)
Basmul este o creatie literala destinata povestitului. Ele se
povesteau la sezatori , la claci,la camp,in armata,in cabanele
lucratorilor forestieri.Povestitul,in familie,copiilor este
mai recent.
Specifice basmelor formulele initiale,mediane,finale, mult mai
variate in basmele romanesti decat in basmele altor popoare.
Ca majoritatea basmelor”Praslea cel voinic si merele de
aur”incepe cu formula “A fost odata ca niciodata….”
care il introduce pe ascultator in lumea basmului, creeaza atmosfera,
pentru receptarea intamplarilor povestite,precizand totodata
caracterulde fictiune al basmului si sugerand timpul intamplarilor.
Formulele mediane plasate la inceputul unui capitol verifica
atentia auditorului, precizeaza continuarea actiunii:”caci
cuvantul din poveste inainte mult mai este;le sugereaza deplasarea
in spatiu, distanta parcursa:”si mersera,mersera”,durata
“si se luptara,si se luptara zi de vara pana-n seara”.
Formulele finale, mai bogate si mai variate decat cele cele
initiale readuce ascultatorii in lumea obisnuita,cea mai frecventa
fiind:”si incalecai pe-o sa ai v-o spusei dumneavoastra
asa”.
Fiind o specie literara destinata povestitorului basmul se caracterizeaza
prin oralitate intre povestitor si ascultatorii sai stabilindu-se
o relatie directa de comunicare.Si in “Praslea cel voinic
si merele de aur”ca in toate basmele sunt prezentate constructii
si expresii populare(ce se face luntre si punte,a-si lua inima-n
dinti, “a nu-si pierde cumpatul”),constructii exclamative(“Unde
da Dumnezeusa ca sa caza un asemenea noroc chior pentru mine!),
inversiuni(rogu-te, “adevar garaieste gura mea”),repetitii(“facu
ce facu”)voctive(“corbule,corbule!)
Caracteristica basmelor este preferinta pentru cifrele magice
:in “Praslea cel voinic si merele de aur”se repeta
cifra trei:”trei frari,trei fete de imparat,trei zmei”.
“Praslea cel voinic si merele de aur” se incadreaza
in basmul popular prin toate trasaturile sale:prin continut,prin
valoarea sa educativa generata de valorile morale exprimate,farsi
prin valoarea sa estilica.
Ogindind viata in mod fabulos, venind dintr-o lume indepartata
“ce gandea in basme si vorbea in poezii” basmul
popular a reprezentat o bogata sursa de inspiratie pentru scriitorii
nostii care au creat basme culte de o mare frumusete.
(Mihai Eminescu, Ion Creanga,Ion Slavici,Barbu Stefanescu Delavrancea)
Praslea cel voinic si merele de aur
CARACTERIZAREA PERSONAJELOR
Ogindid viata in mod fabulos,veninddintr-o lume indepartata “ce gandea in basme si vorbea in poezii “,basmul popular cere are un subiect simplu,actiunea sa fiind alcatuita dintr-un sir de espidoade in care se povestesc peripetiile eroului principal,reprezentand binele ,in lupta sa impotriva raului.
Dupa incercarile nereusite ale fratilor sai mai mari,Praslea
ii cere imparatului sa-I lase sa-si incerce si el norocul.In
ochii tatalui sau , Praslea este un “nesocotit”de
mucos care nu poate sa-si asume o misiune in care fratii mai
mari ,alti voinici esuasera(caracterizare directa,facuta de
un personaj).
Desi jignit de tatal sau ,Praslea I se adreseaza acestuia cu
modestiesi intelepciune pentru a-l determina sa-l lase si pe
el sa incerce a-I prinde pe hoti.Trasaturile reies din cuvintele
sale ,fiind sugeratede caracterizarea indiracta :”eu nu
ma incumet-zise Praslea a prinde pe hoti ,ca zic ca o incercare
de voi face si eu nu poate sa-ti aduca nici un rau”.
Prevazator ,intuind delurarea viitoare a faptelor,el isi ia
“carti de citit ,doua tepuse,arcul si tolba cu sagetile
“si reuseste sa-si alunge somnul si sa-l raneasca pe hot.
Consecvent cu ceea ce-si propune el pleaca in cautarea hotului,desi
imparatul vazand merele aurite “nu mai voia sa stie de
hot “.Consecvent eroului este reliefat de faptele sale,dar
si de caracterizarea directa,apartinand povestitorului:”Fiul
sau,insa nu se lasa cu una cu doua ,eroul fiind convins ca-l
poate aduce pe hot “chiar din gaura de sarpe”.
In misiunea asumata ,Praslea si-i asociaza pe fratii sai care
incepusera sa-l invidieze pentru vitejia sa.Ajunsi la prapastia
care despartea cele doua taramuri,numai Praslea are curajul
sa coboare in teritoriul zmeilor,antiteza dintre el si cei doi
frati mai mari fiind evidenta.
In lupta cu zmeii ,dovedeste curaj ,reusind sa-I rapuna pe toti
trei Confruntarea cu zmeii scoate in evidenta si alte trasaturi
ale eroului .El este inzestrat cu o forta impresionanata :il
baga pe zmeu pana la genunchi in pamamnt apoi pana la gat si-I
taie capul .Acestei trasaturi fantastice I se adauga altele
care reies din faptele eroului.Ca in orice personaj al basmului,realul
si fantasticul se impletesc.Astfel,Praslea se metamorfizeaza
in fire vorbeste cu corbul care il ajuta ,transforma cu ajutorul
unui bici,palatele in mre de aroma de argint si de aur .Fortele
sale fantastice se manifesta si cand revine in imparatie ,cand
reuseste sa faca o furca de aur care toarce singura si o closca
cu pui de aur.
Dialogul cu zmeul cel mic subliniaza o alta trasatura a lui
Praslea ,increderea in Dumnezeu ,credinta sa.Amenintarii rivalului
sau ,eroul ii raspunde:”Cu ajutorul lui Dumnezeu,am eu
ac de cojocul tau.”
Inteligent si abil,Praslea anticipeaza faptele fratilor sai,
isi da seama de intentiile lor si-I insala pe acestia ,legand
de franghia pe care trebuia sa iasa ,o piatra avand caciula
sa deasupra.Intentia sa este prezentata direct de catre povestitor:”El
simtise de-mai dinainte ca fratii sai ii poarta sambtele.”
Dovedind bunatate sufleteasca ,Praslea salveaza puii de zgripturoatica
,primind recunostinte si ajutorul acesteia.
In drumul spre imparatie,pe care il face cu ajutorul zgipturoaicei
,Praslea dovedeste curaj,stapanire de sine cand “fara
sa-si piarda cumpatul ,trase palosul,si-si taie o bucata de
carne moale din coapsa piciorului de sus si o dete zgripturoaicei.Tenacitatea
in atingerea scopului propus se manifesta si acest gest al personajului.
Dupa ce-si dezvaluie identitatea in fata tatalui sau ,Praslea
dovedeste generos cu fratii sai care incercasera sa-l ucida,in
iaba urmand ca acestia sa-si primeasca pedeapsa din partea lui
Dumnezeu,in care erul crede cutarie:”Tata eu ii iert si
pedeapsa sa o ia de la Dumnezeu”.
In final eroul este rasplatit pentru calitatile sale si peripetiile
sale se incheie cu o nunta imparateasca.
Praslea cel voinic este un personaj complex,in care se impletesc
insusirile omenesti si fabuloase care reies,mai ales,din faptele
sale din relatiile cu celelalte personaje ,din spusele lui caracterizarea
directa fiind mai putin prezenta.
La nivelul expresivitatii artistice observam prexenta constructiiloor
populare(N-auzi tu ce prapatii spun fratii tai”,”nu
se lasa cu una,cu doua”),a vocativelor familiare (“nesocotitule”,”frumusica
mea”),prezente in exprimarea cotidiana ,a oamenilordin
mijlocul caroara a rasarit basmul,erul fiind o intruchipare
a inaltelor valori morale pretuite de creatorii basmelor.
Praslea cel voinic, este ca toti eroii din basme care intruchipeaza
binele, este un erou exemplar,in portretul sau moral fiind prezente
cale mai inalte valori morale:curajul,modestia,increderea in
Dumnezeu vitejia,darzenia consecventa,darzenia.
Prin eroii sai, care intruchipeaza valorile morale amintite,
prin victoria binelui asupra raului, basmul are o pronuntata
latura educativa , cultica increderea in suprematia binelui
si admiratia pentru personajele exemplare.