-problema stilului este relativ noua
-tarziu in Baroc apare termenul de stil al epocii-cuprinde toata manifestarea umana creatoare da si stiintifica
-stil=clasa
-ineputul sec xx stilul=vointa de forma, intelegerea tacita de a crea forme asemanatoare
-dar este mai curand act inconstient-stilul a devenit s-a instalat si a fost intotdeauna recunoscut retroactiv,prin distantare in timp-el valideaza valoric; dar si distanta re de natura spatiala in cunoastere trebuie sa te situezi deasupra, sa compari sa cunosti diverse spatii culturaleTdetasare de natura abisala
-Niestche-prima notiune se refera la stilul epocii –lipsita de stil –model de antichitate greaca=epoca de aur
-primii cercetatori in morfologia culturii: Riegl,Workinger,Keyserling,Dvorak,Spengler,Frobenius care au incercat sa faca o clasificare
-e mai usor sa clasezi,sa gasesti o regula pt a intelege fenomenul cultural deosebit de complex
-consens al morfologilor –psihicul si inconstientul sunt extraordinar de importante in studierea stilurilor
-lucruri care tin de nepalpabil,metafizicTstiluri
-romantismul german-stil-emotional si inconstient
-inconstientul=constientul ca valoare
-la nivel colectiv-inconstientul este plin de memoriile experimentale ancestrale
-inconstientul devanseaza personalitatea constienta
-3 teorii preluate de la Blaga-el ridica la mansarda conditia inconstientului-are o importanta mai mare a lui in producerea stilului
-inconstientul are independenta –traieste in paralel si are tipuri de limbaj si comunicare propri pe care nu le cunoastem
-psihicul si spiritul se contureaza dpdv al inconstientului-atitudine
-gandire Talcatuiri propri care nu coincid cu cele din lumea constienta
-inconstientul poseda semnificatii si cadre care debordeaza si devanseaza cadrele constiente-poate s-o ia inaintea constientului-imaginea ca mod de creatie-lansare in viitor
-pensonanta=uneori inspiratie-stari ciudate-latenta,neclaritate,vag,neliniste care preced gestul creator-stare de rodnic dezechilibru-scanteie
-raport cultura spatiu-sentiment dominant al stilui,viziunea asupra spatiuluite prezenta in orice stil
Oswald Spengler – abordarea spatiului in fiecare cultura-viziune si sentiment al spaiului
-la egipteni –spatiul labirintic tip pestera
-spatiu inchis opresiv in care te strecori(piramide sali hipostile)
-sfiala de spatiu
-in opera sa filozofia culturii aplica acelasi punct de vedere ca si Frobenius asupra culturilor mari,istorice,deosebindu-le dupa acelasi criteriu spatial si punand o membrana impermeabila si monadica intre ele.
-latura cea mai caracteristica a fiecarei culturi e tocmai specificul ei sentiment al spatiului-ex: -cultura faustiana a apusului,o cultura a zbuciumului sufletului,a setei de exp[ansiune,a perspectivelor ce implica sentimentul simbolizat de spatiul infinit tridimensional(ca etiopicul la Frobenius)
-corolarul culturii ce a urmat celei antice
-infinit tridimensional-axa verticala,abisala(gotic)
-Faust-spirit curajos occidental,luciferic,sondeaza dimensiunile neingaduite pt a cunoaste mai mult cu riscul pierderii unor lucruri valoroase
-spiritul occidental-curajos si progresist
-cultura greaca antica,apolinica,masurata luminoasa implica spatiul limitat rotunjit,simbolizat prin imaginea corpului izolat
-dimensiunea perfecta a spatiului,bine limitata ca si contur-admira si accepta concretul,spatiu euridician ,finit
-perfectiunea si frumusetea corpului uman
-cultura araba magica,de un apasator fatalism,de acarei descoperire in toata amploarea ei Spengler e mandru ar avea substrat sentimentul spatiului bolta(hamiticul la Frobenius)
-pestera-presupune o anumita cupola,sapare in stanca,enclava
-cultura egipteana este spatiul drumului labirintic spre moarte(sfiala de spatiu-Riegl)
Johannes Frobenius –parintele morfologiei-studiaza arta africana(entolog,geolog,filolog,filozof,istoric de arta)-abordare complexa de tip cultural
-cultura este un organism care are anumite reguli de dezvoltare-este sensibila precum un organism viu
Frobenius imparte cultura africana in –hamita(cuvant luat de la Riegl –spatiu sfielnic)
-etiopa (centrul si V Africii-spatiu infinit cu orizonturi largi,ici colo un arbust,oameni liberi,neingraditi,acoperisuri de crengi,locol inchis este exclus; simbol al nomadismului)
-fiecaruia din cele 2 culturi ii atribuie un sentiment specific al spatiului,adica culturii hamite sentimentul simbolizat prin imaginea pesterii boltite,iar culturii etiope sentimentul spatial al infinitului
-Frobenius priveste culturile ca pe niste plante, care cresc in atmosfera de sera a unui sistem spatial
morfologia culturii si istoria artelor in lucrari care , fara deosebire inseamna tot atatea momente de patrundere si intuitie, s-au straduit sa elucideze rolul ce pare a-l juca in injghebarea unei culturi sau in crearea unui stil de arta “sentimentul spatiului” propriu oamenilor dintr-un anumit loc
Lucian Blaga morfologia culturii sau istoria artelor inrpreteaza acest factor ca sentiment al spatiului,dar acesta nu este un sentiment propriu-zis cu atat mai putin constient, si ca factorul nu tine de sensibilitatea noastra crescuta intr-un anume peisaj ci de un factor mult mai profund
Se transpune o data problematica spatiala de pe taramul morfologiei culturii,pe planul neologiei abisale,adica intr-o perspectiva in care inconstientul este vazut nu a un simplu “doferential de constiinta”,ci ca o realitate foarte complexa.Ceea ce morfologii inerpreteaza ca sentiment spatial in functie de un anumit peisaj,devine noua teorie “orizont spatial”,autentic,nediluat,al “constientului”
-orizontul spatial al inconstientului trebuie considerat ca un cadru necesar si neschimbator al spiritului nostru inconstient,persista in identitatea sa indiferent de variatiunea peisajelor de afara
-pt a explica unitatea stilistica a unei culturi , fenomen atat de impresionant,credem ca nu putem recurge numai la peisaj nici la sentimente in legatura fatisa cu peisajul.Adancimea fenomenului necesita o explicatie prin realitati ascunse,de alta greutate.
-orizontul spatial al inconstientului poate dobandi cu adevarat rolul de factor determinant pt structura stilistica a unei culturi sau a unei spiritualitati fie individuale fie colective.
Stilul unei opere de arta sau al unei creatii de cultura manifesta multiple aspecte,dintre care unele cel putin poseda desigur o profunzime si un sens “categorial”.Aceste aspecte categoriale sunt de o natura orizontica,de atmosfera axiologica,de orientare ,de forma
-cert aspectele stilistce nu istovesc creatia
-metafora si stilul sunt de fapt componente solidare ale unui act revelator,aspecte diferite ale creatiei.Metafora nu este propriu-zis unul din mijloacele cu care se creaza stilul pt ca mijloacele poseda cand un stil cand altul.Fiecarui stil ii corespunde un tip de creatie si nu orice tip de creatie are un stil corespondent ci el se inscre intr-un anumit stil.
-stilul este privit ca un fel de exprimare in orizonturi, accente
-orizontul spatial-sub forma unei matrice stilistice,conotatia inconstienta a spatiului mai profund decat imanenta spatiului teoria culturii=teoria mediului)
-creezi propriu locului de unde ai plecat-diaspora-distinctie clara
-dislocat dintr-un mediu-se produce accentuarea culturi la nivel inconstient
-factorul inconstient are orizonturi propri imaginative,fondeaza orizonturi spatiale receptionate sensibil de-a lungul generatiilor
-argument teoriile fiecarei culturi sunt asemanatoare cu arhitectura
-arta reala-est incarcatura emotionala si imaginativa a spatiului-transformarea spatiului real
