Valori estecice si extraestetice in cantecele-formule din folclorul copiilor
Folclorul este o forma da manifestare a poporului in care se reflecta existenta materiala si spirituala a acasteia in productii si creatii artistice ca: poezie, muzica,dans, teatru,arte plastice-decorative,etc.
Termenul provine de la compusul englez : « folk » -popor si « lore »-stiinta,c intelepciune.
Folclorul copiilor reprezinta lumea in care copilul creste si se formeaza.El este bogat si variat,purtand elemente ale unei culturi stravechi,ce contin credinte arhaice.Acesta este un veritabil document de cunoastere al puterii lor creative,
cuprinzand categorii cantate,scandate,gesticulate, mimate sau povestite.Se intal-
nesc creatii literare versificate alaturi de jocuri propriu-zise.Acestea cuprind :
cantece sau formule ritmico-melodice pentru elementele naturii,animale,plante,
elemente ale vietii sociale(familia,scoala,satul),formule numaratori,cantece de joc
(individuale,de grup,cu diverse obiecte) ;cantece si jocuri legate de anotimpuri si de sarbatorile de Craciun si de Anul Nou :urari, plugusor, sorcova, colinde,
cantece de stea,Lazarul, Lioara,Caloianul.
Copilul are creatii vocale, dar isi construieste si pseudo-instrumente muzica-
le :fluiere din tulpini, ancii din pene de gasca, vioara din coceni de porumb,tam-
bal de scanduri.
Cele mai cunoscute creatii din folclorul copiilor sunt cantecele-formule si
recitativele numatori.
Cantecele-formule au o vechime foarte mare pentru ca amintesc de practicile magice,cand omul incerca sa imblanzeasca spiritele si fortele devasta-
toare ale naturii.
« Iesi, soare,
Din inchisoare
Si-ncalzeste oase goale ! »
Aceste versuri exprima dorinta copiilor de a influenta elementele naturii.
Soarele, astrul cel mai stralucitor, datator de viata,este prezent in imaginatia
copiilor si introdus in cantecele lor.Sunt constienti ca, noi, farame de praf in voia naturii, nu putem supravietui fara caldura lui si lumina obladuitoare.
Astfel, in zilele reci, copiii ii canta si il descanta pentru a se bucura de el.
De asemenea, copii au creat cantece-formule in care invoca unele plante si animale care primesc o anumita incarcatura metaforica :fluture, papadie, barza,
cioara, arici, gargarita, melc, etc.
« Melc, melc
Codobelc,
Scoate coarne bouresti
Si te du la balta
Si bea apa calda
Si te du la Dunare
Si bea apa tulbure
Si te suie pe bustean
Si mananca leustean. »
Aceasta formula de invocare si descantec este folosita pentru a determina melcul sa iasa din cochilia sa.Drept rasplata pentru indrazneala de a parasi cochilia ,acestuia i se ofera apa si hrana.
« Cerbulet frumos, Leagan de matase,
Cu coarne de os, Impletit in sase,
Cerbulet de munte, Pentru copilite
Cu coarnele-n frunte, Fragede mladite
Iar in varful lor Pentru baietei,
Leagan de mohor, Mandri ghiocei. »
Cerbul.impozant si demn, a avut si are o puternica influenta asupra
imaginatiei micilor poeti.Acestia au o inclinatie afectiva speciala pentru ani-
male, indiferent de rasa si specie, iubindu-le ca pe niste prieteni.Astfel, numai in varful coarnelor cerbului falnic de munte copilitele si baieteii au gasit loc potrivit pentru leagan.In text se intalnesc diminutive : « copilite », « mladite », « baietei », « cerbulet » si personificari specifice copilariei : « fragede mladite »,
« mandrii ghiocei ».
Copiii invoca in diferite momente ale jocului diverse personaje imagi-
nare,corora le atribuie caractere pozitive si negative : « auras-pacuras », « aura-paraua », « Cot-Codit », etc.
« Auras-pacuras
Scoate apa din urechi
Ca ti-oi da parale vechi
Scoate-mi-o din amandoua
Ca ti-oi da parale noua. »
« Auras-pacuras », personaj cu trasaturi pozitive, este invocat in mo-
mentul scaldatului,cand apa intrata in urechi, produce discomfort copilului.
Acesta ii ofera parale vechi pentru a-i scoate apa dintr-o ureche si parale noi pentru amandoua urechile,constientizand de pe acum faptul ca orice serviciu se plateste.
Aceste cantece-formule au caracter instructiv-educativ,ditractiv,
aduc contributii la dezvoltarea memoriei, imaginatiei, atentiei.Ca procedee artistice se intalnesc :invocatia, interogatia, exclamatia, epitetul, metafora, personificarea.
Toate aceste creatii ale copiilor au rol formativ de modelare a personalitatii, a gandirii si a exprimarii, fiindca el se realizeaza prin cuvantul convingator si nu prin cuvantul autoritar utilizat de stiinta.Cuvantul convin-
gator patrunde in constiinta prin imagini, sentimente, potential creativ, muzicalitate, modele, prin valorile reflexive ale limbii.Procesul de modelare se realizeaza mai ales prin faptul ca folclorul reflecta procesul de formare a sentimentelor, reactiilor, ideilor, atitudinilor, intentionalitatilor, al starilor de constiinta, al modelelor si ii determina sa le traiasca, sa participe alatiri de eroi,
sa si le insuseasca.
Creatiile artistice populare sunt incarcate de un viguros mesaj optimist
instructiv si etic, facandu-l pe om mai bun si mai frumos.
« Folclorul constituie o scoala de patriotism, din care se poate invata dragostea de tara, atitudinea morala demna, pe care a avut-o poporul nostru in clipele cele mai grele din viata » (Emilia Comisel)
Bibliografie : « Istoria literaturii romane » - Academia Romana
Vol.1, intre autori : George Calinescu, Alexandru Rosetti
Tudor Vianu, Bucuresti 1964, p.180-190.
« Literatura pentru copii » - Octavian Costea si colectiv-
manual pentru clasa a XIII-a, scoli normale, E.D.P.