METODE SI PROCEDEE MODERNE IN PREDAREA LIMBII SI A LITERATURII ROMANE

METODE SI PROCEDEE MODERNE IN PREDAREA LIMBII SI A LITERATURII ROMANE

1. Despre "invatarea activa" si "interactiva"

Cercetarile efectuate in ultimii ani arata ca pasivitatea din clasa (inteleasa ca rezultat al predarii traditionale, in care profesorul tine o prelegere, eventual face o demonstratie, iar elevii il urmaresc) nu produce invatare decat in foarte mica masura. Atentia elevilor descreste cu fiecare minut care trece pe parcursul prelegerii.

Ce se intampla de fapt cand profesorii isi inunda elevii cu pr opriile lor ganduri, oricat de profunde si bine organizate ar fi acestea? Ce se intampla cand profesorul recurge prea des la explicatiile si demonstratiile de tipul "hai-sa-ti-arat-cum"?

Turnarea faptelor si conceptelor gata "mestecate" si performarea cu maiestrie a procedurilor de catre profesor interfereaza cu invatarea. Fara indoiala, prezentarea poate face o impresie imediata asupra creierului, dar, in absenta unei memorii de exceptie, elevii nu pot retine prea mult pentru perioada urmatoare. Un profesor, oricat de stralucit orator ar fi, nu se poate substitui creierelor elevilor si deci nu poate face activitatea care se desfasoara individual in mintea copiilor. Elevii insisi trebuie sa organizeze ceea ce au auzit si vazut intr-un tot ordonat si plin de semnificatii. Daca elevilor nu li se ofera ocazia discutiei, a investigatiei, a actiunii si eventual a predarii, invatarea nu are loc.

Fara indoiala, este adevarat ca acela care invata trebuie sa-si construiasca cunoasterea prin intermediul propriei intelegeri si ca nimeni nu poate face acest lucru in locul sau. Dar nu mai este putin adevarat ca aceasta constructie personala este favorizata de interactiunea cu altii, care, la randul lor invata. Altfel spus, daca elevii isi construiesc cunoasterea proprie, nu inseamna ca fac acest lucru singuri, in izolare. Promovarea invatarii active presupune si incurajarea parteneriatelor in invatare. In fapt, adevarata invatare, aceea care permite transferul achizitiilor in contexte noi este nu doar simplu activa ci INTERACTIVA.

Gruparea si sarcinile in care membrii grupului depind unul de celalalt pentru realizarea rezultatului urmarit arata ca:

Elevii se implica mai mult in invatare decat in abordarile frontale sau individuale;

Elevii odata implicati isi manifesta dorinta de a impartasi celorlalti ceea ce experimenteaza, iar aceasta conduce la noi conexiuni in sprijinul intelegerii;

Elevii acced la intelegerea profunda atunci cand au oportunitati de a explica si chiar preda celorlalti colegi ceea ce au invatat.

2. Inventar metodologic interactiv.

2.1. Metodologia: de la traditie la inovatie.

Prelegerea - o perspectiva moderna.

Prelegerea este, fara indoiala, cea mai frecventa alegere intr-o abordare didactica traditionala. In acest sens este tipica imaginea profesorului la catedra (sau la tabla) care vorbeste elevilor care stau cuminti in banca si asculta sau scriu dupa dictare.

Prelegerea poate fi insa reconditionata si introdusa intr-un demers didactic modern, centrat pe achizitiile elevului. Din aceasta perspectiva, dascalul trebuie sa se preocupe de:

v    Stimularea interesului elevilor prin:

Intrarea in prelegere prin intermediul unei glume, imagini captivante si in deplina relatie cu ceea ce urmeaza sa fie predat prin intermediul prelegerii;

Prezentarea unei probleme / a unui studiu de caz pe care se focalizeaza prezentarea;

Lansarea unei intrebari care sa le starneasca interesul, curiozitatea (astfel incat elevii sa fie atenti la prelegere pentru a afla raspunsul).

v    Aprofundarea intelegerii elevilor prin:

Folosirea de exemple si analogii pe parcursul prezentarii (pe cat posibil cu trimiteri la viata reala);

Dublarea verbalului cu alte coduri - oferirea de imagini, grafice si alte materiale ilustrative; folosirea limbajului corporal.

v    Implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin intreruperea acesteia:

Pentru a incita elevii la a oferi exemple, analogii, experiente personale;

Pentru a da raspunsuri la diferite intrebari;

Pentru a efectua o sarcina scurta care clasifica diverse pozitii enuntate;

v    Evitarea unui punct final la final!

Incheierea prelegerii prin intermediul unei probleme / aplicatii care urmeaza sa fie rezolvata de elevi;

Solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona.

Brainstorming

Brainstorming-ul (sau "asaltul de idei") reprezinta formularea a cat mai multor idei ca raspuns la o situatie enuntata, dupa principiul cantitatea genereaza calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare.

O asemenea activitate presupune o serie de avantaje:

Implicarea activa a tuturor participantilor;

Dezvoltarea capacitatii de a trai anumite situatii de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea solutiei optime;

Exprimarea personalitatii;

Eliberarea de prejudecati;

Exersarea creativitatii si a unor atitudini deschise la nivelul grupului;

Dezvoltarea relatiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecaruia (si in consecinta, prin intelegerea calitatilor celor din jur);

Stiu/ vreau sa stiu/ am invatat

Cu grupuri mici sau cu intreaga clasa, se trece in revista ceea ce elevii stiu deja despre o anumita tema si apoi se formuleaza intrebari la care se asteapta gasirea raspunsului in lectie.

Pentru a folosi aceasta metoda se pot parcurge urmatoarele etape:

Elevilor li se cere sa formuleze perechi si sa faca o lista cu tot ce stiu despre tema ce urmeaza a fi discutata. In acest timp, profesorul va construi pe tabla un tabel cu urmatoarele coloane: Stiu/ Vreau sa stiu/ Am invatat;

Li se cere apoi catorva perechi sa spuna celorlalti ce au scris pe liste si vor fi notate toate lucrurile cu care toata lumea este de acord in coloana din stanga;

In continuare profesorul va ajuta elevii sa formuleze intrebari despre lucrurile de care nu sunt siguri;

Aceste intrebari pot aparea in urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor;

Aceste intrebari vor fi notate in coloana din mijloc;

Elevilor li se cere sa citeasca apoi textul;

Dupa lectura textului, vom reveni asupra intrebarilor pe care elevii le-au formulat inainte de a citi textul si pe care le-au trecut in coloana "Vreau sa stiu";

Profesorul observa la care intrebari s-au gasit raspunsuri in text si raspunsurile sunt trecute in coloana "Am invatat";

Dupa aceea ne intoarcem la intrebarile care au ramas fara raspuns si discutam cu elevii unde ar putea cauta ei asemenea informatii;

In incheierea lectiei elevii revin la schema S/V/I/ si decid ce au invatat din lectie;

Unele dintre intrebarile lor s-ar putea sa ramana fara raspuns si s-ar putea sa apara si intrebari noi;

In acest caz, intrebarile pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigatiile ulterioare;

Jurnalul cu dubla intrare:

"Jurnalul cu dubla intrare" este o metoda prin care cititorii stabilesc o legatura stransa intre text si propria lor curiozitate si experienta. Acest jurnal este deosebit de util in situatii in care elevii au citit texte mai lungi, in afara clasei.

Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie sa imparta o pagina in doua, tragand pe mijloc o linie verticala. In partea stanga li se cere sa noteze un pasaj sau o imagine din text care i-a impresionat in mod deosebit pentru ca le-a amintit o experienta persoanala, pentru ca nu sunt de acord cu autorul, sau pentru ca o considera relevanta pentru stilul sau tehnica autorului. In partea dreapta li se va cere sa comenteze acel pasaj: de ce l-au notat? La ce i-a facut sa se gandeasca? Ce intrebare au in legatura cu acel fragment? Ce i-a facut sa-l noteze? La ce i-a facut sa se gandeasca? De ce i-a intrigat? Pe masura ce citesc, elevii se opresc din lectura si noteaza in jurnal.

Dupa ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi citit in faza de reflectie, daca profesorul revine la text, cerandu-le elevilor sa spuna ce comentarii au facut in legatura cu pasaje diverse. Si profesorul ar trebui sa fi facut comentarii, pentru a atrage atentia asupra unor parti din text pe care tine neaparat sa le discute cu elevii.

"SINELG

"Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si a gandirii" (SINELG) este o modalitate de codificare a textului care permite celui care invata sa citeasca si sa inteleaga in mod activ si pragmatic un anumit continut.

SINELG presupune urmatoarele etape:

v    In timpul lecturii elevii marcheaza in text (sau noteaza pe o hartie in timpul prelegerii):

Cunostinte confirmate in text;

Cunostinte infirmate / contrazise de text (-);

Cunostinte noi, neintalnite pana acum (+);

Cunostinte incerte, confuze, care merita sa fie cercetate (?).

v    Dupa lectura, informatiile se trec intr-un tabel:

v    Informatiile obtinute individual se discuta in perechi / grupuri etc.; apoi se comunica de catre perechi / grupuri profesorului care le centralizeaza intr-un tabel similar la tabla.

v    Cunostintele incerte pot ramane ca tema de cercetare pentru lectiile urmatoare.

Ciorchinele.

Ciorchinele este o metoda de brainstorming neliniara ,care stimuleaza gasirea conexiunilor dintre idei si care presupune urmatoarele etape:

1.     Se scrie un cuvant / tema (care urmeaza a fi cercetat) in mijlocul tablei sau a foii de hartie;

2.     Se noteaza toate ideile, sintagmele sau cunostintele care ne vin in minte in legatura cu tema respectiva in jurul acesteia, tragandu-se linii intre acestea si cuvantul initial;

3.     Pe masura ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii intre toate ideile ce par a fi conectate;

4.     Activitatea se opreste cand se epuizeaza toate ideile sau cand s-a atins limita de timp acordata.

Etapele pot fi precedate de brainstorming in grupuri mici sau in perechi. In acest fel se imbogatesc si se sintetizeaza cunostintele. Rezultatele grupurilor se comunica profesorului care le noteaza la tabla intr-un ciorchine fara a le comenta sau critica.

In etapa finala a lectiei, ciorchinele poate fi reorganizat, utilizandu-se anumite concepte supraordonate gasite de elevi sau de profesor.

Cubul.

Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situatii din mai multe perspective, permitand abordarea complexa si integratoare a unei teme.

Sunt recomandate urmatoarele etape:

v    Realizarea unui cub pe ale carui fete sunt scrise cuvintele: descrie, compara, analizeaza, asociaza, aplica, argumenteaza.

v    Anuntarea temei, a subiectului pus in discutie.

v    Impartirea clasei in 6 grupe, fiecare dintre ele examinand tema din perspectiva cerintei de pe una din fetele cubului;

Descrie: culorile, formele, marimile, etc.;

Compara: Ce este asemanator? Ce este diferit?

Analizeaza: Spune din ce este facut, din ce se compune?

Asociaza: La ce te indeamna sa te gandesti?

Aplica: Ce poti face cu aceasta? La ce poate folosi?

Argumenteaza: pro sau contra si enumera o serie de motive care vin in sprijinul afirmatiei tale.

v    Redactarea finala si impartasirea ei celorlalte grupe.

v    Afisarea formei finale pe tabla.

Bulgarele de zapada.

Metoda presupune reducerea numarului de elemente, aspecte, fatete ale unei probleme / situatii pentru focalizarea asupra celor esentiale.

Se recomanda urmatoarele etape:

v    Impartirea grupului in echipe de 7-8 persoane.

v    Enuntarea temei.

v    Notarea ideilor: Fiecare membru noteaza ideea sa si o pune pe centrul mesei.

v    Ierarhizarea ideilor: fiecare membru citeste toate ideile si le ierarhizeraza(1-8). Se vor retine primele 2-3. Se reuneste apoi tot grupul cu cele 2 idei de la fiecare si se repeta algoritmul. Astfel se vor retine doar ideile / aspectele pe care tot grupul le considera relevante.

Discutia (Debate-ul).

Discutia consta intr-un schimb organizat de informatii si de idei, de impresii si de pareri, de critici si de propuneri in jurul unei teme sau chestiuni determinate in scopul examinarii si clarificarii in comun a unor notiuni si idei, al consolidarii si sistematizarii datelor si conceptelor, al explorarii unor analogii, similitudini si diferente al solutionarii unor probleme care comporta alternative.

Discutia cu clasa este fundamentala pentru invatarea interactiva. Din perspectiva unui participant, discutia presupune avansarea unor idei si receptarea unei multitudini de alte idei, unele in acord, altele in dezacord cu parerile proprii, dar tocmai aceasta varietate este aceea care provoaca gandirea la actiune.

Din aceasta perspectiva, discutia prezinta o serie de avantaje:

v    Crearea unei atmosfere de deschidere.

v    Facilitarea intercomunicarii si a acceptarii punctelor de vedere diferite.

v    Constientizarea complexitatii situatiilor in aparenta simple.

v    Realizarea unui climat democratic la nivelul clasei.

v    Exersarea abilitatilor de ascultare activa si de respectare a regulilor de dialog.

Etape:

v    Stabilirea regulilor discutiei si reamintirea acestor reguli (cu ocazia fiecarei noi discutii sau pe parcursul discutiei).

v    Dispunerea elevilor in cerc sau semicerc.

v    Prezentarea subiectului discutiei cu claritate si intr-un mod care sa incurajeze exprimarea ideilor.

v    Moderarea discutiei, facilitand exprimarea punctelor de vedere.

De maxima importanta pentru derularea unei discutii profitabile este maniera de a adresa intrebari stimulative pentru elevi:

v    Intrebari la care pot fi date mai multe raspunsuri, evitand intrebarile cu raspuns DA / NU.

v    Intrebari de genul "de ce credeti asta?", "de ce credeti ca ?" (pentru a aprofunda problema pusa in discutie).

v    "Ce s-a intamplat?" (o astfel de intrebare ii ajuta pe elevi sa-si clarifice perspectiva asupra problemei in discutie).

v    "De ce s-a intamplat asta?" (se incurajeaza intelegerea cauzelor si a efectelor, se deplaseaza accentul pe cautarea motivelor).

v    "S-ar putea intampla si altfel?" Cum? (se subliniaza ideea ca actiunile sunt de fapt rezultatul unei alegeri sau sunt influentate de faptul ca nu s-a ales cea mai buna alternativa).

v    "Ce ai fi facut tu intr-o astfel de situatie?" Ce crezi ca a simtit persoana respectiva? Ce ai fi simtit tu intr-o astfel de situatie?" (elevii sunt antrenati sa exprime empatie).

v    "A fost corect? De ce?" (sunt intrebari esentiale pentru stimularea dezvoltarii morale la elevi).

Sunt interzise comportamente de genul:

Criticarea unor puncte de vedere sau a unui elev;

Interventia dupa fiecare elev;

Impunerea unui punct de vedere.

Invatarea cu ajutorul calculatorului.

Utilizarea calculatorului, a softurilor educationale, mareste calitatea invatarii, contribuie la formarea unei gandiri sistematice, selective, rapide, eficiente.

Indiferent de metodele aplicate, profesorul trebuie sa fie:

Pedagog care nu impune informatiile stiintifice, ci construieste dispozitive de invatare, practicand o pedagogie diferentiata si individualizata;

Proiectant, tutore, manager, moderator, organizator si gestionar al continuturilor, activitatilor si experientelor de formare;

Mediator al invatarii elevului intr-un cadru euristic;

Facilitator al invatarii si autoformarii;

Consilierul elevului care are nevoie de sprijin in invatare;

Partener al elevului intr-o relatie educationala interactiva;

Coordonator al muncii elevului;

Scenograf, pregatind decorul desfasurarii invatarii eficiente;

Actor al demersurilor instructiv-educative;

Strateg-ganditor pentru a ajuta elevul in construirea cunoasterii prin restructurari continue;

Co-evaluator, alaturi de elev, al procesului si al produsului invatarii.

Intocmit,

Prof. Simona-Elena Buciumeanu