Conceptia lui Eliade despre timp si spatiu - Limbaj cultura si tehnica - Evolutie distantare



Conceptia lui Eliade despre timp si spatiu - Limbaj cultura si tehnica. Evolutie distantare.


Pentru omul religios, nici spatiul si timpul nu sunt nici omogene, nici continue 


Timpul istoric si timpul anistoric

exista intervalle de Timp Sacru (timpul sarbatorilor) ; exista si Timpul Profan in care se inscriu actele obisnuite, lipsite de semnif. relig.



Prin intermediul riturilor, omul relig poate trece din durata temp obisnuita in ti mpul sacru

Timpul sacru este reversibil (este un timp mitic primordial devenit prezent) –orice sarb relig, orice rit liturgic repr o reactualizare a unui eveniment sacru ce a avut loc intr-un timp mitic ; a participa la o sarbatoare= a iesi din din timpul ‘obisnuit’ ptr a te reintegra in timpul mitic

Timpul sacru nu curge, este recuperabil la nesfarsit, este mereu egal cu sine, nu se schimba si nu se sfarseste.

Omul religios refuza sa traiasca doar in prezentul istoric, el se straduie sa regaseasca un timp sacru (ce poate fi omologat cu eternitatea)- timp circular, reversibil, recuperabil


Hermeneutica sacrului (Eliade, B. Neagra)


Eliade

prezinta sacrul consacrind lumea; lupta pentru recuperarea simbolisticii si a sacralitatii, oferind multe posibilitati, un model cultural al timpului.

Este impartial in diferite analize ale mai multor credinte, chiar daca el este crestin. El gaseste drumul catre sacru in fiecare dintre traditii, tratindu-le cu aceeasi importanta

Restituie functia simbolului, care a avut la baza un precedent sacral. Sacrul este vazut ca o insanatosire, lumea insemnind cunoastere dar si recunoastere (fata de civilizatii, valori spirituale). Omul trebuie sa innobileze lumea prin creatie.

Este primul care considera simbolul ca un purtator al unui sens sacru si ca intelegerea sa ne-ar dezvalui originile, misterele. Astfel, se poate ajunge la o lume aproape paradisiaca.

Cel mai important este ca Eliade a pus pe prim plan in studiul religiilor descoperirea punctului lor comun: SACRUL si punerea sa in valoare printr-un SIMBOL.


Barba Neagra – Preia ideile lui Eliade asupra dualitatii sacru-simbol, aplicindu-le in arhitectura, luind ca exemplu constructia oraselor.


Arta indica si cea europeana


In ‘Trilogia Culturii’, Blaga arata ca europ au o apetenta ptr vol. simple, forme albe, joc de lum si umbre. Ind –oroare de gol, peretii- statuete, des cu inflorituri, simboluri eterne ; arh monumentala, abundenta, incarcata, amesteca colosalul cu miniaturalul (europ –lipsa de stil)

Mistica brahmanica -unitatea- suprema ta sansa

iluzia- locul in care ascetu l nu trebuie sa se lase atras

orizontul nu e anulat, persista ca o infinita imagine

Doctrina Samkya - dualism initial, materia reala, omul trebuie sa se sustraga prin asceza

Teoria Jainista - orice fiinta este sup ; viata- val f mare, nu ai voie sa omori nici macar o musca ; nu sunt dispusi la o noua reincarnare

Budistii – cauta sa traiasca viata ca pe o finalitate, cu respect fata de ea si fata de tot ce misca ;nu sunt dornici sa se reincarn ;nu se solid cu idealul artistic ;asceza expect – nu colab cu viata

Indianul :- infinitul(artistic) e trait prin toti porii, apropierea de la colosal la infinitul mic

-oriz infinit al vietii – apa a mortilor care e vesnica; comp de noncolaborare cu viata, ascetic,expectativ

-accepta reincarn dar fac tot ce pot ca sa nu

Europ – persp infinita, ramificata, expansiva


Limbaj cultura si tehnica. Evolutie distantare.


Limbajul= sistem de articulare al semnelor suport al gandirii.

- prin oralitate: continutul trece de la individ la memoria colectiva. Comportamentele mashinale invatate la nivelul familiei. Pater familias detinea normele morale si juridice, normele de pastrare a riturilor preluate de la initiati, preoti, barzi, -> transmiteau procedeele felmice pe cale ezoterica.

- primul pas al migratiei : trecerea gandirii in cuvant.

- pasul urmator: imprimarea gandirii pe un suport stabil, cu ajutorul scrierii inventate de culturile antice, sedentare, generatoare de urbanizare, in aceste culturi a aparut necesiatea ca memoria colectivitatii sa fie pastrata pe un suport material.

- majoritatea scrierilor din aceasta perioada = “listari” insiruiri de date, posesiuni titluri onoruri, dinastie -> preocuparea a dus la formarea sistemului nervos al colectivitatii. Urmeaza ca scrierea sa preia o serie de procese mai mult sau mai putin elaborate.

O etapa importanta marcanta de nasterea “galaxiei Gutemberg” care ofera posibilitatea imprimarii mecanizate a scrierii.

Cartea= principalul instrument al memoriei colective.

Enciclopediile= automate mecanice care inglobeaza tot stiutul omenesc – cultura – printr-o parcelare a memoriei

- pentru orientarea cititorului apare titlul de capitol (rezumarea continutului in cateva fraze), apoi acesta trece in tabla de materii, - proces de migrare a ideiilor intr-un concentrat ce nu tine seama de regulile sintactice .

- continutul unei idei este dirijat catre fisa (tip de structurare a informatiei) care se va perfectiona prin inventarea fiselor perforate, a memoriei electronice cu posibilitate de autocontrol+ tendinta de a deveni exhaustiva. Fluxul de informatie constituit din 2 elemente inrudite: tehnica si limbajul, care mijlocesc preocesul de distantare => exportul de inteligenta in exosomatic. Homo Sapiens aflat la incheierea evolutiei sale trece in Homo Ambientalin menit a reforma problemele existentiale.

Paralel cu evolutia istorica a rasei se observa ca functiunea locuirii a parcurs un proces de izolare de mediu, pierderea contactului cu natura printr-o permanenta distantare, flux artificializant preluat  si de creatia de arhitectura.

- sesizabila o miscare de flux, manifestata in procesul de interiorizare a gandirii reflectata in arta contemporana.

- in gandire se consolideaza epistemologia : se desparte de filozofie intr-o lume aparte lumea ideilor – industria face productia de serie raportata la un prototip abstract care nu exista in viata noastra, in timp ce in arta : fenomen de inoglindare (deplasarea ponderii de la producere, tema fiind insusi actul producerii - premisa picturii abstracte, aparuta nu intamplator paralela cu procesul de industrializare.

Concluzie. fluxul, migratiei inteligentei catre ext, i se opune astazi un reflux la curentul ambiental si artistic intr-un efort de redescoperire a identitatii…

SIMBOL= SYN- punerea la un loc, colocare; BALLO-a arunca, a distanta, a indeparta

- antichitate( obiectul rupt in doua)- media un fior afectiv de la distanta;

- astazi- simbol= acel datum prin care cunoastem un altum;

- fenomenul de distantare( de natura)- specific evolutiei umanitatii

Componenta endosomatic- de natura biologica( firul vietii);- masinal( laturi, componenta cu character interactive);- lucid( adaptari la sisteme noi cu refacerea unui lant rupt).

- paleolitic- mana, apoi apar uneltele manuale, incepe migratia in ecosomatic;

- utilizarea energiei- animale, apa, vant

- antichitate- masini cu abur

- exportarea proceselor de gandire- Jacquard- cartelele perforate la masinile de tesut- memoria programata;

- omul a reusit sa doteze omul cu un corp cerebral;- sinteza, descrierea procesului de exp. a instrumentului- fortei, gandirii- in tehnica;


FORMA CONFORMA, CORESPONDENTA, CONSONANTA

daca semnificatul este o transmitere la origine, forta de semnificant, este necesara analiza celui de-al treilea termen al ecuatiei semiotice- Puntea Analogica; ea trebuie insotita de descrierea tipurilor de semnificatie cu care lucreaza arhitectul APV = AUR

(1)    (3)  (2)

I– situatia analizata- mana curenta

- semnificantul= mana curenta

- semnificatul = gestul de apucare, rezemare- puntea analogical exprima o relatie de CONFORMITATE; astfel de relatii: in domeniul creatiei vestimentare, la proiectarea usilor, ferestrelor, pardoselilor, mobilierului, acolo unde este implicata direct corporalitatea umana.

II- holul unui hotel- arhitectul ipostaziaza viata unui calator in holul unui hotel din infinitatea variabilelor, esentializand ipostazele de baza pe care le leaga intre ele principiul circulatiilor.

- puntea analogical nu ma lucreaza la fel de strans ca in primul caz- holul nu se   proiecteaza conform schemei;- este un izomorfism in care semnificatul si semnificantul sunt o conformitate de alt tip intrucat implica un transfer relational, nu figural.

III- situatia in care sunt sugerate, prin plastica edificiului, elemente repetabile in bisericile bucovinene sau la casele cu intrari pe sub arcade.

-tip special de legatura, nici conformitate, nici corespondenta, semnificatul devine caleidoscop mental;- puntea analogical lucreaza printr-un tip laxlabil, de relatie care se naste intr-un regim de consonanta;

- semnificatul- intr-o mare varietate de forme

-actul de proiectare =o cascada de decizii in care cele trei tipuri de relatii formeaza osatura de baza. Consonanta dezvaluie artisticul la cele mai inalte cote ale sale, care trebuie transpus in relatii de corespondenta si conformitate; este controlata suprarational si suprasensibil, fata de celelalte doua tipuri care sunt de tip relational.

- sensul de abordare a unei teme de arhitectura care duce la creatie:

consonanta- corespondenta- conformitate