LITERATURA PENTRU COPII
Analiza textului in proza
Bunicul de Barbu Stefanescu Delavrancea
De-a lungul anilor , marii nostri scriitori au creat opere ramase in patrimoniul literaturii pentru copii . Barbu Stefanescu Delavrancea dedica lumii copilariei opere nemuritoare ca : "Palatul de clestar" , "Poveste" , "Neghinita" , "Bunica" , "Bunicul" etc. El creeaza opere de profunda originalitate in care propune , cu o deosebita maiestrie , modele morale de neuitat .
Din punct de vedere al speciei literare , "Bunicul" este o povestire epica , una dintre cele mai valoroase si mai indragite de cititorii de toate varstel e . Autorul isi prezinta ideile si isi exprima sentimentele prin intermediul personajelor .
Portretele realizate de Delavrancea celor doi bunici ( Tudor si Musa Albu ) sunt o marturie dintre cele mai luminoase a dragostei scriitorului fata de intreaga taranime romana . Chipurile celor doi bunici l-au urmarit toata viata oferindu-i subiecte literare tratate cu o duiosie unica in literatura noastra . Sugestiv este portretul bunicului din textul cu acelasi nume , care ramane peste ani aidoma unei icoane dragi la care scriitorul se va inchina mereu . "Pletele lui albe si crete parca sunt niste ciorchini de flori albe ; sprancenele , mustatile , barba peste toate au nins anii multi si grei . Numai ochii bunicului au ramas ca odinioara : blanzi si mangaietori" .
"Bunicul" este un text despre copil si copilarie , despre inocenta , curiozitate , neastampar . Povestirea incepe cu fixarea temporala si spatiala a actiunii . Se fac precizari asupra elementelor de timp si de spatiu . E primavara . "Se scutura din salcami o ploaie de miresme" . "Bunicul sta pe prispa" . Asteapta cu nerabdare sosirea nepotilor , intra in jocul lor si inventeaza raspunsuri pe intelesul celor doi la fiecare intrebare . Traieste prin prezenta nepotilor si in acelasi timp se teme ca , cei mari sa nu-i indeparteze de el . Asemenea Lui Iisus repeta catre fiica sa : "Lasati pe copii sa vie la mine !" . Nici suferinta fizica nu stirbeste dragostea bunicului pentru nepotii sai . Are obrajii inrositi de palmele primite , dar surade linistit .
Dialogul se impleteste cu naratiunea si descrierea pentru a evidentia insusirile bunicului . Acesta este simbolul intelepciunii populare caracterizat mai ales prin felul de a vorbi si a se comporta . Este bland , bun , intelegator , rabdator si credincios .
Naratiunea are un singur plan al desfasurarii faptelor : lumea reala . Trecerea din lumea reala spre cea fantastica este reflectata de imaginatia copilului . "- Tata-mosule , as vrea sa imi creasca si mie aripi si sa zbor sus de tot , pana in slava cerului , zise baiatul netezindu-i barba" . De asemenea , dialogul este semnificativ pentru reliefarea candorii sufletului infantil , plin de curiozitate .
Bunicul si cei doi nepoti sunt personajele principale , iar fiica batranului apare sporadic , ca personaj secundar .
Pentru realizarea artistica , autorul foloseste :
epitete : "plete albe si crete" , "ochi blanzi si mangaietori" , "femeie uscativa" , "un baietan si o fetita rosii si bucalai" ;
metafore : "ploaie de miresme" , "au nins anii multi si grei" ;
comparatii : "plete ca niste ciorchini de flori albe" ;
repetitii : "-Ba a mea Ba a mea !" ;
enumeratii : "sprancele , mustatile , barba " , "si iar incepu rasul si jocul si cantecul" .
Sub aspect lexical si gramatical se remarca folosirea unor cuvinte si expresii populare si religioase : "Mai cazace , cazacele , ce cati noaptea prin argele " , "bata-va norocul !" , "Lasati pe copii sa vie la mine !" , precum si a vocativelor pline de afectiune : "cocoseii mosului !" , "voinicii mosului !" . Limbajul este organizat in propozitii scurte , cu o structura simpla si o topica standard . Predomina constructiile morfo-sintactice verbale la inceputul naratiunii si cele substantivale in cadrul descrierii personajelor .
Opera literara "Bunicul" , in ciuda titlului expozitiv , nu este numai un portret in proza creionat de amintirea maturului , ci si un poem al inocentei , al candorii infantile .
BIBLIOGRAFIE
Elena Calugaru , Literatura clasica romana - Antologie , 1996 , Editura EX LIBRIS Bucuresti
