1. Argument
Situatiile de criza, fie ele reale sau construite prin discurs
de ziare, lasa cel mai bine sa se vada adevarata structura, adevaratele
principii de functionare din spatele oricarui “aparat”.
Atunci nu mai e timp sa verifici, nu mai este timp sa intrebi si
daca existau mici fisuri ele se vor adinci cu siguranta. Situatia
este valabila in privinta tuturor celor implicati intr-o criza,
incluzind aici securitatea statelor atacate de teroristi, presa
de pretutindeni si chiar atitudinea omului obisnuit..
|n situatia atentatului terorist din New York din 11 septembrie
2001, s-au putut observa cu usurinta mai ales citeva mecanisme ale
statului american, dar nu este acesta scopul lucrarii noastre. Am
mentionat acest lucru totusi pentru ca aproape in aceeasi situatie
se afla si presa.
Astfel, in situatii de criza, apar mecanismele care nu erau manifeste,
iar atitudinile partinitoare, prejudecatile de orice natura devin
evidente. Presa româna nu face exceptie de la aceasta situatie,
chiar daca distanta dintre România si S.U.A., atit geografica,
dar si culturala, este foarte mare. Ba poate chiar mai mult, modul
in care s-a comportat presa româna da o idee despre atitudinea
noastra nu atit de mult fata de tragedia unei tari, cit fata de
o putere mondiala cu care am dori sa ne aliem si, prin urmare, ii
luam partea fara a pune prea multe intrebari. Dintr-un alt punct
de vedere, partea luata de presa româneasca este surprinzatoare
si daca luam in considerare gradul foarte redus in care a fost atinsa
România de repercursiunile atentatelor.
Pe linga aceste aspecte, distanta foarte mare si ma
2. Cadrul conceptual
2.1 “Literatura de specialitate”
Importanta unui eveniment pentru un jurnalist este data in primul rind de noutatea lui. Cu alte cuvinte in momentul in care aceasta a trecut evenimentul dispare de pe agenda jurnalistului. Importanta acestei situatii justifica cercetarea modului in care au fost reflecate unele evenimente, nu pentru ca evenimentele in sine au ramas importante, ci pentru ca “modelele si conceptele teoretice transcend fenomenele imediate si ofera, prin generalizare, solutia pentru a intelege numeroase alte fapte si procese similare.” (Coman, 1999)
Cea mai cuprinzatoare lucrare despre comportamentul mass-media in situatii de criza este cea editata de Marc Raboy si Bernard Dagenais Media, Crisis and Democracy – Mass Communication and the Disruption of Social Order aparuta in 1992.
2.1.2 Definirea metodelor si a tehnicilor – Analiza de continut
Mai multe lucrari de metodologie de cercetare in studiul mass-media
(Nafziger, White, 1972; Wimmer, 1987; Singletary, 1994) retin pentru
analiza de continut o definitie data in 1952 de Bernard Berelson.
Astfel, analiza de continut este o metoda de cercetare care descrie
obiectiv, sistematic, cantitativ continutul manifest al comunicarii.
Aceasta definitie se refera doar la utilitatea metodei in cercetarea
mass-media, dar metoda este folosita si in studiul literaturii si
in alte domenii. Cele cinci caracteristici prezente in definitie
(obiectiv, sistematic, cantitativ, descriptiv, manifest) sint necesare
si suficiente, corectitudinea unor interpretari depinzind in mod
direct de ele.
Aceste caracteristici fac, de asemenea, distinctia intre analiza
de continut stiintifica si cea pe care o facem fiecare dintre noi
atunci cind citim un ziar si chiar atunci cind ascultam o conversatie
intre prieteni. Singletary elaboreaza acest aspect, scriind ca fiecare
cititor cauta intr-un text generalitati, regularitati sau tipare,
fiecare dintre noi “citim printre rinduri”.
Analiza de continut ca metoda stiintifica apare in momentul in care
ne punem intrebari despre sursa care a creat mesajul. Cea mai importanta
dintre ele este in viziunea lui Danielson (Nafziger, White, 1972)
: “Ce ne spune acest mesaj despre inteligenta si aptitudinile
sursei, despre personalitatea, motivele, valorile si scopurile lui,
despre atitudinile, situatia sociala, grupurile de care apartine
sau de care si-ar dori sa apartina si despre influentele acestora?”
Avind aceasta intrebare in minte ne lovim de un obstacol evident,
mesajele sint de cele mai multe ori mult mai usor de studiat decit
oamenii care le-au produs si atunci trebuie sa apelam la analiza
de continut.
2.1.3 Presupozitii
Modul in care unmesaj, fie el un articol din presa scrisa, fie
un reportaj de televiziune este inteles de un receptor oarecare
este inteles de acesta doar ca efect a ceea ce exista deja in mintea
lui. Cu alte cuvinte, in situatia particulara a evenimentelor din
11 septembrie 2001, fiecare receptor a vazut in alt fel ceea ce
s-a intimplat, dar foarte putini dintre posibilii receptori au fost
participantti active sau martori directi ai evenimentelor. Pentru
un student la jurnalism din România si care nu are nici un
fel de prieten sau ruda prezente in mijocul evenimentelor singurul
mod in care a aflat despre eveniment a fost mass-media, pe de o
parte canalele de televiziune de stiri care transmiteau in direct
din New York, pe de alta parte de la institutiile mass-media românesti
care au preluat majoritatea informatiilor de la institutii straine.
Daca mergem mai departe, interpretarile asupra a ceea ce s-a intimplat
sint primite de la mass-media straine, de la mass-media din România
sau proprii, cu precizarea foarte importanta ca acestea din urma
depind numai de cele straine si de informatii straine. Dar aceasta
nu este in mod obligatoriu o problema. |n fond aceasta situatie
se intilneste aproape fara exceptie in fiecare zi. De extrem de
putine ori sintem implicati direct intr-un eveniment.
2.1.4 Definirea conceptelor
Una dintre cele mai importante etape ale unei lucrari de orice fel ar fi ea este definirea conceptelor. |n situatia acestui eveniment din S.U.A. din 11 septembrie 2001, conceptele cheie sint “terorism”, “evenim
a. TERORISM
Encyclopaedia Britannica: “folosirea sistematica a terorii
si a unor acte violente imprevizibile impotriva unor guverne, institutii
sau indivizi cu scopul obtinerii unor obiective politice.”
Definitia aceasta (articolul complet despre terorism din aceasta
enciclopedie are mai mult de 600 de cuvinte) mai retine citeva aspecte
foarte importante si care trebuie precizate explicit:
- terorismul a fost folosit de organizatii politice de toate felurile,
de la indivizi si pina la guverne, de la extrema dreapta si pina
la capatul celalalt al spectrului politic, extrema stinga. Terorismul
a fost insa de cele mai multe ori identificat cu indivizi sau grupuri
care doreau destabilizarea unor institutii politice existente.
- avansul tehnologic a facut ca in secolul XX terorismul sa fie
mult mai dinamic si sa i-a dat instrumente pentru a face mult mai
multe victime.
- terorimul modern difera foarte mult de cel din trecut. Victimele
sint tot mai frecvent indivizi nevinovati, alesi la intimplare sau
care se afla acolo unde se intimpla un atentat.
- terorismul este izolat fata de actiunile politice importante.
Lipsindu-le suportul popular, extremistii substituie actele de violenta
pentru activitati politice legale.
- actiunile teroristilor include rapiri, asasinate, deturnari de
avioane, bombe etc.
- impactul terorismului a fost amplificat de cresterea rolului mass-media.
Orice act de violenta atrage cu siguranta televiziunile si evenimentul
ajunge in milioane de case si ii expune pe spectatori la dorintele
si scopurile politice ale teroristilor.
b. EVENIMENT
c. ATENTAT
d. CRIZ~
e. DERAPAJ MEDIATIC vezi axioma oglinzii
2.2 Ipoteze
La o lectura atenta a celor patru cotidiane aflate in discutie in perioada 12-18 septembrie se pot desprinde citeva tendinte. Cele care ni s-au parut cele mai importante, atit jurnalistic, cit si ca pertinenta cu metoda analizei de continut sint:
a) Terorismul tinde sa fie perceput ca o problema majora a lumii
contemporane.
b) Evenimentele din 11 septembrie 2001 au fost prezentate negativ.
(Articolele tind sa ia partea Statelor Unite si, in general, partea
victimelor unor atentate teroriste)
c) Evenimentele din 11 septembrie 2001 au fost o ciocnire intre
civilizatii.
d) Exista tendinta perceperii slabiciunii S.U.A. in fata terorismului
international, in special islamic. (Statele Unite au fost prinse
pe picior gresit)
Motivele care au stat la baza alegerii lor se refera in primul rind la standardele activitatii jurnalistice. Astfel, ipoteza b este din punt de vedere strict jurnalistic legitima. Chiar daca terorismul este intr-adevar o problema majora a lumii contemporane, macar prin numarul victimelor nevinovate, una dintre cele mai importante cerinte ale unei prese corecte este obiectivitatea. Aceasta inseamna pe de o parte pastrarea distantei fata de eveniment (destul de usor de rezolvat in masura in care tara noastra nu a fost direct implicata si nu a simtit in mod direct repercursiuni de pe urma atentatului), iar pe de alta parte acordarea dreptului la cuvint pentru toate partile dintr-un conflict.
2.3. Metoda
Unitati de inregistrare: TEMELE (asertiuni despre un anumit subiect)
Temele cautate:
a) Terorismul
b) Evenimentele din 11 septembrie - atitudine
c) Calificarea evenimentelor din S.U.A.
d) Capacitatea S.U.A. de a raspunde terorismului.
Unitatea de numarare: Fraza (lungimea textului in care sint recunoscute temele)
Unitatea de context: Articolul (segmentul, partea textului care permite determinarea orientarii, observarea atitudinilor favorabile/defavorabile/neutre in legatura cu temele)
Ipoteze:
a) Terorismul tinde sa fie perceput ca o problema majora a lumii
contemporane.
b) Evenimentele din 11 septembrie 2001 au fost prezentate negativ.
(Articolele tind sa ia partea Statelor Unite si, in general, partea
victimelor unor atentate teroriste)
c) Evenimentele din 11 septembrie 2001 au fost o ciocnire intre
civilizatii.
d) Exista tendinta perceperii slabiciunii S.U.A. in fata terorismului
international, in special islamic. (Statele Unite au fost prinse
pe picior gresit)
Grila de categorii aferenta ipotezei a:
- prezenta temei terorismului:
- acord cu tema (perceperea terorismului ca pe o problema majora
a lumii contemporane); favorabil confirmarii ipotezei – F
- dezacord cu tema (perceperea terorismului ca pe o problema lipsita
de importanta majora); defavorabil confirmarii ipotezei - D
- absenta temei terorismului – N
Grila de categorii aferenta ipotezei b:
- prezenta temei atitudinii:
- acord cu tema (perceperea unei atitudini mai curind favorabile
S.U.A. si, in general, vicitmelor); favorabil confirmarii ipotezei
– F
- dezacord cu tema (perceperea unei atitudini mai curind favorabile
terorismului si, in general, teroristilor); defavorabil confirmarii
ipotezei - D
- absenta temei atitudinii - N
Grila de categorii aferenta ipotezei c:
- prezenta temei raporturilor dintre civilizatii:
- perceperea civilizatiilor aflate in raporturi de opozitie:
· Occident vs. Orient
· Crestinism vs. Islamism
· Libertate vs. Fundamentalism
· Pace vs. Terorism
· Democratie vs. Dictatura
· Dezvoltare vs. Subdezvoltare
· Lume bogata vs. Lume saraca
Aspecte favorabile confirmarii ipotezei – F
- lipsa perceperii unor raporturi de opozitie intre civilizatii;
defavorabila confirmarii ipotezei - D
- absenta temei raporturilor dintre civilizatii - N
Grila de categorii aferenta ipotezei d:
- prezenta temei capacitatii S.U.A. de a raspunde terorismului:
- acord cu tema (perceperea mai curind a slabiciunii S.U.A. in fata
terorismului); favorabil confirmarii ipotezei - F
- dezacord cu tema (perceperea mai curind a capacitatii S.U.A. de
a raspunde adecvat terorismului); defavorabil confirmarii ipotezei
- D
- absenta temei capacitatii S.U.A. de a raspunde terorismului -
N
