Camil
Petrescu
"...oamenii ceilalti nu exista pentru noi decit in masura
in care le cunoastem dorintele, preferintele, nadejdile, actele
si atitudinea in decursul vietii."(Camil Petrescu, Ultima
noapte de dragoste, intiia noapte de razboi)
| |
Viitorul dramaturg si romancier inzestrat s-a
nascut la Bucuresti, dar a ramas orfan de ambii parinti si a
crescut la o doica din mahalaua Mosilor. Singur pe lume, micul
orfan isi intelege drama si pune burta pe carte, la Scoala primara
din Gura Oborului Vechi, apoi ca bursier intern la Liceul Sf.
Sava, unde scrie primele poezii. Orfanul persevereaza si, in 1913, se inscrie la Facultatea
de Litere si Filosofie din Bucuresti. La concursul pentru
o bursa ia media cea mai mare. Furtunosul gazetar de stanga
N. D. Cocea e modelul sau spiritual (e prototipul viitorului
sau erou Gelu Ruscanu) In 1916, e mobilizat si pleaca pe front, unde e ranit. Insanatosit,
ajunge iarasi in prima linie, dar cade prizonier la unguri.
Ambianta razboiului va intra, apoi, in celebrul roman Ultima
noapte de dragoste, intaia noapte de razboi. In 1918 e eliberat
din lagar, revenind la Bucuresti. Scrie piesa Jocul ielelor.
Isi ia cu brio licenta. E profesor la Timisoara. Devine director
al Teatrului National din Bucuresti, iar in 1947 membru al
Academiei Romane. Pana la moarte, a primit numeroase ordine
si medalii culturale, platind si el tribut realismului socialist. Se stinge la 14 mai 1957, la Bucuresti, masivul roman social
inchinat lui Balcescu Un on intre oameni ramanand neterminat.
Vasta carte e considerata de I. Negoitescu: intreprindere
jalnica.
|