Ioan Slavici - viata si activitatea lui Ioan Slavici

Ioan Slavici

"Aceasta lume a lui Slavici seamana nu numai in exterior cu taranul roman, in port si vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului. " - Mihai Eminescu

1848 Prozator (mare prieten al lui Eminescu) se naste in anul revolutiei, la Siria, pe 18 ianuarie. Al doilea copil al cojocarului Sava Slavici si al Elenei, nascuta Borlea.
1854-1858 Frecventeaza scoala "greco-ortodoxa" din satul natal, avandu-l dascal pe D. Vostinari.
1859-1860 Repeta clasa a IV-a, pentru a putea razbi la liceu.
1860-1865 Urmeaza Liceul din Arad, stand la gazda precum eroii sai din Budulea Taichii.
1865-1867 Clasele a VI-a si a VII-a la Liceul Piarist din Timisoara.
1867-1868 Clasa a VIII-a ca "privatist" la Liceul Maghiar din Arad.
1868 Bacalaureatul la Satu-Mare. Toamna se inscrie la Universitatea din Budapesta.
1869 In ianuarie e bolnav, intrerupe facultatea si revine la Siria. Se mai inscrie si la Universitatea din Viena (aprilie), dar in august il aflam in functia de secretar al notarului din Cumlaus. In toamna e din nou la Viena, in armata, urmand si Facultatea de Drept. Acum se imprieteneste, pentru toata viata, cu Eminescu, student si el in capitala Imperiului hasbsburgic. Fireste, vorbea cursiv limbile germana si maghiara. Mai tanarul sau amic moldovean il va indemna sa scrie literatura in romaneste (cum s-a spus, asa va proceda Eminescu si cu I. Creanga).
1870 Isi ia "examenul de stat".
1871 Debuteaza la Convorbiri literare cu Fata de birau (comedie). In vara, impreuna cu Eminescu, organizeaza serbarea panromaneasca de la Putna.
1872 E publicata prima poveste Zana zorilor, Scrierile de inceput (indragite si azi de copii) sunt in majoritate povesti (Ileana cea sireata, Florita de codru, Doi feti cu stea in frunte).
1874 Vine la Iasi si citeste la Junimea Popa Tanda. Apoi pleaca la Bucuresti, unde se stabileste.
1875 Se casatoreste cu Ecaterina Szöke Magyarosy. Calatoreste la Viena si Budapesta, iar toamna e numit de Maiorescu profesor la Liceul "Matei Basarab" - Bucuresti.
1877 Intra in redactia ziarului Timpul.
1878 Publica Gura satului.
1880 Apare nuvela Budulea Taichii.
1881 Volumul Novele din popor, cuprinzand prozele scrise pana atunci, inclusiv capodopera Moara cu noroc.
1884 Infiinteaza la Sibiu ziarul Tribuna, unde va veni si G. Cosbuc.
1885 Din cauza unor articole in care revendica drepturile romanilor, e inchis de catre autoritatile maghiare, dar curtea de juri il elibereaza. Divorteaza de prima sotie Ecaterina.
1886 Se casatoreste, la Sibiu, cu Eleonora Tanasescu, in toamna nascandu-i-se primul baiat, Titu Liviu.
In urma unui proces de presa e condamnat la 3 zile inchisoare.
1888 Premiera dramei istorice Gaspar Gratiani la Nationalul bucurestean. Condamnat de Curtea cu juri din Cluj la un an de inchisoare. Incepe detentia la Vat (Ungaria).
1889 Se naste Lavinia Ioana Iosefina, al doilea copil, cand era in puscarie. Abia la 10 iulie iese din penitenciar.
1890 Se intoarce la Bucuresti. Profesor la Azilul "Elena Doamna". Se naste al treilea copil, Ion Marcel.
1891 Sotia naste al patrulea copil, Fulvia, dar nu si ultimul (urma traditia familiei din Siria, unde fusese cinci copii).
1892 Devine cetatean roman. Publica Novele vol. I-II.
1894 Impreuna cu Cosbuc si Caragiale, editeaza la Bucuresti Vatra. Publica romanul Mara, in foileton.
1894 Se naste Elena, al cincilea copil.
1897 Se naste Lavinia, al saselea copil.
1902 Publica romanul Din batrani, premiat apoi de Academia Romana.
1914 Conduce Ziua, ziar filogerman, in care militeaza pentru neutralitatea Romaniei in primul razboi mondial.
1916 Este arestat si inchis la Fortul Domnesti, apoi la hotel "Luvru". In timpul ocupatiei germane, scrie articole de orientare progermana.
1919 La incheierea pacii si intoarcerea din Moldova a regelui Ferdinand si a guvernului, Slavici e arestat din nou, judecat si condamnat la 5 ani de inchisoare, dar eliberat in acelasi an. Totusi din cauza convingerilor sale filogermane, este privit de cei din jur cu dusmanie.
1921 Publica volumul autobiografic Inchisorile mele, in care-si justifica activitatea din Ardeal si Romania.
1923 Romanul Cei din urma Armas.
1924 Volumul Amintiri (pretioase memorii despre Eminescu, Caragiale, Creanga, Cosbuc, Maiorescu).
1925 Bolnav si obosit de viata agitata, cu procese si detentii in puscarii, se refugiaza la fiica sa, care traia la Panciu, in podgoria asemanatoare cu Siria natala. La 17 august trece in lumea umbrelor, inmormantat la schitul Brazi. Gala Galaction rosteste cuvantul de ramas bun...