Imaginarul la Durand - Angelologia
Clasic al antropologiei religioase, Durand este unul din acei autori care influenteaza gandirea contemporana. In viziunea lui, Occidentul modern a distrus gandirea simbolica a societatii traditionale inlocuindu-le cu realismul perceptiei, naturalismul ateu, antropocentrismul si dictatura semnului profan. La fel de sever se dovedeste diagnosticul referitor la actualele stiinte ale omului (psihanaliza - care reduce simbolul la o functie disimulata legata de realitatea unei sexualitati imature si nesatisfacute, sociologia - care transforma semnul intr-un sistem arbitrar menit sa fixeze conventiile comunicarii, antropologia limiteaza simbolul la o combinatorie formala dependenta de structurile inconstientului si de o sintaxa mitica aleatorie).
Ingerii reprezinta criteriul unei functii simbolice care mediaza transcedenta si ramane manifestarea semnelor concrete, transf ormandu-le in simboluri. Primavara romanica avea sa permita inflorire unei iconografii simbolice mostenita din orient, dar aceasta primavara a fost scurta in raport cu cele trei secole de 'arta occidentala', de arta asa-zis gotica care produce o alunecare spre lumea realismului perceptiv, in care expresionismul inlocuieste evocarea simbolica. Arta romanica este o arta indirecta bazata pe evocarea simbolica in timp ce arta gotica e una directa. In vreme ce stilul romanic pastreaza o arta a icoanei bazata pe principiul teofanic al unei angelologii, evolutia artei gotice apare ca un exemplu tipic de iconoclast prin exces, ea accentueaza atat de mult semnificantul incat transforma icoana intr-o imagine foarte naturalista, care isi pierde sensul sacru, devenind un oarecare ornament realist, un simplu obiect de arta, imaginea lumii se desfigureaza si inlocuieste sensul frumusetii si evocarea fiintei prin manierismul dragalaseniei sau expresionbismul unei uratenii chinuite. Intreaga arta si imaginatie se pun in slujba unei crestinatati cuceritoare si faustice. In acest timp, in bisericile rasaritene, icoana este pictata dupa norme canonice fixate. Biserica ortodoxa confera pe deplin imaginii acel rost sacramental al 'dublei slujiri' care face ca prin imagine raporturile intre semnificat si constiinta religioasa sa fie intime.
Imaginarul la Durand. Proprietatile imaginii dupa gilbert Durand sunt:
1 ocularitatea. Ea consta in capacitatea omului de a transforma orice fel de senzatie in imagine. Prin sinestezie este posibila relatia inversa cum ar fi de exemplu vizualizarea muzicii
2 profunzimea imaginii. Este reperabila in modul de maifestare, in trairea ei intr-o relatie puternic conditionata de realitate. Profunzimea conduce la necunoscut, genereaza stari de presiuni interne.
3 ubicuitate. se poate gandi cva, acel ceva intr-un context, apoi totul in ceva mult mai cuprinzator. Se poate poate vorbi si de o ubicuitate spirituala: Dumnezeu este peste tot.
Angelologia
Teoria proximitatii (A. Plesu)
mediaza intervale (trepte de la un pol la cel opus)
cel mai mult se insista pe raportul imanent-transcendent (om – D-zeu, abstract, nepalpabil)
Istoric al celor ce s-au ocupat de T. proximitatii:
-primii ce au pus problema unor termeni graduali (pornesc de la un lucru la cel opus) sunt grecii (Platon): exista trepte de transcendenta
-ionii- primele elemente asemanatoare cu ingerii -> teoria ingerilor exprimata prin aceste personaje imaginare incepand cu sf. Augustin.
A. Plesu Problematic ANGELOLOGIEI
discuta acea personalizare a ingerilor pornind de la cei 2 poli:
exista ingeri ai omului (constiinta incurajatoare, iti vrea binele- inger pazitor- inseamna si o modalitate de comunicare cu transcendenta.
exista ingeri din proximitatea lui D-zeu- existenta in toate religiile (incepand cu cea iudaica) – mesager – mediaza relatia om-transcendenta
exista numeroase teorii agnostice- exista D-zeu dar nu poate fi atins
opusi lor sunt teoriile antropomorfe – (religia crestina: D-zeu e asemuit unui om batran, cu barba, cu care se poate comunica)
exista si teoria unor ingeri ce nu pot fi vazuti. Nu se ofera decat in mom. mortii; exista tendinta de a crede in comunicarea prin intermediar, mediatizata mult pana in sec. 17-18.
Dionisie Arcopagitul printre primii teoreticieni Clement din Alexandria , Origen Augustin Grigore Palama
Descartes prima data discuta parcurgerea treptelor de cunoastere pe orizontala, compatibila conditiei umane, care ii da constiinta cunoasterii stiintifice -> negarea transcendentei, a infinitului vertical;
Angelologia apare ca o teorie a imaginarului;
In plan existential, trecerea de la lumea transcendentala la cea palpabila se facea prin experiente, suferinte… de-a lungul timpului, ce innobileaza din punct de vedere al existentei trupesti;
Dpdv al ideii crestine, pana in epoca epistolelor pauline exista o gandire trihotomica (corp-suflet-spirit) (1869- conciliul de la Constantinopol)- ulterior gandirea crestina devine bipolara (sufletul=spiritul) -> dualism de tip occidental.
-> angelologia e o teorie a proximitatilor; nu poate fi imaginata in afara unei lumi pe care omul si-o creeaza in abstract;
Imaginatia ca tema creatoare artistica
Platon pune problema imaginatiei ca opusa bunului simt; momentul creatiei e un moment de pierdere a ratiunii, controlului; e de natura divina; stare necontrolata e discutata si de Yung incearca sa aduca inconstientul la nivel uman- are o tratare sentimentala si emotiva – duhul artei -> „Psihologie si alchimie” – considera acest duh inspirator al artelor un fel de corp subtil al sufletului de inzestrare cereasca; a sondat f mult starile sufletesti , emotionale, a facut numeroase exercitii de scufundare in inconstient -> periculoase (poti sa nu te mai intorci);
Imaginatia- coresp. O facultate speciala
Platon- o coresp. Irationala
Diderot- „regina facultatilor umane”
Baudelaire- „fantasmagorii sau capricii”
Grigore Palama- umana si divina
G. Bruno- „orice demers speculativ ce sta la baza logicii filozofice are la baza imaginatia;
Incercarea de a motiva preocupare pentru teoria proximitatii
Plesu „ exista o intreaga literatura bazata pe imaginatie, imaginar sau pe sondarea acestora; exista o suita de opere bazate pe simbolistica, hermeneutica (basme- succesiune de legende: „Cantecul nibelungilor”, eroi legendari, fapte);
„este lumea ingerilor obiectiva? Nu, daca e localizata, daca presupune obiectivitatea autonoma; e la hotarul interior-exterior; nu e un fenomen ce ar putea exista in afara omului; este subiectiva? Nu, daca subiectiv inseamna inchipuit, in sens de delir; nu, daca e considerat un accident patologic; este subiectiv doar daca e modalitate de cunoastere imaginativa, instrument de creatie in arta;
viziunea imaginala- daca exista un „mundis imaginalis”, apartine mai multor locuri si nu apartine unui singur loc, saman; comunicarea presupune existenta a 2 elemente -> telepatia= forma de comunicare posibila- nu poate fi apanajul unei singure persoane;
Henri Corbert face deosebirea clara intre lumea imaginarului si imaginar (procedeul artistic bazat pe imaginatie, in lumea artei)
Leibniz „teoria monadologiei” – monada= acea particula independenta, inchisa, introvertita, a lumii acesteia; pot fi asemuite cu subiecti oameni; = „bilute fara ferestre”, nu comunica;
-aceasta teorie e infirmata insa astazi; memoria colectiva, experienta traita;
Psihanaliza teoriei recenta bazata pe explicarea unor gesturi irationale din perspectiva unor frustrari (de natura erotica) refulate in lumea reala (Freud);
Sociologii- reduc simbolistica la semne/ conventii de comunicare (semnele de circulatie, etc.); simbolurile= un mijloc de comunicare a unei functiuni= modalitatatile grafice de limbaj; nu au investitura sacra;
Antropologia- „etnostiinta”- evolutia stiintei bazata pe evenimentele istorice reale, traite si mai putin pe cele abstracte, pe teorii exhaltologice (a finalitaii- exemplu: credinta ajungerii in rai);
Grupul ERANOS oameni de stiinta, cultura, condus de Yung (advers. Lui Freud); matematicieni (Einstein), artisti, celebritati ale lumii mondene; misticii, laici, personalitati opuse si contradictorii;
-sediul la Ascona, pe un munte- cu un anumit magnetism, creaza stari energetice, emulative)
-Durand si Eliade frecventau grupul- incercau sa sondeze inconstientul; preocuparea pentru teoria androginului (pers. ideal, fara sex , ce presupune o ipostaza arhetipala a eului)
-Corbert si Durand- preocupare pentru simbol, ulterior Eliade considera ca imaginea unui simbol e imaginea forte, iar semnele sunt forme de expresie (semnificant, continut)
-Eliade foloseste procedeele amneziei (de vizualizare prin sugestie= procedeu tipic imaginativ) (migreaza in diferite timpuri)
-Angelologia exprimata si sub forma unor eoni ce formau pleroma (=instanta suprema complexa);
Arta romanica si gotica exceleaza in vizualizarea ingerilor;
Dupa 1869- disp. Misterului in discursul teologic; misterul presupune multe lucruri ascunse; e asociat acum cu sacrul (lipsit de conotatiile ascunse)-> laicizarea termenului -> toata simbolistica devine informala -> orientul pastreaza misticismul, ociidentul mai laic
