Zaharia Trahanache Este ticaitul. Prenumele sugereaza zahariseala, ramolirea, iar numele, capacitatea de a se modela usor, caci trahanaua este o coca moale. El este seful organizatiei guvernamentale locale si presedintele mai multor comitete si „comitii”. Se arata mandru de calitatea sa de proprietar, considerandu-se un „stalp al puterii” in judet. El confunda interesele personale cu interesele tarii, afirmand ca de la binele partidului rezulta binele tarii, iar de binele tarii depinde binele personal. Trahanache este un om greoi, aparent naiv, dar de o mare viclenie politica, posedand pricepea de a-si reduce la tacere adversarii: descopera polita falsificata de Catavencu, cu care il santajeaza. El isi ascunde siretenia sub masca banomiei si a calmului desavarsit. Metoda folosita de el este tergiversarea: foloseste formula prin care invita pe interlocutor la calm, chiar daca el se infurie. Lui Catavencu ii spune: „Apoi, ai putintica rabdare, stimabile! Ma scoti din tatani!” Este un om neinstruit, pronuntand gresit neologismele (docoment, printipuri, plebicist) si se exprima prin truisme: „Unde nu e moral, acolo e coruptie si o sotietate fara printipuri va sa zica ca nu le are.” Face parte din marea familie a barbatilor incornorati din opera lui Caragiale, care renunta la orice moralitate pentru bani. Iordache Branzovenescu Prin aluzia culinara, acest nume sugereaza inferioritate, vulgaritate, lichenism. Este amic inseparabil cu Tache Farfuridi, cu care alcatuieste un cuplu cu mare efect comic, datorita contrastului temperamental El este avocat, membru al partidului guvernamental, un om stupid, placid, las, temandu-se ca i se poate cunoaste slova la telegraf. El este un fel de umbra a lui Farfuridi, pe care il tempereaza mereu. Tache Farfuridi Prin aluzia culinara, aceste nume sugereaza inferioritate, vulgaritate, lichenism. El este prostul fudul. El este avocat, membru al partidului guvernamental si candidat prezumtiv la alegeri. Este un om ingamfat, impulsiv, violent, dar las. Elocventa in acest sens este scena cu telegrama pe care vor sa o trimita la centru si pe care el are „curajul” s-o semneze: Anonima. Manifesta frica de progres, de schimbari, dovedindu-se un partizan al moderatiunii. Astfel punctul sau de vedere privind revizuirea Constitutiei este: „Ori sa se revizuiasca primesc, dar sa nu se schimbe nimica; ori sa nu se revizuiasca primesc, dar atunci sa se schimbe pe-aici, pe colo, si anume in punctele ... esentiale”. Ceea ce il caracterizeaza este prostia, el neputand construi corect o fraza. Elocvent in acest sens este discursul sau electoral, ce se remarca prin lipsa de logica, incoerenta verbala, betie de cuvinte, prostie si comic, provocat de ciocnirea a doua idei contradictorii. Pe el il caracterizeaza automatismul in gandire si limbaj si lipsa de principii. El ii acuza de tradare pe Tipatescu si Trahanache, dar afirma ca accepta tradarea daca o cer interesele partidului, cu conditia sa stie si el. Automatismul reiese si din faptul ca, chiar daca are sau nu treaba, la 11 trecute fix iese in targ, iar la 12 trecute fix merge la tribunal.
