LITERATURA COMPARATA

ISTORIA LITERARA A GRECIEI ANTICE

-RAZBOIUL TROIAN-HOMER

CADRUL ISTORIC

"Si ne-a fost dat de la Zeus ursita din cele mai triste,

Chiar dupa moarte pe lume sa ajungema fi de poveste"

Iliada,Vl,v.356-357.

Razboiul Troiei este,intai de toate,un fapt istoric devenit apoi legenda.Grecii epopeei clasice erau elenii, locuitori ai Eladei.In ILIADA si ODISEEA lui Homer, acestia reprezentau populatia din sudul Tesaliei, supusi lui Ahile-mirmidoni.

La expeditia impotriva Troiei au luat parte,pe langa atrizi si aheenii (argienii si danaii).Aheenii vorbeau o greaca arhaica dovedita de tablite de lut ars cu inscriptii,descoperite la Cnossos-Creta(capitala lui Idomeneu);la Micene-Argolida(Agamemnon) si la Rylos-Mesenia(Nestor).

Michael Ventris,in 1953 a descifrat acele tablite,scrierea fiind compusa din circa 80 de semne reusind astfel sa promoveze aheenii de la preistorie la istorie.Aceste texte constau in inventare,contabilitate.Descifrarea acestor tablite este cruciala pentru istoria limbii grecesti care incepea cu ILIADA(poem compus spre anul 800 i.e.n.).Limba greceasca din ILIADA si ODISEEA,putem studia in comparatie cu cea a erilor lui Homer-greaca arhaica.Era o limba "atat de clara,supla si muzicala,limba literalmente poetica"."curgatoare ca un izvor,melodioasa ca un cantec,ordonata gratie particulelor sale".

Aheenii nu au fost primii ocupanti ai Greciei,ei urmand pelasgilor care nu erau indoeuropeni.Aheenii au preluat unele cuvinte de la pelasgi care insa nu sunt de origine indoeuropeana:labyrinthos,thalassa(mare);frantuzescul "mer"vine din latinescul"mare"care este indoeuropean.Se presupne ca aheenii,traind departe de coasta au uitat cuvantul specific si au preluat unul.

Cuvantul labyrinthos ne orienteaza catre labirintul lui Dedal din Cnossos din care Teseu va reusi sa supravietuiasca datorita firului dat de Ariadna,deci spre Creta.Civilizatia Cretei era numita fie minoica (Minos- regele legendar al Cretei),fie egeeana (datorita flotei puternice,Minos si-a rasfrans puterea asupra insulelor Marii Egee).

In a doua jumatate a secolului al xv-lea,aheenii au cucerit Cnossosul,adaptandu-se si asimiland aceasta civilizatie superioara lor.Astfel a luat nastere populatia aheeana sau miceniana(Micene-oras regal).In ILIADA,Idomeneu era vasal pentru Agamemnon,in legendele lui Teseu,Minos impunea tribut atenienilor.

In expansiunea lor catre Cipru si Asia Mica s-au itersectat cu Troia(Ilion),regina Dardanelelor(Helespont).

Troia era un adevarat tezaur,iar presupusul motiv al inceperii razboiului consta in rapirea unei printese aheene,cumnata regelui din Micene ,de catre un tanar fiu al lui Priam.Razboiul troian,"razboiul vesel"a durat zece ani incheindu-se cu stratagema calului de lemn.Savantul alexandrin Eratostene este de parere ca cetatea a fost cucerita in 1183 si nu in 1280.Dupa incheierea razboiului incepe declinul:Agamemnon,intors la Micene,moare sub secure.

Civilizatia minoica a cretanilor si civilizatia miceniana a aheenilor apartineau epocii bronzului.Dorienii condusi de fiul marelui erou Heracles I-au cucerit pe aheeni si au adus fierul.Unii aheenii s-au intors pe coastele Asiei Mici unde elogiau in versuri povestiri de razboi si glorie,fiind numiti aezi.Astfel ia nastere epopeea greaca.Unul dintre aezi,nascut la Smirna si traind la Chios aproximativ intre 800-750 a retinut doua episoade epice legate de Troia:mania lui Ahile,intoarcerea lui Ulise.Poetul era Homer.

ARTA MINOICA face referire la descrierea civilizatiei in ILIADA si ODISEEA.Palatul din Cnossos-reconstruit de englezul Arthur Evans uimeste prin grandoare si decoratiuni.Planul este indraznet,cu pereti-arcade,face sa alterneze culori sumbre cu incaperi brusc luminate,evocand ideea de labirint.Sala de baie-asaminthos era foarte confortabila.Sala tronului este intesata cu fresce celebre:printul "cu flori de crin",purtatorul de vas,Pariziana.

Femeile minoice aveau rochii cu volane in forma de clopot,descoperindu-si sanii,fiind radical diferite de grecoaicele din ep.clasica.

Palate au mai fost descoperite in Creta la Mallia,Phaistos;Haghia Triada-un sarcofag infatisand cultul mortilor:sacrificiu pe un mormant,aparitia mortului.

Cretanii ne-au lasat si alte vestigii:coliere,cercei,sabii de parada cizelate,vase de baut.In cantul XVlll al ILIADEI redau scenele zeului Hefaistos pe scutul lui Ahile:

"Mai faureste pe scurt el mesterul inca o hora

Tocmai ca hora ce-n marea cetate la Cnossos odata

Pentru pletoasa Ariadna vestitul Dedal a facut-o,

Tineri acolo si fete bogate in boi o multime

Joaca impreuna im cerc si cu mainile prinse deolalta".

Conform traditiei Dedal este creatorul labirintului,palatul lui Minos.Palatul Circei si cel al lui Ulise din Itaca seamana cu acel palat cretan.In canturile VII-VIII din ODISEEA este relevata civilizatia minoica a prosperitatii fenicienilor si uimirea lui Ulise la vederea palatului lui Aleinous:

"Si stete mult pe ganduri inainte

De-a trece al casei luciu prag de-arama.

In fata-I stralucea ca o lumina,

De soare ori de luna tot palatul,

Cu-arama ferecati erau peretii

De-o parte si de alta,de la usa

Si pana-n fund;avea chenar de-albastru

Si usa spre ralat era de aur".

Este evocata si eleganta zeitelorOlimpului:in cantul XIV din ILIADA,Hera acorda atentie toaletei in incercarea de a-l distrage pe Zeus de la campul de lupta troian:

"Trupul de farmece plin si-l curata-ntai cu-n balsam,

Necuratia-I spaland,si-l unge turnandu-si oleiul

Dumnezeesc de placut si plin de mireasma ce-mbata

Care,fiind raspandit in sala de-aram-a lui Zeus

Umplu cu dulce miros departe pamantul si cerul.

Dupa ce trupu-I frumos si-l unge si-si piaptana parul.

Ea-si impleteste cu mana cositele stralucitoare.

Mandre si dumnezeiesti din capu-I cel fara de moarte.

Pune pe urma si-o haina maiastra tesuta de insasi

Palas Atena,cu mult mestesug si cu multe podoabe;

Haina s-o-ncheie la sinu-I cu sponci lucitoare de aur,

Mijlocu-ncinge sub brau dichisit cu o suta de cuicuri.

Iar la urechea-strapunsa si-anina cercei cu trei pietre

Mester lucrati si din care sclipea frumusete nespusa".

ARTA MICENIANA

Heinrich Schliemann-indragostit de Homer,a degajat

Studiul asupra Troiei mult inaintea lui A.Evans,apoi in Argolida-acropolele din Micene (1876),Tirint (1884).

Locuintele aheenilor erau adevarate fortarete,reduse ca dimensiune,precum in Evul Mediu francez,cu organizatii de tip feudal:Ahile era unul din vasalii lui Agamemnon.Citadela din Tirint este incercuita de ciclopice intarite de galerii,cazemate,porti de acces.Sala de receptie

(megaron)-o incapere patrata al carei acoperis era sustinut

de patru piloni dispusi in jurul vetrei.

La Micene,intrarea este dispusa in asive regulate pentru ca asediatorii sa fie prinsi din trei parti deodata,sase

Traverse de 20 de tone sustin doua leoaice cu capetele orientate catre asediator pentr a-l speria.In interiorul citadelei este o piata circulara sub care Schliemann a descoperit mormintele stapanilor de la Micene-abundand in aur,masti mortuare.

In 1951,Papadimitrion a descoperit morminte pline de aur la picioarele citadelei sub forma circulara,avand dimen-

Siunile asemanatoare celui de la Acropole.Schliemann credea insa ca a gasit mormintele lui Agamemnon si Clitemnestrei,insa acestea dateaza din XVI i.e.n.

In ILIADA servesc drept ilustrare un pumnal infatisand o vanatoare de lei,steaua funerara de la Micene-infatisand un car de lupta,fresca de la Tirint-scuturi in forma de 8,vasul de la Micene cu soldati ale caror picioare sunt acoperite cu enemide;cupa de la Micene:

"Puse-o mandrete de cupa,de Nestor adusa de-acasa

Cupa cu tinte de aur batuta era si-avea patru

Torti,fiecare de jur imprejur cu podoaba de aur,

Doi porumbei ciugulind,sta cupa pe doua picioare".

ROBERT FLACELIERE

ISTORIA LITERARA A GRECIEI ANTICE-

-EDITURA UNIVERS,BUCURESTI,1970