59782htd64yju9b O scrisoare pierdut\ de I. L. Caragiale 59782htd64yju9b I.L. Caragiale provine dintr-o celebr\ familie de oameni de teatru. S-a n\scut la 30 ianuarie 1852, `n satul Haimanale, din jude]ul Prahova, sat care ast\zi `i poart\ numele. Apar]in$nd epocii marilor clasici el este un mare dramaturg remarcabil prin comediile sale: "O scrisoare pierdut\", "O noapte furtunoas\". Comedia este o specie a genului dramatic care provoac\ r$sul prin surprinderea moravurilor, a unor tipuri umane sau a unor situa]ii nea[teptate. O scrisoare pierdut\" s-a jucat cu un succes r\sun\tor pe scena Teatrului Na]ional din Bucure[ti, pe data de 13 noiembrie 1884. Genul dramatic cuprinde opere literare destinate a fi reprezentate pe scen\. De aceea, crea]ia dramatic\ impune anumite limite `n ceea ce prive[te amploarea `n timp [i `n spa]iu a ac]iunii reprezentate. Opera "O scrisoare pierdut\" este structurat\ `n: acte, scene [i replici. Actul este o subdiviziune formal\ a unei piese de teatru care cuprinde mai multe scene tj782h9564yjju Scena la r$ndul ei este subdiviziunea actului, `n general delimitat\ de plecarea sau intrarea unui personaj sau modificarea locului [i a timpului ac]iunii (Actul I, Scena VII- Tip\tescu, Zoe, apoi cet\]eanul turmentat) ACTUL I Expozi]iunea- Pristanda ii povesteste lui Tipatescu despre o scrisoare. Acesta il trimite pe poli]ai s\ afle despre scrisoare. Zoe care aude tot ii zice lui Stefan c\ ea a pierdut scrisoarea de amor de la el. Intriga- ~ntre timp Ca]avencu intr\ `n posesia scrisorii [i `i [antazeaz\ pe ace[tia, vr$nd s\ fie ales deputat. Actul II Dedf\[urarea ac]iunii- Catavencu este chemat de Zoe pentru a negocia. Tipatescu se cearta cu acesta. Totusi ei primesc de la guver un ordin prin care Agamemnon Dandanache trebuia ales deputat Actul III culminant- Cele dou\ partide se ceart\ deoarece a fost numit Dandanache. Actul IV Deznod\m$ntul Zoe primeste de la cetateanul turmentat scrisoarea. Toti se impaca si sarbatoresc Textul dramatic este format din replici. Acestea sunt interven]iile personajelor (Farfuridi- Da]i-mi voie; Ca]avencu- Aici nu e vorba de plebicist). El mai beneficiaz\ [i de indica]ii scenice, adic\ de sugestiile pe care autorul le face privind decorul sau jocul actoricesc. Ele apar `ntre paranteze: (Tip\tescu iese din st$nga), (venind repede din fund), (cu inten]ie). Modul predominant de expunereal operei este dialogul, schimbul de replici a dou\ sau mai multe personaje (Br$nzovenescu- Dac\ e ceva la mijloc, Farfuridi- Ceva la mijlocul ..., Trahanache- Ceva la mijloc?). ~ns\ uneori [i monologul este prezent. Acesta este interven]ia ampl\ a unui personaj `n prezen]a sau absen]a altui personaj de care poate face abstrac]ie sau cu care stabile[te o situa]ie de comunicare unilateral\. Pristanda se pl$nge de "misia lui de poli]ai" [i de "renumera]ia mic\"; Zoe este sigur\ c\ trebuie s\-l aleag\ pe Ca]avencu pentru c\ el "poate fi tot a[a de bun deputat ca oricare altul" . Un alt argument care justific\ apartenen]a unei opere literare la genul dramatic este existen]a conflictului dramatic. El este axa `n jurul c\ruia se dezvolt\ ac]iunea bazat\ pe `mprejur\ri, pasiuni [i caractere care se ciocnesc. Pierderea scrisorii de c\tre Zoe este pretextul care `l declan[eaz\. Ca]avencu intr\ `n posesia ei prin mijloace "necurate", dar un cet\]ean turmentat i-o `napoiaz\ doamnei Joi]ica. Personajele lui Caragiale sunt ni[te oameni politici foarte ambi]io[i, care vor s\ ajung\ la putere prin minciuni [i [antaje.
59782htd64yju9b
59782htd64yju9b
59782htd64yju9b
59782htd64yju9b Ele comunic\ [i se comunic\ prin intermediul dialogului [i a monologului dramatic, autorul neintervenind direct `n text dec$t `n indica]iile scenice (ca lovit de o idee). Acestea au un rol important `n constrirea conflictului dramatic. {tefan Tip\tescu, prefectul jude]ului este un om arogant [i dispre]uitor datorit\ puterii sale. Trece cu vederea peste afacerile necinstite ale lui Pristanda, [tiind c\ se poate folosi de el. Zoe Trahanache reu[e[te s\ aiba doua personalitati: pe de o parte femeia capabila de adulter, pe de alta parte este imaginea facuta pentru lumea in care traia: o dama respectabila care traia cu onorabilul sot Trahanache .Zaharia Trahanache este cel care il ajuta pe Tipatescu sa iasa din impas, dar din interes personal. Nae Catavencu este omul care vrea sa castige indiferent prin ce metode. Pristanda loial numai celui care are putere. Agamemnon Dandanache este mult mai siret decat Catavencu, deoarece el pastreaza scrisoarea. Farfuridi si Branzovenescu este cuplul de oameni lipsiti de personalitate. Ionescu si Popescu oamenii obisnuiti. Cetatenul turmentat reprezinta alegatorul confuz. Capodopera lui Caragiale "O scrisoare pierdut\" este `n primul r$nd o comedie de moravuri "c\ci substratul nu-l formeaz\ competi]ia politic\ de idei `ntre partide, ci ingeniozitatea `n descoperirea mijloacelor prin care se poate ob]ine avantajul" (Alexandru Piru). Formele comicului sunt umorul (presupune bun\voin]a fa]\ de mici defecte omene[ti de care se r$de) [i ironia (contrastul dintre aparen]\ [i esen]\, adev\r [i neadev\r). Sursele comicului `n aceast\ oper\ sunt diverse: de situa]ie, de caracter, de nume, de limbaj. Comicul de situa]ie reiese din `nt$mpl\rile haioase: num\rarea steagurilor de c\tre Pristanda, confundarea lui Dandanache `ntre Tip\tescu [i Trahanache, alunecarea lui Pristanda pe uluci. Ex. Deoarece se [tia vinovat de furarea c$torva steaguri, poli]istul aduna `n a[a fel `nc$t s\ ajung\ la 44. Comicul de caracter contureaz\ personaje ridicole prin tr\s\turi negative, st$rnind r$sul cu scop moralizator. Astfel "Trahanache este tic\itul, Farfuridi licheaua, Dandanache demagogul [i incultul, Ca]avencu demagogul latrans, Pristanda perfidul, Tip\tescu Don Juan-ul, Farfuridi [i Br$nzovenescu incul]ii, cet\]eanul care apare cu numele viciului s\u: cet\]eanul turmentat. Comicul de nume. G. Ibr\ileanu spunea: "Numele din opera comic\ a lui Caragiale ne dau impresia c\ fac parte din personajele pe care le denumesc. " Astfel Farfuridi [i Br$nzovenescu reprezint\ ni[te oameni vulgari (farfuria [i br$nza), Zaharia Trahanache este omul moale [i forte u[or de p\c\lit (zahariseala [i trahanaua), {tefan Tip\tescu este tipul, Ghi]\ Pristanda servil [i umil, joac\ dup\ cum i se c$nt\ (pristanda= joc popular, Ghi]\ - vine de la Gheoghe care `nseamn\ om de la ]ar\), Nae Ca]avencu ipocrit [i palavragiu (ca]avencu= hain\ cu dou\ fe]e, ca]\ persoan\ care vorbe[te mult [i f\r\ sens), Agamemnon Dandanache cel care provoac\ `ncurc\turi (Dandanache= dandanaua, Agamemnon = mare r\zboinic). Comicul de limbaj este [i un mijloc de caracterizare. Nu numai c\ provoac\ r$sul, dar ne face s\ ne d\m seama de adev\rata cultur\ a personajelor. Neasimilarea neologizmelor (famelie, renumera]ie, plebicist, bampir), repetarea unor cuvinte care devin ticuri verbale (curat, pu]intic\ r\bdare, neicu[orule). Folosirea regionalismelor munteniste `n scrierile lui Caragiale este de a localiza ac]iunea : sco], v\z, aprinz, prinz. Deoarece `n acea perioad\ ap\ruser\ multe neologisme, oamenii credeau c\ dac\ le folosesc `n limbajul curent vor p\rea distin[i. ~ns\ le spuneau "din auzite": boliclinic\, geant\ latin\, filigram, mu[chetar. Prin contradic]ia dintre termeni "Dup\ lupte seculare care au durat aproape 30 de ani", Ca]avencu arat\ c\ nu [tie no]iunea exact\ a unor cuvinte. Dup\ cum spunea [i marele Caragiale "ne-a intrat `n cap c\ [tim a scrie limba noastr\ f\r\ a-nv\]a s-o scriem" Astfel opera "O scrisoare pierdut\" este o comedie deoarece autorul satirizeaz\ `nt$mpl\ri, aspecte sociale prin intermediul personajelor ridiculizate, st$rnind hazul cu scopul de a le `ndrepta. 59782htd64yju9b PAUN ANDRADA ALEXANDRA SCOALA MIHAI VITEAZU, TARGOVISTE CLASA A VIII A
59782htd64yju9b
