Expozitiunea: -primele 3 strofe
Infatiseaza campul de batalie, prin descriere
Mihai, prezentat din perspectiva pasei, este asemenea unui zeu neindurator, "cu fulgeru-n mana", "carare facand", lasand loc ostirii romane.
In antiteza cu ostirea romana, "turcimea-nvrajbita"este in degringolada: "se rupe", "cade in mocirla". Insusi "fulgerul sinan"este vazut intr-o postura ridicola "se-nchina prin balta".
Hassan, cel de-al doilea personaj, aflat in antiteza cu Mihai este prezentat static, "sub poala padurii", "Alaturi de drum/Departe de lunca". O strategie a acestuia si anume, ca armata lui Mihnea sa cada in spatele ostirii muntene este sortita esecului.
Tabloul evidentiaza trasaturile antitetice ale celor doua personaje: Mihai este animat de un fierbinte patriotism, este imptuos, vijelios, curajos, bun strateg si organizator, pe cand Hassan se dovedeste a fi un las.
Dinmismul este sugerat prin verbe de miscare: "s-azvarle", "o-mparte", "se-ndeasa", "se rupe", "cade", "se-nchina". Unele verbe la gerunziu se afla in rima, implicand dramatism scenic.
Imaginile auditive au o mare forta de expresivitate: "urland ienicerii", :cu vuiet curgand"; ele sunt completete prin imagini vizuale de o expresivitate ridicata.
Intriga- urmatoarele 3 strofe
Mihai isi alege "vreo doi" si pleaca spre gloata
Hassan este cuprins de groaza "e negru-pamant", nu intelege ce se intampla, cum este posibil ca "puterea turcilor"sa fie "tariile plevei". Mihai savarseste minuni de vitejie, "cutreiere pamantul" incat pasei I se pare ca "vine furtuna".
Forta de sugerare si de caracterizare a hiperbolei (se exagereaza puterile personajului) este deosebita: "alearga navala nebuna", "e groaza si rai". Comparatiile hiperbolice "ca volbura toamnei", "ca lupu-ntre oi" sugereaza energia fantastica a ghiaurului Mihai.
Desfasurarea actiunii- urmatoarele 3 strofe
Mihai il provoaca pe Hassan la lupta, dar acesta "fuge nebun" parandui-se "ca-n ghiara de fiara si-n gura de tun mai dulce-i pieirea"
Strofa portret formand o hiperbola il infatiseaza pe voievod ca o forta dezlantuita a naturii, impunand o imagine monumentala dar terifianta in acelasi timp.
Epitetul "salbaticul" evidentiaza groaza lui Hassan fata de forta supraomeneasca a domnitorului.
Imaginea
hiperbolica: aliteratia
enumeratia
metafora (cupola, tunet, .)
Hiperbola propriu-zisa il proiecteaza pe voievodul roman in dimensiuni cosmice. Se contureaza astfel un personaj mitologic vazut din perspectiva imaginii sale exterioare, dar si interioare, dilatarea dimensiunilor fiind date de spaima.
Vocabularul are o forta neobisnuita, contribuind la realizarea portretului supradimensionat al lui Mihai.
Mihai repeta provocarea la lupta, la care pasa "mai tare zoreste"
Punctul culminant- urmatoarele 2 strofe
Prezinta reactiile fiziologice si gesturile necontrolate ale conducatorului turc.
"ii dardaie dintii si-I galben pierit"
"cu ochii de sange, cu barba valvoi"
isi rupe vesmintele, nu-si ridica turbanul, pasa este salvat de spahii sai.
Deznodamantul- ultima strofa
Il infatiseaza pe Hassan intr-o postura ridicola caci "a zacut de spaima o luna".
Ironia, dispretul sunt sugerate si prin epitetul "bietului"
Prin prezentarea acestei confruntari se legitimeaza o existenta eroica, promovandu-se o etica a luptei.
