Structuri - componente ale psihomotricitatii

Pentru a ne insusi notiunea de structura trebuie sa o avem aproape pe cea de succesiune fie temporala fie spatio-temporala, daca acum intr-o succesiune se creeaza raporturi de grupare sau de similitudine  si formeaza o structura.-  Elleta Borgogno - (1985).

I. Apropierea spontana

II. Apropierea analitica

Insusite cele trei axe perpendiculare ale corpului este posibil sa il facem pe copil sa inteleaga axele intermediare care trec prin centru, introducand pentru exemplificare asocieri ca: inainte, la dreapta. Aceasta se poate referi la corpul insusi sau la obiecte raportate la acesta. In acest mod se ajunge la descoperirea raporturilor de reciprocitate si la alte dinamici de rotire si de orientare, aplicabile in orientarea grafica, citirea orelor, etc. Toate aceste exercitii sunt aplicabile in plan orizontal si vertical in trei planuri ale spatiului foarte dificile, care se pot intelege prin exercitii de disociere motorie, exercitii de simetrie si de asimetrie, si alte exercitii de verbalizare si grafica.

III.   Apropierea rationala

Importanta este rationalizarea structurii operante prin studiul analitic a diferitelor elemente de variatie si de raporturile lor in interiorul structurii. Elemente de variatie:

a. Contraste in durate sau in distante: intervale (cu durata variata); durate pline.

b. Contrastele intre elementele simple de natura identica: de intensitate, de marime, de directie si de viteza.

Contraste in natura elementelor succesive

 IV.  Transpuneri si generalizari

1.Transpunerea contrastelor

Caracteristica de insusire din notiunea de structura este posibilitatea transpunerii acesteia in infinite moduri expresive si cu obiecte, sunete, gesturi, culori diferite. In concluzie o structura poate fi reprezentata ca o structura ordonata de (+) si de (-) separate de intervale (-), (+), (0).

2. Transpunerile pot privi: timpul, intensitatile si rapiditatea. De notat, ca prin transpuneri se insuseste si conceptul de relativitate structurala in raport cu individul singur. Orice copil poate reprezenta aceeasi structura cu intervale si intensitate diferita dupa activitatea sa.

3. De la duratele spontane la cele muzicale

Duratele muzicale se scriu cu semne conventionale care corespund putin la impresia perceptiva, pe langa aceasta nu corespund timpilor determinati dar variaza dupa timp, ramanand constant in interiorul fiecarei note sau de orice liniste in raport de durata. Pentru aceste motive durata muzicala este o notiune dificila de invatat din partea copilului care poate ajunge sa si-o insuseasca doar daca i se furnizeaza un suport vizual prin transcrierea spontana care ii permite pasajul succesiv, sunet, grafic spontan, scriere spontana. Succesiv se realizeaza asocierea spontana a valorilor notelor cu pulsarea ritmica.

V. Asocieri de variatii multiple concomitente

Diferitele moduri de variatie pot fi realizate in multiple si complexe variatii: in sunet, in culoare, in structura miscarii. Se pot crea structuri in suprapozitie reprezentand elementele in compozitie, nu in succesiuni spatio-temporale liniare ci, in succesiuni in care o parte din elemente sunt suprapuse. Aceste structuri pot fi realizate in miscari in sunet, in culoare si pot simula probleme de cercetare, de exemplu: clar si inchis in structura spatiala bidimensionala si tridimensionala, puternic si slab in structura bidimensionala reprezentate in grup si spatiu.

VI. Structuri si limbaj

Se poate infrunta studiul limbajului dupa metoda "structurala" considerand: un nivel fonetic global, in care se invata ca, cuvintele de sens implinit sunt constituite dintr-o  serie de fenomene care urmeaza in timp; un nivel fonetic analitic, in care se invata ca limbaj vorbit, caracterizat de sunete si de o adaptare temporala ii corespunde limbajului scris constituit din semne grafica care se dezvolta spatial; nivelul lingvistic in care se examineaza cuvantul pe plan semantic in raport cu alte continuturi din fraza. Intre sunete si litere nu mai este doar un raport temporal sau spatial, ci o relatie logica.

Al doilea nivel, evident, este corespondenta dintre sunetul perceput si distinct exact si corect grafic. Confuzia de sunete este de acea baza nu doar dislexia (tulburarea nervoasa care consta in dificultati de a citi si de a intelege ceea ce citeste), ci si a problemelor de scriere.

Al treilea nivel in schimb, elaboreaza logica, permite crearea de expresii verbale mai putin elaborate si bogate.

VII. Structuri plastice si structuri de proiectie

Structurile plastice nu au origini rationale ci intuitive, sunt un mijloc de eliberare de tensiuni. Creatia plastica are de multe ori ca punct de plecare "cazul" care creeaza structuri informale, care la vremea lor vor fi baza pentru o evocare mai mult sau mai putin consistenta pe care se va sprijini imaginatia creativa.

1. Creatia individuala: de la o prima creatie spontana se trece din cand in cand, cu interventia unui copil din grup, la modificarea desenului primitiv.

2. Creatia colectiva: un membru al grupului propune o tematica de respectat, oricine poate apoi interveni, dar trebuie sa respecte intotdeauna tema originala. La copii se vor urmari reprezentarile concrete, doar mai tarziu si cele abstracte in baza armoniei formelor, culorilor si valorilor estetice ale integrului.

Se vor putea avea creatii elaborate sau mici grupuri de obiecte, sau o compozitie plastica corporala, in care copiii trebuie sa ocupe o anumita pozitie in grup, sau compozitii grafice obtinute cu linii intersectate, colorate, cu benzi colorate sau impreuna cu confluente de suprafete colorate.

Mostre de experienta de invatare

1.Deplasati-va prin sala in maini si in picioare observand cand picioarele si mainile sunt apropiate sau departate.

2. In timp ce va deplasati inainte si inapoi de-a lungul bancii lasandu-va doar mainile sa atinga banca, schimbati voit relatia picioarelor cand ele sunt in aer si cand aterizeaza pe sol.

3.Ganditi la picioarele si talpile voastre in timp ce va rostogoliti. Incercati sa aratati relatii diferite la inceputul, in mijlocul si la sfarsitul rostogolirii.

4.Unii dintre voi ar dori poate sa aleaga un alt mod de deplasare si sa experimenteze sarind aceasta miscare prin schimbarea relatiilor partilor corpului specifice.